Obligarea greşită a inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente şi alături de asigurătorul de răspundere civilă in condiţiile in care partea civilă a renunţat la pretenţiile civile.

9. Obligarea greşită a inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente şi alături de asigurătorul de răspundere civilă in condiţiile in care partea civilă a renunţat la pretenţiile civile.

Susţinerea părţii civile care a declarat că « a primit suma de 50.000 euro doar pentru operaţia de la picior, însă pentru celelalte cheltuieli nu i s-a acordat nimic » încalcă principiul disponibilităţii care guvernează soluţionarea acţiunii civile, intrucât aceasta s-a prezentat în acest sens în mod expres în faţa unui notar public, menţionând că: „renunţ la pretenţiile civile, atât materiale cât şi morale formulate împotriva E.R.A.R. S.A. în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit nici o despăgubire de la E.R.A.R. S.A. pentru accidentul auto din data de 02.11.2007”.

Prin urmare, în mod injust a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente şi alături de asigurător (asigurătorul urmând să răspundă în limita plafonului legal) la plata sumei de 72.893,33 lei cu titlu de daune materiale şi 100.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părţii civile, atâta timp cât această parte civilă renunţase la toate pretenţiile civile ca urmare a primirii sumei de 50.000 euro.

Prin sentinţa penală nr. 97/29.01.2011, pronunţată de Judecătoria Constanţa, în dosarul penal nr. 8164/212/2009, s-a hotărât:

„În baza art. 184 alin.2 şi 4 C.p. condamnă inculpatul M.I., născut la data de 05.07.1956 în Constanţa, jud. Constanţa, la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe o durată de 2 ani şi 8 luni reprezentând termen de încercare potrivit art. 82 C.p.

În baza art. 359 C.p.p. raportat la art.83, art.84 C.p. atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor a căror nerespectare vor atrage revocarea suspendării condiţionate.

În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b C.p.

În baza art. 71 alin. 5 C.p. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ., art. 1000 alin.3 C.civ. obligă inculpatul M.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. (asigurătorul urmând să răspundă în limita plafonului legal) la plata următoarelor sume :

- 72.893,33 lei cu titlu de daune materiale şi 100.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părţii civile M.D.;

- 9.258 lei cu titlu de daune materiale în favoarea părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;

În baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. 1000 alin.3 C.civ. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. la plata unei prestaţii periodice, lunare, în cuantum de 600 lei în favoarea părţii civile M.D., de la data pronunţării prezentei hotărâri până la redobândirea capacităţii de muncă.

Respinge restul pretenţiilor civile ca neîntemeiate.

În baza art. 193 alin.1 si 2 C.p.p. obliga inculpatul alaturi de asiguratorul S.C. E.A.R. S.A., catre partea civila M.D. la plata sumei de 3600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.”

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 02.11.2007, inculpatul M.I. se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu la SC A.I. SRL Constanţa si efectua o deplasare cu autotrenul marca DAF, ce tracta semiremorca înmatriculată sub numărul CT… pe DN3, dinspre localitatea Valu lui Traian către municipiul Constanta.

Ajungand la km.246+660m, inculpatul a pierdut controlul direcţiei, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare CT…, condus de partea vătămată M.D.

In urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală a părţii vătămate M.D. şi a numitului H.R., pasager în autoturismul Dacia, care au fost transportaţi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgentă Constanţa pentru investigaţii.

Partea vatamata M.D. a suferit leziuni pentru care i-au fost necesare 1 an de zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în pericol viaţa prin hemoragie şi contuzie meningo-cerebrală, conform raportului de constatare medico-legala nr.l65/AC din data de 09.05.2008, emis de Serviciul de Medicină Legală Constanţa.

Din raportul de expertiză medicală nr. 2823/08.11.2010 întocmit de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă reiese că partea vătămată M.D. a fost diagnosticată cu deficienţă globală medie prin tulburări în metabolismul cerebral şi tulburări locomotorii, prezentând 50% incapacitate adaptivă şi 50% capacitate de muncă pierdută.

Din raportul de expertiza tehnica auto intocmit in faza de urmarire penala rezulta ca, starea de pericol a fost creată în exclusivitate de inculpatul M.I. care, rulând nepreventiv, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia care circula regulamentar. Viteza de deplasare a autotractorului condus de inculpat, în premomentul producerii accidentului, a fost stabilită la 92-93 km/h, valoare ce corespunde cu diagrama tahograf ataşată la dosar şi care este peste limita maximă admisă în zonă. Cauza care a condus la producerea accidentului rutier a constituit-o conducerea nepreventivă şi cu viteză peste limita admisă a autotrenului de către inculpatul Moldoveanu Ion, care, în nicio situaţie nu avea dreptul de a trece peste axul drumului marcat cu linie dublă continuă.

Partea vatamata a aratat că, la data de 02.11.2007, în jurul orelor 22:40, a condus autoturismul Dacia pe DN 3, dinspre mun. Constanţa către Bucuresti; ajungând la intrarea în localitatea Valu lui Traian, în zona pădurii, în timp ce circula pe banda I cu o viteză de 50 Km/h, a observat farurile unui autovehicul care circula în direcţia opusă şi care a pătruns pe sensul său de mers; partea vătămată a arătat că a acţionat sistemul de frânare, a tras dreapta de volan, după care a auzit o bubuitură şi şi-a pierdut cunoştinţa.

Martorul H.R. a arătat că, la data de 02.11.2007, în jurul orelor 22:40, se afla ca pasager pe locul din dreapta fata în autoturismul Dacia condus de partea vătămată pe DN 3, dinspre mun. Constanţa către Bucuresti; la intrarea în loc. Valu lui Traian, în zona pădurii, a observat la cca. 50-100 m în faţă farurile unui autovehicul care circula în direcţia opusă care nu păstra banda sa de circulaţie şi apoi ca realizat că acest autovehicul se îndreaptă către autoturismul condus de partea vătămată.

Inculpatul a aratat ca la data de 02.11.2007, în jurul orelor 22:40, a condus autotrenul marca DAF, ce tracta semiremorca pe DN3, dinspre localitatea Valu lui Traian către municipiul Constanta; după ce a trecut de localitatea Valu lui Traian, în timp ce circula pe banda II, a fost depăşit peste marcajul continuu de un autoturism care a frânat în faţa sa; pentru a evita coliziunea cu acest autoturism, inculpatul a arătat că a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune cu autoturismul condus de partea vătămată.

Pe baza tuturor probelor administrate in cauza, respectiv, proces verbal de cercetare la fata locului, declaratiile partilor implicate in evenimentul rutier, declaraţiile martorului H.R., raportul de expertiza tehnica auto, raportul de constatare medico-legala, raportul de expertiză medicală, instanta va retine vinovatia inculpatului M.I. pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, si incalcarea de catre acesta a dispozitiilor art.50 alin. l lit.c din O.U.G. nr.195/2002, rep. şi art.120 alin.l lit.i din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr.195/2002, rep., urmand sa se retina culpa exclusive in producerea accidentului.

Va fi inlaturata apararea inculpatului, in sensul ca a fost depăşit peste marcajul continuu de un autoturism care a frânat în faţa sa, întrucât aceste aspecte nu au fost dovedite cu nici un mijloc de probă.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului M.I., care la data de 02.11.2007, în timp ce conducea autotrenul marca DAF, ce tracta semiremorca pe DN3, a pierdut controlul direcţiei, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia, din eveniment rezultând vătămarea corporală a numitei M.D. care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 1 an de zile de îngrijiri medicale, fiindu-i pusă în pericol viaţa prin hemoragie şi contuzie cerebrală, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin.2 si 4 C.p.

Instanta apreciaza ca fiind dovedita fapta de natura penala a inculpatului, savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege, culpa cu prevedere, si acesta constituie infractiune pentru care se va aplica o pedeapsa in limitele prevazute de lege.

La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de stabilire a pedepsei prevazute in art.52 C.pen. si art.72 C.pen., limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala a Codului penal, modalitatea concreta de comitere a faptei, constand in producerea unui accident soldat cu lovirea unei persoane ce a necesitat un numar mare de ingrijiri medicale, din culpa sa exclusiva, consecintele producerii accidentului, dar si datele ce caracterizeza persoana inculpatului care este în vârstă de 55 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale şi care a manifestat o vădită lipsă de interes faţă de prezentul proces penal.

Pentru aceste considerente, instanţa va condamna pe inculpatul M.I. la o pedeapsa situata spre minimul special prevazut de lege, de 8 luni inchisoare pentru infracţiunea prevazuta de art. 184 alin.2 si 4 C.p.

De asemenea, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 C.p. instanţa apreciază că reeducarea inculpatului, in sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fără privare de libertate, dând posibilitatea inculpatului să reflecteze asupra propriului comportament raportat la relaţiile sociale pe care a înţeles să le încalce prin săvârşirea infracţiunilor, astfel că va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit in condiţiile art. 82 C.p. şi compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

Instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.p. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării acordate.

În baza art. 71 C.p. va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a si lit.b C.p. şi în baza art. 71 alin.5 C.p. se va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a şi lit.b C.p. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Cu privire la latura civila, se constata ca partea vatamata M.D. s-a constituit parte civila cu suma de 350.000 lei daune materiale, reprezentand cheltuieli ocazionate de spitalizare, consultaţii medicale, deplasarea la unitati spitalicesti, plata unui îngrijitor, beneficiul nerealizat - diferenţa dintre veniturile salariale obţinute la societatea unde era angajată la momentul producerii accidentului şi veniturile realizate la actualul loc de muncă, cheltuieli efectuate în vederea organizării căsătoriei, eveniment care nu a mai avut loc datorită accidentului; despăgubiri periodice lunare în cuantum de 500 euro si 500.000 lei daune morale pentru suferinta provocata de accident.

De asemenea, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa s-a constituit parte civila cu suma de 9258 lei reprezentând daune materiale.

Instanţa constată că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită a inculpatului constând în provocarea unui accident rutier prin neobservarea prevederilor legale, prejudiciile materiale suferite de părţile civile şi morale suferite de partea civila M.D., legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudicii, vinovăţia dovedită a inculpatului.

Instanta va admite, in parte, actiunea civila formulata de partea civila M.D., in contradictoriu cu inculpatul, partea responsabila civilmente si asiguratorul de raspundere civila, inculpatul fiind obligat sa raspunda intrucat prin actiunea sa ilicita a adus prejudicii partii civile, fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, asiguratorul S.C. E.A.R. S.A. va raspunde alaturi de inculpat in temeiul Legii 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, asa cum a fost modificata prin OUG nr. 61/2005 si prin Legea nr. 172/2004, iar partea responsabila civilmente va fi tinuta sa raspunda intrucat prin actiunea ilicita a inculpatului ce se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu la societatea citata in proces s-a produs un prejudiciu, fiind indeplinite conditiile raspunderii pentru fapta altuia.

In ceea ce priveste daunele materiale, instanta va avea in vedere pentru partea civila M.D., faptul ca aceasta a facut dovada cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu inscrisuri fiind completata cu proba testimoniala cu martorii B.A. şi H.M. pentru cheltuielile privind consulataţii medicale in cuantum de 493,33 lei, cheltuielile cu deplasarea la unitati spitalicesti in valoare de 10.000 lei, cheltuieli ocazionate de plata martorei H.M. care a îngrijit partea vătămată în cuantum de 8.400 lei, cheltuieli efectuate în vederea organizării căsătoriei în valoare de 30.000 lei, eveniment care era programat la data de 10.11.2007 şi care nu a mai avut loc datorită accidentului, la care se adaugă beneficiul nerealizat - diferenţa dintre veniturile salariale obţinute de partea vătămată la societatea unde era angajată la momentul producerii accidentului şi veniturile realizate la actualul loc de muncă în cuantum de 24.000 lei.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză medicală nr. 2823/08.11.2010 întocmit de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă din care reiese că partea vătămată M.D. a fost diagnosticată cu deficienţă globală medie prin tulburări în metabolismul cerebral şi tulburări locomotorii, prezentând 50% incapacitate adaptivă şi 50% capacitate de muncă pierdută, ţinând cont de principiul reparării integrale a prejudiciului, instanţa va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. la plata unei prestaţii periodice, lunare, în cuantum de 600 lei în favoarea părţii civile M.D., de la data pronunţării prezentei hotărâri până la redobândirea capacităţii de muncă.

Referitor la restul daunele materiale pretinse de partea vătămată M.D., principiul "actori incumbit probatio" expres prevăzut de legiuitor prin dispoziţiile art.1169 C.civ. presupune ca cel ce face o propunere înaintea judecăţii este obligat a dovedi. Ori, în speţă, partea vătămată nu a făcut dovada celorlalte pretenţii solicitate, astfel că acestea vor fi respinse ca neîntemeiate.

In ceea ce priveste daunele morale, faţă de natura leziunilor suferite de partea civila, ce au determinat imobilizarea partii vatamate pe o durata mare de timp, resimtindu-se si dupa acest interval de timp si ramanand in continuare cu sechele si suportand dureri, instanta va aprecia ca pentru disconfortul fizic si suferinta partii civile suma de 100.000 lei este in masura sa compenseze aceste suferinte, urmand ca restul pretentiilor solicitate cu acest titlu sa fie respinse ca neintemeiate.

Conform adresei nr. 24506 din 09.10.2009 partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părţii civile M.D. în perioada 02.11-12.12.2007 cheltuieli în cuantum de 9258 lei, astfel că se va dispune obligarea inculpatul M.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. la plata acestei sume.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs asiguratorul S.C. A.A. S.A. şi partea responsabilă civilmente S.C. A.I.T. S.R.L.

În dezvoltarea motivelor de recurs ale asiguratorului S.C. A.A. S.A. (fostă E.R.A.R. S.A.) s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei şi rejudecând, respingerea acţiunii civile a părţii civile M.D., întrucât aceasta a dat declaraţie notarială prin care a renunţat la pretenţiile civile, fiind despăgubită de asigurator cu suma de 50.000 euro.

În dezvoltarea motivelor de recurs ale părţii responsabile civilmente S.C. A.I.T. S.R.L. s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi respingerea în totalitate a pretenţiilor civile formulate de M.D., prejudiciul fiind integral recuperat, despăgubirile date de asigurator fiind chiar mai mari decât cele acordate de instanţă.

În recurs, asiguratorul a depus la dosar, în copie, o declaraţie notarială a părţii civile M.D. din data de 20.10.2009, o declaraţie notarială a părţii civile M.D. din data de 05.11.2009 şi un ordin de plată.

Deşi legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în faţa instanţei de recurs.

Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs şi de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că cele două recursuri formulate în cauză sunt fondate, pentru următoarele:

Din examinarea motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile formulate vizează doar soluţionarea laturii civile a cauzei, nefiind aduse critici cu privire la modalitatea de soluţionare a laturii penale.

În ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile, Curtea reţine că în civil operează principiul disponibilităţii părţilor.

Din declaraţia notarială a părţii civile M.D. din data de 20.10.2009, Curtea constată că partea civilă M.D. a precizat că „în cazul în care voi primi de la E.R.A.R. S.A. suma de 50.000 euro în contul ….. cu titlu de despăgubiri morale şi materiale pentru accidentul auto din data de 02.11.2007, mă oblig să renunţ la pretenţiile reprezentând daune materiale şi morale pretinse societăţii de asigurări E.R.A.R. S.A. formulate în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa, nemaiavând nici o pretenţie de natură civilă (morală sau materială) faţă de societatea de asigurări sus menţionată”.

Ulterior, ca urmare a plăţii la data de 02.11.2009 de către asigurator a echivalentului în lei a sumei de 50.000 euro în contul indicat de către partea civilă M.D., partea civilă M.D. a dat o declaraţie notarială la data de 05.11.2009, Curtea constatând că această parte civilă a menţionat în mod expres că „renunţ la pretenţiile civile, atât materiale cât şi morale formulate împotriva E.R.A.R. S.A. în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit nici o despăgubire de la E.R.A.R. S.A. pentru accidentul auto din data de 02.11.2007”.

Curtea mai reţine că la termenul din data de 04.10.2011, partea civilă M.D. arată că a primit suma de 50.000 euro doar pentru operaţia de la picior, însă pentru celelalte cheltuieli nu i s-a acordat nimic.

Curtea apreciază însă că această susţinere a părţii civile M.D. încalcă principiul disponibilităţii care guvernează soluţionarea acţiunii civile, aceasta menţionând în acest sens în mod expres în faţa unui notar public la data de 02.11.2009 că: „renunţ la pretenţiile civile, atât materiale cât şi morale formulate împotriva E.R.A.R. S.A. în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit nici o despăgubire de la E.R.A.R. S.A. pentru accidentul auto din data de 02.11.2007”.

Prin urmare, Curtea constată că în mod injust instanţa de fond a obligat inculpatul M.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. (asigurătorul urmând să răspundă în limita plafonului legal) la plata sumei de 72.893,33 lei cu titlu de daune materiale şi 100.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părţii civile M.D., atâta timp cât această parte civilă renunţase la toate pretenţiile civile ca urmare a primirii sumei de 50.000 euro.

Faţă de ansamblul considerentelor expuse, în baza art.385¹⁵ pct.2 lit.”d” cod procedură penală, Curtea va admite recursurile declarate de către asiguratorul S.C. A.A. S.A. şi partea responsabilă civilmente S.C. A.I.T. S.R.L, va extinde efectele recursului şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.I. potrivit art.385/7, va casa în parte hotărârea recurată şi, rejudecând, va respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă M.D. în contradictoriu cu inculpatul M.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente şi asigurătorul de răspundere civilă.

Conform art.192 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina statului.

Dosar nr. 8164/212/2009

Decizia penală nr. 882/P/04.10.2011

Judecător redactor Dan Iulian Năstase