avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 
Rectificare de carte funciară
 
Curtea de Apel Cluj, Secţia I­a civilă, decizia nr. 1710 din 19 aprilie 2012
 
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca reclamanta
D.C.L. a solicitat instanţei anularea încheierii de CF nr.125787/2010 şi în consecinţă dezmembrarea imobilului cu nr.cadastral 256736, nr.topo10211/1/1, înscris în CF 256736 ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.9044) UAT Cluj Napoca şi întabularea dreptului de proprietate al petentei asupra imobilelor care îi revin.
Prin precizare şi extindere de acţiune reclamanta a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rectificarea înscrierii din Partea I a a CF nr.256736 ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.9044 Cluj Napoca) UAT Cluj Napoca, prin modificarea suprafeţei imobilului teren cu nr.cadastral 256736, nr.topo 10211/1/1 de la suprafaţa de 3395 mp cât este înscrisă, la suprafaţa reală de 3359 mp.
Prin Sentinţa civilă nr. 14348 din 22.09.2011 pronunţată în dosar nr. 39519/211/2010 al Judecătoriei Cluj­Napoca, s­a admis acţiunea precizată formulată de reclamanta D.C.L., în contradictoriu cu Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Cluj­Napoca, şi s­a dispus rectificarea înscrierii din Partea I a din CF nr.256736 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.9044 Cluj Napoca) UAT Cluj­Napoca prin modificarea suprafeţei imobilului teren cu nr. cadastral 256736, nr. topo 10211/1/1 de la suprafaţa de 3395 mp cât este înscrisă la suprafaţa reală de 3359 mp. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr.1192/2006, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosar nr.17/117/2004, reclamantei i s­a restabilit dreptul de proprietate în ceea ce priveşte terenul şi construcţia situate în Cluj Napoca, str.G. nr.106.
Imobilul din str.G. a fost înscris iniţial în CF nr.9044 Cluj Napoca sub nr.topo 10211/1/1, iar în prezent, în urma conversiei de pe hârtie a CF 9044 acesta a devenit CF nr.256735, nr.cadastral 256736.
Având în vedere că asupra imobilului menţionat mai sus s­au săvârşit erori de identificare în regim CF, prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.aaa/211/2009 al Judecătoriei Cluj Napoca, reclamanta a solicitat instanţei rectificarea înscrierilor din CF 256736 Cluj Napoca şi CF 4958 Cluj Napoca.
Prin Sentinţa civilă nr.1106/2010, pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca îîn dosar nr.aaa/211/2009 s­a admis acţiunea reclamantei şi s­a dispus rectificarea înscrierilor operate în CF, conform raportului de expertiză şi a completării la raport întocmit de expert C.D.M..
Prin cererea nr.111337/2010 reclamanta a solicitat OCPI Cluj întabularea în CF a dreptului de proprietate conform hotărârilor judecătoreşti şi a documentaţiei cadastrale întocmite de exp.C.D.M..
Prin încheierea de CF nr.125787/12.11.2010, cererea reclamantei a fost respinsă, motivat pe aceea că una dintre parcele, respectiv parcela 10211/1/1/4 nu se regăseşte în cuprinsul sentinţei şi că în cuprinsul completării la raportul de expertiză se menţionează că aceasta reprezintă o suprafaţă care nu se regăseşte în teren ci doar în cartea funciară.
Se mai arată că, prin hotărâri judecătoreşti nu s­a dispus modificarea suprafeţei imobilului cu nr.topo 10211/1/1, astfel că înainte de depunerea spre întabulare a prevederilor din dispozitiv se impune rectificarea cărţii funciare operaţiune ce cade în sarcina petenţilor.
Raportat la precizarea de acţiune formulată de reclamantă instanţa reţine că, în dosar nr.aaa/211/2009, expertul C.D.M. a întocmit un raport de expertiză judiciară pentru efectuarea operaţiunilor de carte funciară necesare îndreptării erorilor strecurate cu ocazia întabulării în CF 256736 Cluj Napoca a Sentinţei civile nr.9805/2006 a Judecătoriei Cluj Napoca.
Din cuprinsul tabelului de mişcare parcelară rezultă că expertul a dezmembrat topograficul din CF 256736 Cluj Napoca în mai multe parcele, printre care şi parcela în suprafaţă de 36 mp, căruia i­a atribuit nr.topo10211/1/1/4.
Prin completarea la raportul de expertiză, efectuat de expert C.D.M. şi care face parte integrantă din Sentinţa civilă nr. nr.1106/2010, pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosar nr.aaa/211/2009, expertul a concluzionat că suprafaţa de 36 mp căreia i­a fost atribuit numărul topo 10211/1/1/4 reprezintă o suprafaţă care nu se mai regăseşte în teren ci doar în cartea funciară, ea se încadrează în cota de rectificare de 2% din suprafaţa parcelei cu nr.topo 10211/1/1 de 3395 mp, care este o diferenţă acceptată conform normelor de cadastru. Se arată că această lipsă a rezultat din faptul că str.G.s­a mai extins în prezent faţă de momentul în care s­au înscris pentru prima dată imobilele în cartea funciară, astfel în prezent cei 36 mp sunt ocupaţi de trotuarul străzii.
Drept urmare, expertul propune rectificarea de CF în sensul radierii parcelei de 36 mp.
Din cele enunţate rezultă că, la data efectuării raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C.D.M., suprafaţa topograficului 10211/1/1 era mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară cu 36 mp, astfel încât, în temeiul art.42 din Legea nr.7/1996 se impune rectificarea acestuia.
În concluzie, faţă de argumentele de fapt expuse mai sus şi având în vedere dispoziţiile art.9,art.19 şi art.33 din Legea nr.7/1996, rep. a cadastrului şi publicităţii imobiliare, prevederile art.89 din Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr.633/2006, prevederile art.19 alin.(1) lit.k şi art.25­28 din Regulamentul privind conţinutul şi modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară aprobat prin Ordinul nr.634/2006, instanţa de fond, constatând că în speţă, obiectul litigiului se referă la schimbări privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra imobilului, a admis acţiunea astfel cum a fost precizată de reclamanta D.C.L. şi în consecinţă a dispus rectificarea înscrierii din Partea I a din CF nr.256736 ( provenită din conversia de pe hârtie a cF nr.9044 Cluj Napoca) UAT Cluj Napoca prin modificarea suprafeţei imobilului teren cu nr.cadastral 256736, nr.topo 10211/1/1 de la suprafaţa de 3395 mp cât este înscrisă la suprafaţa reală de 3359 mp.
Fără cheltuieli de judecată, având în vedere că nu s­au solicitat.
Prin decizia civilă nr. 26 din 13.01.2012 pronunţată de Tribunalul Cluj s­a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Consiliului local al Municipiului Cluj­Napoca.
S­a respins apelul promovat de către CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ­NAPOCA în contra Sentinţei civile nr. 14348 din 22.09.2011 a Judecătoriei Cluj­Napoca, pe care a menţinut­o în totul.
A fost obligat apelantul să plătească intimatei suma de 620 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Sentinţa atacată a fost pronunţată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român. Consiliul local a stat în judecată doar ca reprezentant al pârâtului, dar prin aceasta nu a dobândit calitatea de parte în dosar.
Neavând calitatea de parte la judecata în fond, Consiliul local nu are calitate procesuală activă în a formula apel în cauză.
Prezentul apel a fost formulat de către Consiliul local al municipiului Cluj­Napoca în nume propriu şi nu în calitate de reprezentant al Statului Român, astfel încât, faţă de considerentele de mai sus instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Consiliului local al Municipiului Cluj­Napoca şi a respins apelul promovat de acesta, ca fiind formulat de o persoană juridică fără calitate procesuală activă.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., apelantul a fost obligat să plătească intimatei Dragoş Liliana Clara suma de 620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocaţial justificat prin chitanţa depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ­NAPOCA prin PRIMAR solicitând modificarea deciziei pronunţate de tribunal în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă, în principal pe cale de excepţie, a lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca, iar în subsidiar ca nefondată.
În motivare s­a arătat că soluţia instanţei de apel este nelegală, în nicio prevedere legală nefăcându­se distincţie între Statul Român reprezentat prin consiliul local şi consiliul local, fiind în fapt de acelaşi subiect de drept, invocându­se prevederile Legii nr. 215/2001 şi ale Legii nr. 213/1998. În consecinţă, se solicită instanţei de recurs să constate identitatea între cele două entităţi şi să respingă excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca.
Se invocă de asemenea prin cererea de recurs excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a consiliului local şi implicit a Statului Român reprezentat prin Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca, invocându­se faptul că reclamanta nu a indicat nici un temei legal pentru chemarea în judecată a Statului Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca.
În motivarea excepţiei s­a arătat că potrivit art. 20 şi art. 21 din Legea nr. 215/2001 doar unităţile administrativ teritoriale, respectiv comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt persoane juridice şi au capacitate juridică, în lumina acestor prevederi exprese şi în lipsa unor prevederi contrare neputându­se reţine faptul că un consiliu local sau judeţean ar putea fi persoană juridică cu capacitate juridică.
Deoarece imobilul în litigiu a fost potrivit înscrierilor din CF în folosinţa Sfatului Popular al oraşului Cluj continuator în drepturi al acestuia este unitatea administrativ teritorială, respectiv Municipiul Cluj­Napoca, numai acesta putând avea calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei s­a arătat că raportat la dispoziţiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 şi art. 61 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, dreptul de proprietate asupra imobilelor se înscrie în CF numai în baza actelor prin care s­a constituit ori s­a transmis un asemenea drept, şi nu în baza unor prezumţii legale. Soluţia instanţei de fond este nelegală, nefiind în situaţia existenţei unei diferenţe între situaţia reală existentă în teren şi înscrierea din CF pentru a se putea dispune rectificarea de CF.
În apărare, reclamanta D.C.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s­a arătat că este nefondată critica referitoare la greşita reţinere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active de către tribunal, din chiar prevederile legale invocate de recurent rezultând că autoritatea publică locală Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca este doar reprezentant al Statului şi stă în judecată în această calitate. Nu se poate echivala un raport de reprezentare cu a considera că cele două entităţi ar fi în fapt doar una şi aceeaşi, adică acelaşi subiect de drept.
Promovarea căii de atac de către reprezentant în nume propriu, fără a acţiona în numele celui pe care îl reprezintă rămâne un demers făcut de o persoană fără calitate procesuală. Acest lucru nu aduce atingere unităţii şi indivizibilităţii statului aserţiunile de acest fel din cuprinsul recursului neavându­şi locul.
Referitor la celelalte excepţii invocate în recurs, lipsa calităţii procesuale pasive şi lipsa capacităţii de folosinţă s­a arătat că probabil s­a dorit a se susţine lipsa calităţii de reprezentant a Consiliului Local al municipiului Cluj­Napoca pentru Statul Român. Reclamanta a fost ţinută să cheme în judecată Statul Român având în vedere că acesta are calitatea de proprietar tabular pentru parcela cu nr. topo. 10211/1/1, CF nr. 256736 Cluj­Napoca, deşi este real că acest teren este considerat a fi în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale. Fiind vorba despre o rectificare de suprafaţă pentru parcela de teren atribuită în proprietate, în acord cu rigorile legii de publicitate imobiliară a fost chemat în judecată proprietarul tabular. Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca este continuatorul Sfatului Popular al oraşului.
Pe fondul cauzei s­a arătat că prin corectarea înscrierii din partea I a CF nu este afectată esenţa dreptului de proprietate asupra imobilului, fiind stabilit indubitabil prin lucrarea tehnică efectuată că lipseşte suprafaţa de 36 m.p. din suprafaţa cu care nr. topo. 10211/1/1 este încă înscris în CF.
În drept au fost invocate prevederile art. 115 C.pr.civ. şi art. 312 alin. 1 teza a II­a C.pr.civ.
Analizând recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ­NAPOCA prin PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 26 din 13.01.2012 a Tribunalului Cluj, Curtea reţine următoarele:
Prin decizia atacată s­a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Consiliului Local al municipiului Cluj­Napoca, respingându­se apelul declarat de către acesta împotriva sentinţei civile nr. 14348/2011 a Judecătoriei Cluj­Napoca.
Având în vedere soluţia pronunţată de către instanţa de apel, se impune a se analiza, în principal, critica formulată referitor la aceasta,numai în condiţiile în care această critică este apreciată ca fiind întemeiată putând fi analizate motivele referitoare la fond, însă aceasta de către instanţa de apel raportat la prevederile art. 312 alin. 3 şi 5 C.pr.civ., instanţa de apel nesoluţionând cauza pe fond.
În ceea ce priveşte soluţia pronunţată de către tribunal, pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca susţine prin cererea de recurs că aceasta este nelegală având în vedere că s­a făcut în mod greşit distincţie între Statul Român reprezentat prin Consiliul Local şi Consiliul Local, fiind vorba despre acelaşi subiect de drept. Nu s­a contestat faptul că apelul a fost promovat de către Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca în nume propriu, iar nu în calitate de reprezentant al Statului Român.
Având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a înţeles să împrocesueze în calitate de pârât Statul Român, indicat a fi reprezentat de către Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca, în mod cert acesta are calitate de parte în dosar.
Textele de lege invocate de către pârât în recurs pentru a justifica identitatea dintre Statul Român reprezentant prin Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca şi Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca, respectiv cele din Legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 213/1998 nu sunt în măsură să facă acest lucru.
Astfel cum s­a arătat mai sus, calitate de pârât în cauză o are Statul Român, proprietarul tabular al imobilului în litigiu, referitor la care se solicită rectificarea de CF, consiliul local având calitatea de reprezentant al pârâtului. În aceste condiţii, apelul declarat de către Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca în nume propriu a fost declarat de către o persoană fără calitate procesuală activă, în mod corect fiind respins de către tribunal din acest considerent.
Lămurindu­se faptul că în cauză calitatea de pârât o are Statul Român, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Consiliului Local al municipiului Cluj­Napoca, excepţii invocate în recurs, nu pot fi apreciate raportat la motivele invocate în susţinerea excepţiilor decât ca fiind vorba despre lipsa calităţii de reprezentant a Consiliului Local al municipiului Cluj­Napoca, acesta neavând calitate de parte în nume propriu.
Chemarea în judecată a Consiliului Local al municipiului Cluj­Napoca în calitate de reprezentant al Statului Român este justificată de către reclamantă prin aceea că în CF este înscris ca şi proprietar al imobilului în litigiu Statul Român în administrarea Sfatului Popular al oraşului Cluj, continuatorul acestei instituţii fiind în prezent Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca, iar nu Municipiul Cluj­Napoca. Prevederile incidente în cauză în materie de CF impun chemarea în judecată a proprietarului tabular în acţiunile având ca obiect rectificarea de CF, astfel cum se arată în mod pertinent de către reclamanta intimată.
Prin urmare se apreciază că excepţiile invocate de către pârât în recurs sunt nefondate, soluţia pronunţată de către tribunal pe excepţie fiind legală, nemaipunându­se deci cercetarea motivelor de recurs care privesc fondul cauzei în considerarea celor menţionate mai sus. Recursul va fi respins deci ca nefundat în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. instanţa va obliga recurentul Consiliul Local al municipiului Cluj­Napoca la plata în favoarea intimatei D.C.L. a sumei de 648 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial. (Judecător Anamaria Câmpean)
Întocmit, Judecător TRAIAN DÂRJAN Preşedintele Secţiei