avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 
Salariat feroviar. Ajutor material cu ocazia sărbătorii Paştelui,premiu pentru Ziua Feroviarului şi salariu suplimentar aferent anului 2010. Îndreptătire
 
Curtea de Apel Cluj, Sectia I­a civilă, decizia civilă nr. 526/R din 20 februarie 2013
 
Prin sentinta civilă nr. 13656 din 17 decembrie 2012 pronuntată de Tribunalul Cluj s­a admis exceptia lipsei calitătii procesuale pasive invocată de pârâta S.N.T.F.M. S.A. BUCUREŞTI şi a fost respinsă actiunea fată de aceasta.
S­a admis exceptia puterii de lucru judecat invocată de pârâta COMPANIA NAłIONALĂ C.F.
S.A. BUCUREŞTI – SUCURSALA „CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREłINERE ŞI REPARAłII CF” CLUJ referitor la ajutorul material de crăciun 2009 şi salariul suplimentar 2009.
S­a respins actiunea formulată de reclamantul B.E. în contradictoriu cu pârâta Compania Natională de Căi Ferate S.A. Bucureşti – Sucursala „Centrul Regional de Exploatare, Întretinere şi Reparatii CF” Cluj.
Pentru a hotărî astfel prima instantă a retinut că între reclamant şi pârâta S.N.T.F.M. S.A. Bucureşti nu au existat raporturi juridice de muncă, reclamantul nefiind niciodată angajatul acesteia.
Reclamantul a fost angajatul pârâtei Compania Natională de Căi Ferate „CFR” S.A. ­Sucursala Centrul Regional Exploatare, Întretinere şi Reparatii Căi Ferate Cluj, fiindu­i aplicabile dispozitiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate şi cele ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi.
Referitor la ajutorul material de Crăciun 2009 şi salariul suplimentar 2009 instanta a admis exceptia puterii de lucru judecat invocată de pârâtă, retinând că prin sentinta civilă nr. 2067/2011 pronuntată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 970/117/2010 reclamantului i s­au acordat aceste drepturi.
Instanta a retinut că prin Actul aditional la Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2010, înregistrat la DMPS a municipiului Bucureşti sub nr. 1718/22.04.2010 părtile care au participat la negociere au convenit ca prevederile art. 32 şi 65 ale Contractului Colectiv de Muncă să fie modificate în sensul că drepturile reprezentând salariul suplimentar pentru anul 2010, prima de Ziua Feroviarului aferentă anului 2010 şi prima de Paşti şi Crăciun aferentă anului 2010 să nu se acorde.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul B.E. solicitând modificarea hotărârii şi admiterea actiunii.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că a fost angajat al societătii Compania Nationala de Căi Ferate "CFR" S.A. ­Centrul Regional Exploatare, Întretinere şi Reparatii Căi Ferate Cluj, până în cursul lunii mai 2010, data la care s­a pensionat.
Reclamantul şi­a întemeiat pretentiile pe prevederile CCM la nivel de grup de unitate din transportul feroviar pe anii 2006­2008 a cărui valabilitate a fost prelungita pana la 31 ianuarie 2011 prin doua acte aditionale: Actul aditional 370/20.06.2008 şi Actul aditional nr. 629/04.01.2011.
În mod netemeinic şi nelegal, instanta de fond, dând o interpretare greşită a legii, a ignorat în totalitate temeiul de drept invocat de reclamant şi a considerat ca în prezenta cauza este aplicabil un contract colectiv de munca la nivel inferior, respectiv cel la nivel de unitate.
În ceea ce priveşte Actul aditional la CCM nr. 1718 de care se prevalează instanta de fond, acesta a fost înregistrat la data de 22.04.2010, astfel că nu poate retroactiva şi cu atât mai mult să stingă drepturi deja născute.
Sustinerea pârâtei potrivit căreia plata acestui salar este conditionată de existenta fondurilor băneşti cu aceasta destinatie este complet eronata, atâta vreme cât plata salariului suplimentar constituie o obligatie instituită în sarcina sa şi nicidecum o facultate.
Referitor la capetele de cerere privind plata primelor de Paşti şi Ziua Feroviarului aferente anului 2010, CCM la nivel de grup de unităti pe anii 2006­2008, prelungit în continuare şi valabil pana la 31 ianuarie 2011, prevede expres aceste drepturi pe care reclamantul recurent le solicită în actiunea introductivă precizata în art. 71 din CCM la nivel de grup de unităti din transportul feroviar „cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi de Crăciun se va acorda salariatilor un ajutor material stabilit cel putin la nivelul clasei 1 de salarizare de ajutorul respectiv nu vor beneficia salariatii care, în cursul anului respectiv, au absentat nemotivat de la serviciu sau au fost sanctionati pentru consum de băuturi alcoolice, precum şi salariatii unitătii componente ale grupului de unităti feroviare care la data acordării ajutoarelor cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi de Crăciun se afla în concediu fără plată cu o durata de un an; pentru Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administratie, la nivelul clasei 1 de salarizare".
De asemenea consideră că nu are nicio relevanta în cauza faptul că în 2009 şi 2010, drepturile solicitate de către reclamant ar fi fost suspendate prin CCM la nivel de unitate, aceste drepturi urmând sa fie acordate în baza Contractului colectiv de munca la nivel de grup de unităti din transportul feroviar, care este CCM­ul aplicabil în prezenta cauza, conform argumentării de la pct. 1 din prezentul script.
Pârâta CNCF „CFR” SA – SUCURSALA C.R.E.I.R. CF Cluj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi mentinerea sentintei atacate ca fiind temeinică şi legală.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs şi prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea retine următoarele:
Recursul este fondat în parte şi urmează a fi admis ca atare, cu consecinta obligării angajatorului de a plăti reclamantului ajutorul material de Paşti şi prima aferentă Zilei Feroviarului pentru anul 2010, precum şi salariul suplimentar pentru anul 2010, proportional cu perioada lucrată din acest an.
Astfel, prin art. 71 din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităti din transportul feroviar pe anii 2006 ­2008 aplicabil şi la nivelul unitătii pârâte CNCF „CFR” SA – SUCURSALA
C.R.E.I.R. CF Cluj, s­a stabilit dreptul salariatilor de a beneficia de un ajutor material pentru Paşti şi Crăciun şi de o premiere pentru Ziua Feroviarului al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administratie la nivelul clasei unu de salarizare.
Totodată, 30 alin. 1 din acelaşi contract colectiv de muncă statuează: „pentru munca ireproşabilă desfăşurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariatii unitătilor feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv”.
Acordul colectiv mentionat s­a aplicat conform art. 4 de la data înregistrării, respectiv 28.12.2006, producând efecte timp de 24 de luni. Prin actul aditional nr. 370/20.06.2008, aplicabilitatea acestui contract colectiv a fost extinsă la 48 de luni de la data înregistrării, ceea ce are semnificatie că produce efecte de la 28.12.2006 până la 28.12.2010. Ulterior, valabilitatea contractul colectiv de muncă a fost prelungită până la 31 ianuarie 2011 prin actul aditional nr. 629/04.01.2011.
Prin urmare, temeiul acordării drepturilor constând în ajutorul material de Paşti, prima aferentă Zilei Feroviarului pentru anul 2010 şi salariul suplimentar aferent anului 2010 rezidă în contractul colectiv de muncă mentionat, căruia nu i se poate opune contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unitătii pârâte.
În consecintă, acordarea acestor drepturi salariale constituie un drept, şi nu o facultate a angajatorului, având în vedere că din modul de formulare neechivoc şi nesupus vreunei conditii al art. 30 şi 71 din Contractul colectiv la nivel de grup de unităti (cu fortă juridică superioară celui la nivel de unitate) rezultă caracterul pur şi simplu al acestor drepturi. Aşadar, o interpretare corectă a acestor texte duce indubitabil la concluzia că acordarea acestor drepturi este un drept al salariatului, sintagma folosită de părti fiind aceea „vor primi” şi „se va acorda” ceea ce exclude dreptului angajatorului a analiza oportunitatea acordării acestui drept.
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, angajatorul are obligatia să acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractul individual de muncă.
Nu poate fi acceptată apărarea formulată de intimată, în sensul aplicării cu prioritate a contractului colectiv de muncă la nivel de societate, iar nu a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unităti, fiind incidente sub acest raport prevederile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 (în vigoare la data scadentei drepturilor, în conditiile în care doar prin Legea nr. 62/2011 a fost abrogată această lege), conform cărora contractul colectiv de muncă nu poate contine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin Contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, respectiv la nivel de grup de unităti.
În conformitate cu dispozitiilor art. 7 alin. 2 din Legea 130/1996 şi art. 236 din Codul muncii, (texte legale în vigoare la data naşterii dreptului la actiune) „contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea părtilor”, astfel încât reclamantul erau îndreptătit la plata drepturilor salariale, inclusiv a adaosurilor la salariu mai sus mentionate, în cuantumul prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităti.
În ceea ce priveşte ajutorul material de Crăciun pentru anul 2010, în conditiile în care conform copiei carnetului de muncă al reclamantului, încetarea raporturilor de muncă a avut loc, prin pensionare, la data de 31 mai 2010, astfel încât de Crăciun reclamantul era deja pensionat, nemaiavând calitatea de a încasa un drept legat de statutul de salariat la chiar momentul scadentei dreptului, se constată că sub acest aspect recursul este nefondat.
Cu privire la petitul vizând plata salariului suplimentar pentru anul 2010, Curtea retine că deşi reclamantul a prestat activitate doar până la data pensionării, acestuia i de cuvine şi acest drept, însă cuantumul său va fi stabilit proportional cu perioada lucrată.
łinând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 1 şi art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va admite în parte recursul declarat de reclamant împotriva sentintei tribunalului pe care o va modifica în parte în sensul că va obligă pârâta CNCF „CFR” SA – Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întretinere şi Reparatii CF Cluj să­i plătească reclamantului ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Paşte aferent anului 2010, premiul pentru Ziua Feroviarului aferent anului 2010, precum şi salariul suplimentar aferent anului 2010, proportional cu perioada lucrată.
Vor fi mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
În cauză nu vor fi acordate cheltuieli de judecată la fondul cauzei, deoarece la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri care să dovedească efectuarea unor atare cheltuieli.