Rolul activ al instanţei de
judecată. Principiul disponibilităţii.
Art.49 şi următoarele din Codul
de procedură civilă
Art.129 alin.5 Cod procedură
civilă
Recurenţii au criticat hotărârea
instanţei de fond pentru omisiunea acesteia de a introduce în cauză o parte în
calitate de pârâtă, însă potrivit principiului disponibilităţii în procesul
civil, numai părţile au posibilitatea să ceară lărgirea cadrului procesual prin
introducerea în cauză a altor persoane, potrivit dispoziţiilor art.49 şi
următoarele din Codul de procedură civilă.
În raport de acest principiu al
disponibilităţii nu se poate reţine că tribunalul şi-a încălcat obligaţia de
rol activ, această obligaţie manifestându-se potrivit art.129 alin.5 Cod procedură
civilă, numai în ceea ce priveşte administrarea probelor în vederea aflării
adevărului, nu şi în stabilirea cadrului procesual, drept care aparţine în mod
exclusiv părţilor.
Decizia civilă nr. 2/09 ianuarie
2012
Prin cererea înregistrată la data
de 06.10.2008, aşa cum a fost completată şi precizată, reclamanţii C.I.M. ş.a. au
chemat în judecată pe pârâta S.C. O.P. S.A., solicitând obligarea acesteia la
plata drepturilor băneşti reprezentând aprovizionarea de toamnă – iarnă, pentru
perioada 2005 – 2008, drepturile urmând să fie actualizate în raport de
indicele de inflaţie la data plăţii.
În motivarea acţiunii s-a arătat
că reclamanţii, salariaţi ai pârâtei au dobândit în baza art.176 din Contractul
colectiv de Muncă la nivel de ramură dreptul la plata sumei reprezentând
aprovizionare toamnă – iarnă, pe care în mod nejustificat pârâta nu l-a
executat.
La termenul de judecată din
10.06.2011, pârâta a invocat în apărarea sa excepţia lipsei calităţii procesual
active a reclamanţilor P.C.M., T.A., C.E.I., D.R.Gh., C.V., R.I., A.M. şi R.Gh.,
cu argumentul că aceştia nu au avut calitatea de angajaţi ai pârâtei, ci ai SC
R.A. SA.
În raport de excepţia invocată, Tribunalul
a dispus disjungerea acţiunii formulate de către aceşti reclamanţi şi examinând
apărarea prin sentinţa civilă nr.1780/29.09.2011 a respins acţiunea, ca fiind
formulată de persoane fără calitate procesual activă.
Pentru a pronunţa o astfel de
soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii nu au fost salariaţii SC P. SA,
ci a unui alt angajator, astfel că nu se poate reţine existenţa unei identităţi
între titularii dreptului indicat şi persoanele care au formulat cererea de
chemare în judecată.
Împotriva hotărârii au formulat
recurs reclamanţii P.C.M., T.A., C.E.I., D.R.Gh., C.V., R.I., A.M. şi R.Gh., pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod
procedură civilă, în sensul că tribunalul nu a manifestat rol activ atunci când
nu a introdus în cauză în calitate de pârâtă SC R.A. SA.
Analizând recursul în limita
motivului invocat, Curtea a apreciat că este nefondat pentru următoarele argumente:
Recurenţii au criticat hotărârea
instanţei de fond pentru omisiunea acesteia de a introduce în cauză o parte în
calitate de pârâtă, însă potrivit principiului disponibilităţii în procesul
civil, numai părţile au posibilitatea să ceară lărgirea cadrului procesual prin
introducerea în cauză a altor persoane, potrivit dispoziţiilor art.49 şi
următoarele din Codul de procedură civilă.
În raport de acest principiu al
disponibilităţii nu se poate reţine că tribunalul şi-a încălcat obligaţia de
rol activ, această obligaţie manifestându-se potrivit art.129 alin.5 Cod
procedură civilă, numai în ceea ce priveşte administrarea probelor în vederea
aflării adevărului, nu şi în stabilirea cadrului procesual, drept care aparţine
în mod exclusiv părţilor.
Faţă de toate aceste
considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul a fost respins ca
nefondat.
|