avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Recalculare pensie. Luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei, a sporului în acord global
 
Curtea de Apel Cluj, Sectia I­a civilă, decizia civilă nr. 267/R din 29 ianuarie 2013
Prin sentinta civilă nr. 11684/08.11.2012, pronuntată de Tribunalul Cluj s­a admis actiunea civilă formulata de reclamanta B.M., împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII CLUJ şi în consecintă:
A fost obligată pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantei cu luarea în considerare, la stabilirea punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei,l a sporului in acord global mentionat în Adeverintele nr.2557/25.05.2005 si nr.2491/19.05.2005 emise de SC I. SA BUCURESTI, începând cu data de 01.10.2011.
Pentru a pronunta această hotărâre prima instantă a retinut următoarele:
Reclamanta beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă conform Deciziei de pensionare nr. 209925/02.03.2012, drepturile de pensie ale acesteia au fost stabilite în functie de salariile tarifare de încadrare cuprinse în carnetul de muncă seria O.G. nr. 209996.
La data de 06.09.2011 reclamanta a depus la pârâtă cererea înregistrată sub nr. 188372­81347 prin care a solicitat recalcularea pensiei si în functie de veniturile dovedite cu Adeverintele nr. 2557/25.05.2005 si 2491/19.05.2005 din care rezultă că a beneficiat de venituri suplimentare fată de cele înscrise în carnetul său de muncă, adeverinte eliberate de S.C. I. S.A.
La această cerere pârâta i­a răspuns că nu îi ia în considerare activitatea desfăşurată în acord global potrivit dispozitiilor din anexa nr. 15 pct.VI din Legea nr. 263/2011.
Din Adeverintele nr. 2557/25.05.2005 si 2491/19.05.2005 şi copia dosarului de pensie, rezultă că reclamanta a beneficiat de sporul pentru acord global, spor care nu a fost luat în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Raportându­se la prevederile art. 107 alin.3 si 5 din Legea nr. 263/2010 şi ale pct.VI din Anexa nr. 15 a H.G nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, instanta a retinut că reclamanta nu este îndreptătită să i se recalculeze pensia în raport cu veniturile realizate cu titlu de regie si premii deoarece acestea nu făceau parte din baza de calcul al pensiei, indiferent de plata contributiei sociale.
Referitor la veniturile realizate în acord global, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 19/17.10.2011, dată în solutionarea unui recurs în interesul legii a stabilit că în interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 alin.1 si alin.2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 si art. 2 din O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public „formele de retribuire obtinute pentru prestarea muncii în acord global, prevăzute de art. 12 alin.1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut si, dacă pentru acestea, s­a plătit contributia de asigurări sociale la sistemul public de pensie”.
Reglementarea anterioară este similară cu cea din Legea nr. 263/2010 si ca atare, concluziile retinute de către Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt aplicabile si în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe veniturile realizate în acord global, formulate în temeiul dispozitiilor Legii nr. 263/2010.
Aşa cum s­a arătat mai sus, din analiza buletinului de calcul aferent Deciziei nr. 81347/06.09.2011, rezultă că reclamantei nu i s­a luat în considerare datele din adeverintele anterior mentionate pe perioada 16.03.1966­16.05.1991.
Din adeverintele depuse rezultă în mod expres care sunt sporurile obtinute de reclamantă, iar nu veniturile brute ale acesteia si, ca atare, instanta a considerat că la recalcularea pensiei reclamantei trebuie luate în considerare veniturile mentionate.
Fată de cele ce preced, în temeiul art. 253 lit.f şi g raportat la art. 256 din Legea nr. 263/2010, instanta a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată, admitând­o conform dispozitivului sentintei.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta Casa Judeteană de Pensii Cluj, solicitând modificarea sentintei recurate, în sensul respingerii actiunii.
În motivarea recursului se arată că reclamantul citează o lege abrogată, anume Legea nr. 19/2000, completată cu Ordinul nr. 680/2007, de asemenea abrogat.
Decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curti de Casatie şi Justitie se referă tot la legea abrogată, Legea nr. 19/2000, astfel că nu poate acoperi cele exprimate în Legea nr. 263/2010.
Incidentă în cauză este Legea nr. 263/2010, în vigoare la 01.01.2011, ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse în H.G. nr. 257/2011.
Mentionează recurentul că în opinia Curtii Constitutionale, problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie problemă de fapt şi de aplicare a legii a căror solutionare intră în competenta exclusivă a instantelor judecătoreşti.
Doar „neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivitătii”. Or, în cazul de fată Anexa nr. 15 pct. VI exclude expres aceste sume din calculul pensiei:
„Mentiune: Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: ­formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; ­participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitătile economice; ­premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; ­recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; ­diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizatiile de delegare, detaşare şi transfer; drepturile de autor; ­drepturile plătite potrivit dispozitiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; ­al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din productie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfăşurate în afara obligatiilor de muncă de la functia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităti didactice pentru care nu se justifică înfiintarea unor posturi; ­formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; ­sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfectionarea de specialitate a învătătorilor şi educatorilor; ­indemnizatiile de muncă nenormată; compensatiile acordate conform Decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982; ­alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.
De asemenea, în Decizia nr. 990/2009 a Curtii Constitutionale se arată că „dacă s­au încasat sau nu contributii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual intră în competenta exclusivă a instantelor judecătoreşti”.
În subsidiar, recurenta arată că potrivit Deciziei nr. 19/2011 a Înaltei Curti de Casatie şi Justitie, se constată de către instantele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor dacă pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contributia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
În aceste conditii, recurenta solicită instantei să observe că expresia folosită este una generală, şi anume: „s­a plătit CAS şi contributia pentru pensia suplimentară conform legilor în vigoare”, ceea ce nu indică fără dubiu contributivitatea sumelor din adeverintă.
Recurenta mai invocă şi prevederile art. 165 alin. 3 şi 4 din legea nr. 263/2010 prin care se reglementează sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 299, art. 3041 şi art. 312 cod. proc. civ.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul declarat de pârâta Casa Judeteană de Pensii Cluj este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Din adeverintele nr.2557/25.05.2005 si nr.2491/19.05.2005 emise de SC I. SA Bucureşti rezultă că în perioada 1979 ­1983 reclamanta a realizat venituri suplimentare la retributia tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, sub forma veniturilor din acord global. S­a mentionat în adeverinta nr. 2557/25.05.2005, care completează adeverinta nr. 2491/19.05.2005, că veniturile respective au fost incluse în baza lunară de calcul a contributiei de asigurări sociale, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972, conform căruia angajatorii au fost obligati să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contributie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat indiferent de forma în care s­au realizat aceste venituri.
Se constată astfel ca fiind nefondate criticile recurentei prin care se sustine că prin adeverintă nu se indică fără dubiu contributivitatea acestor venituri.
Curtea retine că în spetă, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantei este reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv la data de 06.09.2011.
Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 şi 5 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Curtea apreciază că în mod corect a dispus prima instantă luarea în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei a veniturilor suplimentare reprezentând acord global, mentionate în adeverinta depusă la dosar, având în vedere că veniturile obtinute cu acest titlu de reclamantă suplimentar la retributia tarifară de încadrare au fost incluse în baza de calcul a contributiei de asigurări sociale, conform mentiunii exprese din adeverintă.
În acest sens Curtea are în vedere că prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntată de Înalta Curte de Casatie şi Justitie – Completul competent să judece recursul în interesul legii s­a stabilit „În interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, că:
Formele de retribuire obtinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s­a plătit contributia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.”
Dat fiind caracterul obligatoriu pentru instante a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casatie şi Justitie în interpretarea dispozitiilor legale, conform art. 3307 alin. 4 C.proc.civ., se impune valorificarea adeverintei depusă de reclamantă la Casa Judeteană de Pensii Cluj în ce priveşte acordul global, chiar dacă acest tip de venit este exclus prin dispozitiile din „mentiunea” de la pct. VI din Anexa 15 la normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Întrucât noua Lege privind sistemul unitar de pensii cuprinde dispozitii legale identice cu cele din Legea nr. 19/2000 în a căror interpretare a fost pronuntată decizia mentionată, iar dispozitiile din „mentiunea” de la pct. VI din Anexa 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind veniturile din acord global sunt identice cu cele ce reglementau în acelaşi sens anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv, cu cele din mentiunea de la finalul anexei la O.U.G. nr. 4/2005, Curtea de Apel apreciază că se impune a se avea în vedere interpretarea dată de Înalta Curte de Casatie şi Justitie prin recursul în interesul legii evocat anterior şi în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe venituri realizate în acord global, formulate sub imperiul dispozitiilor Legii nr. 263/2010.
Cum prin sentinta atacată nu s­a dispus recalcularea pensiei reclamante cu luarea în considerare a unor sume cu titlu de spor vechime, Curtea constată ca fiind lipsite de obiect criticile formulate de recurentă prin raportare la prevederile art.165 alin. 3 şi 4 din legea nr. 263/2010 care reglementează sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare.
Pentru considerentele expuse, în baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 cod proc. civ., Curtea va
respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Judeteană de Pensii Cluj.