Recurs -contestaţie în anulare; termenul de promovare în cazul executării benevole a hotărârii obiect al contestaţiei.

Recurs -contestaţie în anulare; termenul de promovare în cazul executării benevole a hotărârii obiect al contestaţiei.

Drept procesual civil

Art. 319 alin. 2 teza a II-a Cod procedură civilă

Hotărârilor nesusceptibile de executare silită le sunt aplicabile dispoziţiile art. 319 alin. 2 teza a II-a C. pr. civ. şi nu cele ale tezei I a aceluiaşi aliniat.

Executarea benevolă a titlului supus examinării pe cale contestaţiei în anulare nu poate constitui motiv de înlăturare a ambelor teze ale art. 319 C. pr. civ. pe considerent de neprevedere expresă a unui termen de promovare a contestaţiei în anulare într-un astfel de caz.

Curtea de Apel Bacău -Secţia I Civilă Decizia nr. 687 din 4 aprilie 2012

Sub nr. 661/32/2011 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău la 2.11.2011 contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.J. în contradictoriu cu intimaţii A. Ghe., A.I., A. L., A.A., A.I., B.D., B.A., C.C., C.A., L.D., P.S., P.L. M., R. C., S.M.L., V.N.P., T. Bc., C.A. Bc., C.N.C.D. şi M.F.P., având ca obiect Decizia civilă nr. 661/1.06.2009 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosar 5566.2/110/2007.

În susţinerea acţiunii, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 Cod procedură civilă, contestatorul a invocat:

-omisiunea de a se lua în considerare dispoziţia Curţii Constituţionale din Decizia nr. 838/27.05.2009 -publicată în Monitorul Oficial la 3.07.2009 -, privitoare la necompetenţa instanţelor de a institui, modifica sau abroga acte normative cu aplicare generală şi a Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 818/2008 şi nr. 819/2008 ce au declarat neconstituţionalitatea -printre altele -a art. 27 alin.1 din O.G. 137/2000 în măsura în care ar putea fi interpretat ca deschizând dreptul instanţei de a anula sau de a refuza aplicarea unor acte normative considerate discriminatorii;

-reţinerea eronată a discriminării reclamanţilor pe criteriul categoriei socioprofesionale, faţă de neregăsirea acestui criteriu în criteriile de discriminare prevăzute de Directivele 2000/43 şi 2000/78.

La 5.03.2012 s-au completat motivele de contestaţie prin invocarea Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 25/14.11.2011, pronunţată în recurs în interesul legii, în sensul că: „ Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale (…) se interpretează în sensul că nu se aplică şi magistraţilor”.

Pentru a se verifica sub aspect procedural dacă s-a respectat termenul de promovare a contestaţiei, la termenul din 1.02.2012 s-a solicitat părţilor să comunice dacă s-a executat sau nu hotărârea contestată.

Faţă de relaţiile comunicate de contestator şi intimatul A.I., cum că în septembrie 2010 s-a executat benevol o parte din suma datorată conform titlului executoriu constituit de Sentinţa civilă nr. 43/ 1.10.2008 a C.A. Bacău, la termenul din 7.03.2012, din oficiu, instanţa a invocat excepţia tardivităţii în raport de dispoziţiile art. 319 alin.2 teza a II-a Cod procedură civilă şi data formulării contestaţiei (28.10.2011), acordându-se părţilor termen pentru a formula concluzii pe excepţie.

Contestatorul a solicitat respingerea excepţiei întrucât decizia contestată fiind susceptibilă de executare putea fi contestată în condiţiile tezei I a art. 319 alin.2 Cod procedură civilă; textul exclude executarea de bună voie -ca în cazul de faţă -, fiind imposibil de stabilit un moment până la care putea fi formulată contestaţia; oricum, în cadru legal, aceasta putea fi formulată până la împlinirea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.

Intimatul A.I. a solicitat admiterea excepţiei întrucât la 3.07.2009 au somat ordonatorul secundar de credite pentru executarea Sentinţa civilă 43/2008 a Curţii de Apel Bacău, iar în septembrie 2010 s-a executat în parte suma acordată prin acest titlu.

Examinând contestaţia în anulare prin prisma excepţiei invocate, conform art. 137 alin.1 Cod procedură civilă (dispoziţie ce obligă instanţa a soluţiona prioritar fondului pricinii excepţiile de procedură sau fond), în raport de actele şi lucrările dosarului, de motivele invocate şi faţă de dispoziţiile art. 319 Cod procedură civilă, Curtea a constatat caracterul întemeiat al excepţiei, fondat pe considerentele ce se vor dezvolta:

Obiect al contestaţiei îl constituie o hotărâre judecătorească irevocabilă (Decizia civilă 661/1.06.2009 a Curţii de Apel Bacău) prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 43/1.10.2008 a Curţii de Apel Bacău; contrar susţinerii contestatorului, o astfel de hotărâre nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită; această concluzie se regăseşte şi în jurisprudenţa ÎCCJ -Dec. 3290/2006, Dec. 279/18.01.2008 („În cazul în care se atacă o hotărâre de respingere a recursului, adică o hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă de executare silită, contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când a rămas irevocabilă, adică de la data pronunţării”).

Prin urmare, sub aspect procedural, acestei contestaţii îi sunt incidente dispoziţiile art. 319 alin. 2 teza a II-a Cod procedură civilă („Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă”).

În raport de aceste reguli, se observă că în cauză -în lipsa altor probe şi în contextul recunoaşterii tuturor părţilor -termenul subiectiv – de luare la cunoştinţă de către contestator a deciziei contestate –, a survenit la data executării parţiale a hotărârii de fond (septembrie 2010); acest termen depăşeşte însă pe cel obiectiv prevăzut de legiuitor, termen ce se împlinise la 1.06.2010;

Cum data promovării contestaţiei în anulare a fost, conform ştampilei de pe plicul de expediere, 28.10.2011, rezultă că, indiferent de termenele legale la care se raportează, dreptul a fost exercitat tardiv.

Chiar şi în situaţia în care s-ar primi susţinerea contestatorului privitoare la caracterul susceptibil de executare a obiectului contestaţiei în anulare, exercitarea dreptului tot nu apare ca fiind în termen întrucât:

-obiect al contestaţiei în anulare îl pot constitui atât hotărâri susceptibile de executare, cât şi hotărâri nesusceptibile de executare; executarea poate fi benevolă din partea debitorului (situaţie care constituie regula) ori pe cale silită ( situaţie ce constituie excepţia).

-art. 319 alin.2 Cod procedură civilă, în forma actuală, trebuie interpretat în sensul reglementării, în cele două teze ale sale, a tuturor situaţiilor anterior menţionate, neputându-se accepta ideea omisiunii vreuneia dintre acestea (aşa cum încearcă a se apăra contestatorul); această concluzie este susţinută şi de evoluţia textului în timp, fiind de observat că în forma sa anterioară modificării aduse de Legea 219/2005 executarea benevolă era acoperită de teza I: „Contestaţia se poate face înainte de începerea executării (fără distincţii) şi în tot timpul ei, până la săvârşirea ultimului act de executare”. De asemenea, Curtea Constituţională, cu ocazia examinării constituţionalităţii tezei I a alin. 2 a acestui articol, a constatat în Deciziile nr. 765/2009 şi nr. 1539/2011 că această primă reglementare acoperă situaţia executării silite ( limitarea în timp a introducerii contestaţiei raportându-se la termenul de a cere executarea silită ).

-cum executarea s-a efectuat de bună voie în septembrie 2010, rezultă că speţei îi este incidentă teza a II-a a alin.2 a art. 319 Cod procedură civilă.

Ori în raport de aceleaşi constatări de la prima reţinere a aplicabilităţii acestui text, contestaţia apare din nou ca tardiv promovată.

În acest context, reţinând şi că nu s-a invocat şi nici probat că ar fi fost incidentă vreuna din situaţiile de imposibilitate de promovare în termen prevăzute de art. 103 Cod procedură civilă, excepţia a fost admisă, iar contestaţia respinsă ca tardiv introdusă.