26. Legea
privind procedura insolvenţei. Cerere
creditoare având ca obiect ridicarea dreptului de administrare al
administratorului statutar al debitoarei. Lipsa convocării la şedinţa adunării
creditorilor.
Art.47, art.95, art.98 – Legea
nr.85/2006
Decizia civilă nr. 1929/COM/27.10.2010
Dosar nr. 1994/118/2009
Prin Sentinţa civilă nr.2322/COM/20.04.2010 Tribunalul
Constanţa, prin
judecător sindic, a respins ca nefondată cererea creditoarei Banca C.C. S.A. de
ridicare a dreptului de administrare al administratorului statutar B.M. al
debitoarei S.C. B.A. S.R.L.
În temeiul art.98 alin. 3 din Legea nr.
85/2006, a admis planul de reorganizare a activităţii debitoarei propus de
administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă I.D.
În temeiul art.99 din Legea nr.
85/2006, a dispus convocarea adunării creditorilor şi a debitorului de către
administratorul judiciar pentru data de 11.05.2010, ora 12, la sediul
administratorului judiciar, în vederea supunerii planului propus de
administratorul judiciar la vot.
A dispus ca administratorul judiciar să publice în
Buletinul procedurilor de insolvenţă un anunţ referitor la propunerea planului
cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan
şi a faptului că este posibilă votarea prin corespondenţă (prin scrisoare semnată
de creditor, sau înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, ataşat
ori asociat semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat valabil, ce
pot fi comunicate prin orice mijloace, până în ziua fixată pentru exprimarea votului,
administratorului judiciar până în ziua fixată pentru exprimarea
votului), precum şi a datei de confirmare a planului şi a fixat termen de
judecată pentru confirmarea planului la data de 17.05.2010, ora 8.30.
Pentru a pronunţa această hotărâre judecătorul sindic a reţinut
următoarele:
Asupra
cererii de ridicare a dreptului de administrare al debitoarei, a reţinut că prin cererea formulată oral la data de
01.02.2010, creditoarea Banca C.C. S.A. a solicitat în temeiul art.47 alin.54
din Legea nr.85/2006 ridicarea dreptului de administrare al administratorului
statutar B.M.
Având în vedere că din rapoartele de activitate
întocmite de administratorul judiciar nu rezultă că sunt îndeplinite condiţiile
menţionate de textul anterior citat (pierderile continue din averea debitoarei
sau lipsa probabilităţii de realizare a unui plan raţional de activitate), se
constată că este neîntemeiată cererea creditoarei cu atât mai mult cu cât
debitoarea, conform art.47 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, şi-a declarat intenţia
de reorganizare.
Faptul că
administratorul are datorii către societate, această situaţie urmează să fie
soluţionată de administratorul judiciar prin formularea cererii de chemare în
judecată sau începerea procedurii de executare silită.
Asupra aprobării planului de reorganizare,
a constatat că prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, debitoarea
şi-a declarat intenţia de reorganizare.
La data de 22.01.2010 s-a depus de către
administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă I.D. tabelul
definitiv al creanţelor debitoarei şi planul de reorganizare care a fost
comunicat către creditori, debitoare şi administratorul special.
Analizând planul de reorganizare depus de către
administratorul judiciar, judecătorul sindic a constatat că
acesta cuprinde menţiunile obligatorii prevăzute de art.95 din Legea nr.
85/2006 şi este formulat în termenul prevăzut de art.94 din aceeaşi lege.
Astfel, acest plan cuprinde programul de plată a creanţelor, situaţia
veniturilor lunare şi a cheltuielilor lunare, totalul creanţelor şi modul de
plată a acestora.
Fiind îndeplinite condiţiile legale referitoare la
persoana care poate propune un plan de reorganizare, termenul în care acesta
poate fi propus şi menţiunile obligatorii ale acestuia iar administratorul judiciar
a precizat prin rapoartele lunare că există posibilitatea de realizare a
acestuia, instanţa, conform art.98 din legea nr. 85/2006, a fost admis planul
de reorganizare urmând ca acesta să fie supus spre votare adunării
creditorilor.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat
recurs creditoarea SC V.R. SA, criticând-o pentru
nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte:
1) Textul planului de reorganizare admis de către
instanţa nu cuprinde nici o referire in raport de dispoziţiile art.95.
2) Nu este un plan de reorganizare viabil, ci este un
proiect nefondat atât din punct de vedere economic cât si juridic;
3) Încălcarea principiului consacrat in art.2 din
Legea nr.85/2006 al „caracterului colectiv" al procedurii insolventei, in
sensul satisfacerii intereselor creditorilor fără discriminări. Ordinea
stabilită in cadrul graficului de plată nu este conformă cu principiul sus
enunţat având in vedere că intr-o primă etapă anumite creanţe sunt stabilite la
plata cu preferinţă, or o astfel de preferinţă stabileşte legea cu stricta
aplicabilitate pentru procedura falimentului (momentul valorificării bunurilor
din patrimoniul debitorului).
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse
hotărârii de către recurent şi care au fost încadrate în motivul prevăzut de
art.304 pct.9, dar şi potrivit
dispoziţiilor art.3041 din Codul de procedură civilă Curtea constată
că este nefondat pentru următoarele considerente:
În conformitate cu
dispoziţiile art. 98 din Legea nr. 85/2006, în vigoare la momentul soluţionării cauzei:
(1) Câte o copie de pe planul propus va fi
depusă la grefa tribunalului şi la oficiul registrului comerţului sau, după
caz, la registrul societăţilor agricole şi va fi comunicată debitorului, prin
administratorul special, administratorului judiciar şi comitetului
creditorilor.
(2)
Judecătorul-sindic va convoca o şedinţă, în termen de 20 de zile de la
înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citaţi cei care au propus
planul şi persoanele menţionate la alin. (1) şi în care planul va fi admis sau
respins de judecătorul-sindic, după audierea persoanelor citate.
(3) Judecătorul-sindic va putea admite un plan
propus de părţile legal îndreptăţite, care conţine toate informaţiile prevăzute
de prezenta lege. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în
insolvenţă să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a
planului, înainte de admiterea lui.
În speţă, planul de reorganizare a fost depus la data de
22.01.2010 de către administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă
I.D., fiind comunicat către creditori, debitoare şi administratorul special.
Faţă de dispoziţiile legale mai sus citate rezultă că înainte de operaţiunea votării
planului, legea prevedea obligativitatea respectării anumitor cerinţe, procedura
aprobării planului debutând cu formalităţile comunicării acestuia persoanelor
prevăzute de lege, depunerii lui la grefa tribunalului şi la registrul
comerţului sau al societăţilor agricole, după caz.
A doua cerinţă se referă la convocarea şedinţei de admitere
sau de respingere a planului, în termen de 20 de zile de la înregistrarea
acestuia la grefa tribunalului.
Din probele aflate la dosar se constată că au fost
respectate aceste cerinţe legale, ele nefiind contestate de recurentă. Critica
recurentei că nu a fost convocată la şedinţa adunării creditorilor din
11.05.2010 va fi înlăturată deoarece excede limitelor investirii instanţei de
recurs, aceasta având a examina legalitatea unei hotărâri pronunţată la data de
20.04.2010, deci anterior datei invocate de recurentă.
Următoarea etapă a succesiunii operaţiunilor
premergătoare votării planului o constituie admiterea sau respingerea planului
propus. Pentru a fi admis, planul trebuie propus de către o persoană având
calitatea în acest sens şi să cuprindă informaţiile cerute de art.95 din Legea
nr.85/2006, judecătorul sindic admiţând un plan de reorganizare care formal
îndeplineşte condiţiile legale, neexistând cerinţa legală expresă ca planul
propus să fie examinat sub aspectul şanselor obiective de realizare. Şi aceasta
deoarece urmează faza votării planului de către creditori, respectiv cea a
confirmării de către judecătorul sindic unde se
analizează îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.101, inclusiv tratamentul
corect şi echitabil al creditorilor.
Curtea constată că judecătorul sindic a dat eficienţă dispoziţiilor art.95 şi 98 din Legea
nr. 85/2006 şi constatând îndeplinite
cerinţele legale a admis planul de reorganizare propus de administratorul
judiciar.
Concluzionând, faţă de considerentele arătate mai sus
Curtea reţine că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de
recurentă nefiind de natură a atrage modificarea acesteia, motiv pentru care în
temeiul art.312 din Codul de procedură civilă recursul va fi respins ca
nefondat. | 
