Art.6739 Cod
procedură civilă enumeră, cu caracter exemplificativ, criteriile de care
instanţa va ţine seama la atribuire în partajul judiciar dar aceste criterii
trebuie avute în vedere, toate la un loc sau numai unele, astfel încât să nu se
nesocotească drepturile copărtaşilor, să satisfacă nevoile lor actuale şi deci,
partajul să fie echitabil.
Nu în ultimul rând, diferenţa evidentă
de valoare dintre terenul de 2,5
ha şi terenul de 7,5 ha, în favoarea primului, dată de
amplasamentul lotului de 2,5
ha la o distanţă de numai 500 m de plajă, într-o zonă
de interes turistic aflată în plină dezvoltare, ar face ca partajul prin
atribuirea acestui lot în întregime către recurenţii pârâţi să fie nu numai
contrar principiului înscris în art. 6735Cod procedură civilă,
dar ar fi şi neechitabil.
La 12.12.2008 reclamanta M.A.M. a
solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii S.P., S.C., C.E., C.N. şi C.C.,
să dispună ieşirea din indiviziunecu
privire la terenul în suprafaţă de 2,5 ha situatîn localitatea Agigea, sola 80, parcela 374/4 şi cu privire la terenul
în suprafaţă de 7,5 ha
situat în localitatea Agigea, sola 48, parcela 210/32347/4.
În motivarea cererii a arătat că
autorul comun al părţilor, Ş.C., a decedat pe data de 24.06.1960. De pe urma
acestuia au rămas ca moştenitori Ş.R., soţie supravieţuitoare, S.I., fiu, Ş.C.,
fiică şi S.Ş., fiu. Ş.(Ş.)C. a decedat la 15.08.1997, moştenitorii acesteia
fiind, potrivit certificatului de mostenitor nr.263/11/1997, S.C. şi C.E. Ş.Ş.
a decedat în anul 1991, moştenitor fiind reclamanta.De pe urma lui C.E., fiica din altă căsătorie
a lui Ş.C., au rămas ca moştenitori C.N. şi C.C. S-a încercat soluţionarea pe
cale amiabilă a ieşirii din indiviziune, dar fără rezultat.
Pârâţii C.N. şi C.C. au solicitat prin
întâmpinare atribuirea terenului în suprafaţă de 2,5 ha situat în localitatea
Agigea, identificat în Titlul de proprietate18484/111/15.01.1993 prin sola 80/parcela 347/4.
Au arătat că această solicitare este
fundamentată pe împrejurarea că, încă din cursulanului 1993, folosesc terenul cu acordulcelorlalţicoindivizari.
Prin sentinţa civilă nr. 11866/02.07.2009
Judecătoria Constanţa a admis cererea formulată de reclamantă şi a dispus
ieşirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafaţă de 2,5 ha situat în localitatea
Agigea, situat în sola 80, parcela 374/4 din Titlul de proprietate nr. 18484/111/15.01.1993
emis de Comisia Judeţeană pentru StabilireaDreptului de Proprietate asupra Terenurilor şi asupra terenului în
suprafaţă de 7,5 ha
din Titlul deproprietatenr. 18484/111/15.01.1993 emis de Comisia
Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
A atribuitpârâtului C.N. lotul nr.8, pârâteiM.C.C. lotul 4, pârâtului S.C.lotul nr.7, pârâtei C.E. lotul 3, pârâtei S.P.loturile 6 şi 2 şi reclamantei M.A.M. lotul 1
şi 5 din parcelaA 374/4, urmândca lotul nr. 9 să rămână în indiviziune.
A atribuit pârâtei S.P. lotul nr. 1,
reclamantei M.A.M.lotul nr.2, pârâtului
S.C.lotul nr. 3, pârâtei C.E. lotul nr.
4, pârâtului C.N. lotul nr. 5 şi pârâtei M.C.C. lotul nr. 6 din parcela 210/32
situată în localitatea Agigea.
În considerentele hotărârii, instanţa
de fond a reţinut că, prin Titlul de proprietate nr. 18484/111 din 15.01.1993,
s-a reconstituit dreptul de proprietate asupraterenului în suprafaţă de 10
ha în favoareamoştenitorilor defunctului S.C., şi anume S.I., S.C., C.E. şi M.A.M., 2,5 ha fiind situateîn sola 80, parcela 374/4, iar 7,5 ha fiind situate în sola
48, parcela 210/32.
S-a mai reţinut că S.I. a decedat la
data de 12.08.1991, moştenitori fiind S.P., conform certificatului de
moştenitor nr.799/13.04.1995, iar S.C.
a decedat la data de 15.08.1997, moştenitori fiind S.C. şi C.E., conform
certificatului de moştenitor nr. 263/11.11.1997.
Pentru a dispune ieşirea din
indiviziune, instanţa a avut în vedere disp. art. 728 C.civ. şi art. 9739
C.pr.civ., raportul de expertiză tehnică imobiliară din care rezultă că terenul
este comod partajabil în natură şi că în lotul 8 sunt incluse construcţiile
realizate de C.N., concluziile raportuluide expertiză concordând cu declaraţiile martorilor, potrivit cărora pe
terenul în cauză, la partea dinspre stradă, este ridicată o construcţiepe o suprafaţă de circa 50-60 mp.
Cu
privire la cerereapârâţilor C.N. şi C.C.
de a li se acorda în întregime terenul în suprafaţă de 2,5 ha, situat în localitatea Agigea, situat în sola 80, parcela 374/4,
instanţa a reţinut că: regula este partajarea în natură a imobilului, în lotul
fiecărui proprietar urmând a fi incluse bunuri de aceeaşi valoare, că potrivit
art. 6739 C.pr.civ. la atribuirea loturilor trebuie să se aibă în
vedere şi construcţiilerealizate de
părţi; din raportul de expertiză rezultă că respectivele construcţii edificate
de pârâtul C.N. au fost incluse în lotul nr. 8 aferent parcele 374/4 iar pe
restul suprafeţeiceconstituie parcela pârâţii C.N. şi C.C. nu au
efectuat lucrări care să justifice acordareacătre aceştia a întregii suprafeţe de teren menţionate.
În termen legal, împotriva sentinţei
civile menţionate mai sus au declarat recurs pârâţii C.N. şi C.C.,
criticând-o pentru nelegalitate prin prisma modalităţii de formare şi atribuire
a loturilor.
Prin
decizia civilă nr. 271 din 3 iunie 2010 Tribunalul Constanţa a respins ca
nefondat apelul pârâţilor.
Pentru
a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut că în mod corect prima
instanţă a înlăturat pretenţia pârâţilor C.N. şi C.C. de a li se atribui lor
întregul lot de 2,5 ha,
modalitatea de partajare aleasă de instanţă fiind înconcordanţă cu regula generală a împărţelii
în natură, dar şi cu celelalte principii reglementate de textele legale
referitoare la partajul judiciar (art. 741 Cod civil, art. 6735 ,
9739 Cod procedură civilă). S-a mai reţinut că nu a fost depusă la
dosar o dovadă privind convenţia încheiată între moştenitorii lui S.C. în
legătură cu modalitatea de
folosire a terenurilor cu privire la care s-a dispus reconstituirea dreptului
de proprietate iar terenul este comod partajabil în natură, cu respectarea
cotelor-părţi cuvenite tuturor coindivizarilor.
Împotriva acestei decizii au declarat
recurs pârâţii C.N. şi C.C. susţinând, în esenţă, că instanţa nu a ţinut seama
de modalitatea în care loturile au fost folosite de părţi şi de faptul că
acestea au înţeles încă de la momentul emiterii titlului de proprietate ca
fiecare dintre coindivizari să preia şi în drept loturile pe care le-au deţinut
şi le-au exploatat timp de 15 ani. Susţin că dovada convenţiei părţilor s-a
făcut prin proba testimonială.
Apreciază că pentru o corectă
soluţionare a cauzei instanţa trebuia să încuviinţeze solicitarea lor de
efectuare a unei expertize tehnice care să realizeze o identificare a loturilor
şi în raport de modul în care ele sunt deţinute în prezent şi, în situaţia
inegalităţii loturilor, compensarea se putea face prin stabilirea unor sulte
corespunzătoare.
Susţin că instanţa nu a ţinut seama de
criteriile de partajare prevăzute de art. 6739 Cod procedură civilă
şi în special de criteriul „folosirea bunului de către unul dintre ei timp
îndelungat”, precum şi de faptul că, fiind divizat în exces, sunt scăzute
posibilităţile valorificării eficiente a terenului din punct de vedere
economic.
Examinând legalitatea deciziei
pronunţate în raport de criticile formulate de pârâţi, Curtea constată că
recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
În materia partajului regula stabilită
potrivit art. 741 Cod civil şi art. 6735 Cod procedură civilă este
aceea a împărţirii în natură a bunurilor ce compun masa partajabilă.
Posibilitatea unui acord între părţi
cu privire la modul de lichidare a stării de indiviziune, chiar numai în
privinţa unuia dintre bunurile supuse împărţelii, nu este interzis de lege,
dimpotrivă, o astfel de împărţeală fiind în concordanţă cu principiul
disponibilităţii şi cu prevederile art. 6739 Cod procedură civilă
care dispune că, la formarea şi atribuirea loturilor instanţa ţine seama, după
caz, şi de acordul părţilor.
În speţă însă, aşa cum au reţinut
instanţele de fond şi de apel pe baza probelor administrate, pârâţii recurenţi
nu au dovedit că a existat un acord de împărţeală a lotului de 2,5 ha în sensul atribuirii
lui în întregime către aceştia şi, în lipsa unei alte probe consemnate într-un
înscris (ex. o convenţie scrisă între moştenitori) care să răstoarne
probatoriul administrat în faţa primei instanţe, Curtea nu poate proceda la o
reapreciere a probelor pentru a ajunge la o altă concluzie, punctele 10 şi 11
din art. 304 Cod procedură civilă fiind abrogate prin art. I din OUG nr.
138/2000, aprobată prin Legea nr. 219/2005.
Art. 6739 Cod procedură
civilă enumeră, cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanţa va ţine
seama la atribuire în partajul judiciar dar aceste criterii trebuie avute în
vedere, toate la un loc sau numai unele, astfel încât să nu se nesocotească
drepturile copărtaşilor, să satisfacă nevoile lor actuale şi deci, partajul să
fie echitabil.
Printre criteriile de împărţeală se
află, este adevărat, şi acela al folosirii bunului de către unul dintre
copărtaşi ori evitarea împărţirii excesive a bunului, reclamate de recurenţi ca
fiind încălcate prin hotărârile pronunţate.
Folosirea unei porţiuni de teren de 160 mp pentru
construirea unei case nu justifică însă atribuirea întregului lot de 25.000 mp
numai către constructorii edificiului. De asemenea, nu se poate reproşa
instanţei că prin modalitatea de partaj dispusă a determinat o fărâmiţare
excesivă a imobilului de 2,5
ha ori o scădere importantă a valorii acestuia câtă
vreme chiar recurenţii pârâţi au înţeles să nu folosească acest teren în scopul
exploatării agricole ci, lotizându-l, au edificat o construcţie pe o suprafaţă
de 160 mp.
Nu în ultimul rând, diferenţa evidentă
de valoare dintre terenul de 2,5
ha şi terenul de 7,5 ha, în favoarea primului, dată de
amplasamentul lotului de 2,5
ha la o distanţă de numai 500 m de plajă, într-o zonă
de interes turistic aflată în plină dezvoltare, ar face ca partajul prin
atribuirea acestui lot în întregime către recurenţii pârâţi să fie nu numai
contrar principiului înscris în art. 6735 Cod procedură civilă, dar ar fi şi
neechitabil.
În consecinţă, constatând că
instanţele au respectat prevederile legale în materia partajului, în temeiul
art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat.