Purtare abuzivă. Condamnare
Curtea de Apel Cluj, Sectia
penală şi de minori, sentinta nr. 9 din 28 ianuarie 2013
Prin rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 15.12.2010 sa dispus punerea
în mişcare a actiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatilor:
P.O. subinspector de politie
la D.C.C.O. Brigada …, pentru săvârşirea infractiunilor prev. de art. 250
alin. 1, 4 Cod penal şi art. 250 alin. 1, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 33
lit. a Cod penal, şi
M.D. agent şef de politie la
D.C.C.O. Brigada …, pentru săvârşirea infractiunii prev. de art. 250 alin. 1,
4 Cod penal.
scoaterea de sub urmărire
penală a numitului V.A.R., sub aspectul infractiunii de ultraj, prev. de art.
239 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal.
neînceperea urmăririi penale
fată de făptuitorul M.I.F., sub aspectul infractiunilor prev. de art. 250 alin.
1, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Sa retinut, în esentă, prin
actul de sesizare că în seara zilei de 13.04.2010, în timp ce se aflau în
exercitarea atributiilor de serviciu pe raza municip. Dej, jud. Cluj, ca
lucrători de politie, inculpatii P.O. şi M.D. au întrebuintat expresii
jignitoare fată de partea vătămată V.A.R. şi iau aplicat acesteia multiple
lovituri (inclusiv cu piciorul), cauzândui leziuni corporale care au necesitat
pentru vindecare 3540 de zile de îngrijiri medicale, iar inculpatul P.O., în
aceeaşi seară şi cu aceeaşi ocazie a întrebuintat expresii jignitoare şi fată
de partea vătămată V.V. (sotia lui V.A.R.) şi totodată, a exercitat acte de violentă
asupra acesteia, prinzândo cu brutalitate de brat şi împingândo.
Analizând actele şi lucrările
dosarului, întreaga probatiune administrată în cauză, instanta retine
următoarele:
Inculpatii sunt lucrători de
politie judiciară la D.C.C.O. Brigada …, P.O. având functia de ofiter
principal II şi gradul profesional de subinspector de politie, iar M.D. având
functia de agent principal şi conducător auto, cu gradul profesional de agent
şef de politie.
În noaptea de 13/14.04.2010
inculpatii se găseau în exercitarea atributiilor de serviciu pe raza
municipiului Dej, judetul Cluj, în baza planului de actiune comun din
13.04.2010, având ca sarcini de serviciu: identificarea şi luarea în evidentă a
persoanelor care practică prostitutia în oraşul respectiv, a persoanelor care
se află în compania persoanelor care practică prostitutia şi a celor care le
supraveghează. La actiunea din noaptea respectivă au participat şi lucrători
din cadrul Politiei Municipiului Dej.
Întrucât se cunoşteau
locatiile din oraş în care se practică prostitutia, în cadrul actiunii din
13.04.2013, în zona autogării din Dej, a fost depistată de unul din echipajele
de politie din care făceau parte şi inculpatii martora J.R.R., care se afla
întrun autoturism, întretinând relatii sexuale contra cost cu martorul R.F.M.,
astfel că martora a fost condusă la sediul Politiei Municipiului Dej, pentru
sanctionarea sa pentru prostitutie dosar penal sau sanctionare
contraventională.
Totodată, de pe traseu, alti
lucrători de politie au depistat, ridicat şi condus la politie şi alte persoane
de sex feminin, care racolau clienti pentru întretinerea de relatii sexuale
contra cost.
Odată conduse la sediul
politiei, lucrătorii de politie au observat că la majoritatea fetelor aduse, le
sunau telefoanele mobile, nr. de pe care erau apelate fiind acelaşi, astfel că,
au avut bănuiala că persoana neidentificată care apela, inclusiv pe martora
J.R.R. ar fi de fapt, proxenetul acesteia şi al celorlalte fete.
În aceste conditii,
inculpatul P.O. a luat telefonul mobil şi a răspuns la un apel, constatând că
interlocutorul neidentificat este o persoană de sex masculin, căreia inculpatul
ia spus că ar fi client al prostituatei respective şi că aceasta iar fi furat
nişte bani, cerândui bărbatului să vină în zona autogării din Dej, săi aducă
acei bani, în caz contrar, urmând a sesiza politia.
Urmare a acestei convorbiri,
inculpatii P.O. şi M.D., împreună cu martora J.R.R., sau deplasat în zona
autogării din Dej, cu autovehiculul de serviciu Mercedes Vito, neinscriptionat,
de culoare albastră, în scopul depistării şi identificării presupusului
proxenet.
Întrucât se stabilise exact
locul de întâlnire, odată ajunşi în zona respectivă, cei doi inculpati au
observat la intersectia străzii Bistritei cu strada ce duce spre Baia Mare un
bărbat – partea vătămată V.A.R. – ce locuieşte în apropiere şi care, arată că
la ora respectivă, ieşise pe stradă săşi caute pisica.
Inculpatii P.O. şi M.D. au
considerat (conform sustinerilor lor), că acesta ar fi suspect, mai precis, că
ar fi proxenetul pe care îl aşteptau, astfel că au coborât din maşină, mai
întâi inculpatul M. şi, apoi şi inculpatul P. şi iau solicitat lui V.A.R., să
prezinte un act de identitate.
De mentionat că, deşi
inculpatii însuşi precizează că au luato pe J.R.R. cu ei pentru ca potentialul
proxenet să vadă că este cu ei, altfel nu ar fi avut ce să discute cu acesta
şi, la rândul lor săl poată identifica, au recunoscut că, fără a o întreba pe
J.R.R. (care a rămas în maşină pe tot timpul derulării incidentului) dacă
bărbatul respectiv este cel care a apelato sau măcar să o lase să coboare din
maşină, spre a fi văzută de acesta, au mers la partea vătămată şi, fără a se
prezenta în vreun mod, fără aşi declina calitatea profesională, iau solicitat
un act de identitate.
Partea vătămată lea spus că
nu are actul de identitate asupra sa, dar că locuieşte în imediata apropiere şi
că poate săşi strige sotia săi aducă actul de identitate, dacă este necesar,
indicândule în acelaşi timp imobilul în care locuieşte şi a spus că se numeşte
V.R..
Cu toate acestea, inculpatul
P.O. la apucat pe V.A.R. de încheietura unei mâini şi ia spus să urce în
autovehicul, trăgândul de mână pentru al urca în dubă.
Partea vătămată a ripostat, sa
împotrivit a fi urcată în maşină, astfel că P.O. a lovito cu piciorul lui în
fluierul piciorului, aceasta a căzut la pământ, iar M. a lovito în zona cefei,
din spate, după care ambii inculpati, au început săi aplice lovituri cu pumnii
şi picioarele, deşi partea vătămată, în afară de faptul că nu a înteles să dea
curs solicitării inculpatilor de a urca în maşină şi a merge la politie (pentru
că, spune ea, nu avea nicio treabă cu politia), nu îi agresase în nici un mod,
nici fizic, nici verbal .
Partea vătămată V.A.R. a
început să strige după ajutor, strigătele victimei fiind auzite de sotia
acesteia, V.V., care a mers în grabă în locul respectiv şi la văzut pe sotul
său întins pe jos, cu fata la pământ, observând că inculpatul P.O. îl lovea în
mod repetat, cu picioarele în zona trunchiului şi auzind când sotul său striga
în continuu că nu mai poate şi spunea: "miau rupt mâna, numi mai simt
mâna".
V.V. lea spus inculpatilor
că este însărcinată şi să nu mai dea în sotul său, auzind totodată că aceştia lau
jignit în continuu pe V.A.R., strigândui că este „gunoi" şi solicitândui
în mod repetat să tacă din gură.
De asemenea, V.V. la prins
de mână pe P.O., rugândul să nul mai lovească pe V.A.R., însă acesta a luato
de brat pentru a o îndepărta din locul respectiv.
Incidentul în integralitatea
sa a fost observat de J.R.R., rămasă în maşina politiei, aspect confirmat şi de
către inculpatul M., care arată că martora a putut vedea şi auzi ce se
întâmplă, deoarece uşa de la maşină a rămas deschisă.
De asemenea, martora B.S.P.,
o altă persoană care practică prostitutia şi aflată în zonă la momentul
respectiv, a văzut când partea vătămată a fost agresată de către ambii
inculpati, relatând aceleaşi aspecte ca şi J.R.R. şi partea vătămată – că
V.A.R. a fost lovit cu pumnul în ceafă, iar după ce sa aplecat şi sa lăsat în
jos, victima a fost lovită de mai multe ori cu pumnii în zona cefei şi a
capului şi cu picioarele în zona coastelor şi a spatelui. Martora este cea care
a sesizat incidentul la numărul telefonic de urgentă 112, deoarece sa
"speriat foarte tare ... relatând că doi bărbati îl bat foarte rău pe un
al treilea".
Astfel, la fata locului au
sosit două echipaje de la Politia Dej, la solicitarea martorei B., dar şi a
inculpatului M. care, a solicitat ajutor, constatând că, împreună cu colegul
P., nu pot face fată situatiei, nu reuşeau să introducă partea vătămată în
maşină.
Cu o maşină au sosit la fata
locului, martorii D.F., U.C., C.S. şi S.A., iar cu o altă maşină, martorii R.C.
şi C.A. – toti, lucrători de politie, la Ordine Publică, respectiv, la
Serviciul de Combatere Crimei Organizate.
Partea vătămată era căzută la
pământ, iar inculpatii, peste ea, încercau să o imobilizeze, în acest scop
cerând nişte cătuşe colegilor sositi la fata locului. Martorul
R.C. a fost cel care a scos
cătuşele, partea vătămată sa a opus încătuşării, astfel că a fost nevoie ca
mai multe persoane dintre cele sosite, inclusiv inculpatii, să o imobilizeze pe
partea vătămată. I sau pus cătuşele pe o mână, i sa întors mâna la spate şi
apoi, sa reuşit încătuşarea acesteia şi urcarea în maşina politiei, cea cu
care veniseră inculpatii. În maşină, sa permis şi accesul părtii vătămate
V.V., ambii soti fiind transportati la sediul Politiei Municipiului Dej, cu
autovehiculul inculpatilor.
În incinta respectivă, V.A.R.
a fost dus în biroul nr. 10, al formatiunii politiei de investigatii criminale,
unde după câteva momente, fiindui rău, în urma rănilor suferite, partea
vătămată sa întins pe pardoseală, solicitând în mod repetat să fie chemată
ambulanta.
În cele din urmă, având în
vedere starea părtii vătămate V.A.R., a fost sesizat Serviciul de Ambulantă al
Judetului Cluj, iar la sediul Politiei Municipiului Dej sa prezentat
ambulanta, echipajul fiind format din martorii I.V. şi I.M.A., conform ordinului
de misiune nr. 190395/ 13.04.2010, ora apelului către Salvare fiind 22:57:35.
Partea vătămată a fost
preluată de către echipajul ambulantei, cu targa, dintrun birou din sediul
Politiei Municipiului Dej şi transportată ulterior la mai multe unităti spitaliceşti,
de urgentă. Echipajul ambulantei a constatat, la o examinare sumară că
V.A.R. suferise contuzii,
traumatism craniocerebral şi traumatism al coloanei vertebrale.
Potrivit certificatului
medicolegal emis de IML Cluj la 16.04.2010 – partea vătămată V.A.R. prezenta
la această dată leziuni corporale (traumatism vertebral cervical, traumatism
craniofacial minor, excoriatii frontale, contuzie toracică cu fractură
claviculă dreaptă – imobilizat în bandaj Waston, contuzie lombară, contuzie
antebrat şi genunchi drept ) datând din 13.04.2010, care sau putut produce
prin lovire cu corp dur şi care necesită pentru vindecare 3540 zile de
îngrijiri medicale.
Pentru acelaşi nr. de zile de
îngrijiri medicale sunt şi concluziile raportului de nouă expertiză medicolegală
INML Mina Minovici Bucureşti din 25.12.2012, avizat de Comisia Superioară
Medico Legală ( filele 7687 vol.III instantă), care mentionează că: fractura
de claviculă sa produs la 13.04.2010, având în vedere absenta unor date
medicale care să ateste o fractură de claviculă anterior acestei date, precum
şi diagnosticele consemnate în documentatia medicală pusă la dispozitie şi
buletinele radiologice întocmite ulterior datei de 13.04.2010.
Partea vătămată V.V. nu a
solicitat eliberarea unui certificat medicolegal, raportat la agresiunea
pretins suferită.
Starea de fapt, mai sus
descrisă, se probează cu următoarele mijloace de probă:
de la urmărire penală:
Volumul I: plângere penală;
xerocopie certificat medicolegal; xerocopii declaratii olografe J.R.R. şi
B.S.P., date în fata unui avocat; declaratiile părtilor vătămate
V.A.R. şi V.V.; adresa nr.
950538/13.07.2010 a D.C.C.O. Brigada ClujNapoca; adresa nr. 341965/14.07.2010
a I.P.J. Cluj Serviciul de Resurse Umane; referat nr. 381/VIII/1/20.07.2010 al
Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj; nota de relatii nr. 431592/ 03.08.2010
a Politiei Municipiului Dej; adresa nr. 950769/ 03.08.2010 a
D.C.C.O. Brigada ClujNapoca;
xerocopia sintezei actiunii nr. 949398/14.04.2010 şi raport întocmit de
inculpatii P.O. şi M.D.; adresa nr. 2666/30.07.2010 a Serviciului de Ambulantă
al Judetului Cluj; xerocopia ordinului de misiune nr. 190395/13.04.2010 şi a
fişei pacientului V.R.; adresa nr. 6421/05.08.2010 a Spitalului Municipal Dej;
precum şi xerocopia foii de observatie a numitului V.A.R.; xerocopiile
biletului de ieşire din spital emis de Clinica de Neurochirurgie, a fişei de
examinare emisă de Spitalul Clinic de Urgentă .Prot Dr. Octavian Fodor"
ClujNapoca Urgentă Ortopedie, a buletinului de analiză medicală nr.
4827/14.04.2010, a unui bilet de trimite ş.a.; decont de cheltuieli; adrese ale
procurorului către Spitalul Clinic Judetean de Urgentă Cluj Unitatea de
Primire Urgente, ClujNapoca, str. Motilor nr. 68, din 27.07.2010, respectiv
către Clinica de Neurochirurgie ClujNapoca, str. Victor Babeş nr. 43, din
26.07.2010; declaratiile martorilor I.V. şi I.M.A.;
Volumul II: declaratiile
martorilor B.S.P., R.C., C.A., F.F., V.S., C.S., D.F.H., S.A., U.C., J.R.R.;
declaratiile inculpatilor M.D. şi P.O.; adresa nr. 14040/11.08.2010 a
Spitalului Clinic Judetean de Urgentă Cluj Compartimentul Contencios, decont
de cheltuieli şi xerocopie a fişei de urgentă nr. 10739/14.04.2010; xerocopia
foii de observatie nr. 38237/2010 Neurochirurgie şi xerocopiile altor acte
medicale; xerocopia procedurii privind imobilizarea persoanelor PROPS/POP 11,
intrat în vigoare la 27.10.2008 şi aprobat de I.G.P.R.; fotografii ale victimei
V.A.R., efectuate în timp ce aceasta se afla căzută pe pardoseală, întrun
birou din incinta sediul Politiei Municipiului Dej, în seara zilei de
13.04.2010; declaratia făptuitorului M.I.F.;
Volumul III: plângere penală
înregistrată la data de 24.08.2010, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej,
formulată de inculpati împotriva lui V.A.R.; declaratii de martor luate de
procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, în dosarul nr.
1267 /P /2010, de la martorii U.C., R.C., I.V., I.M.A. şi F.F.; adresa cu nr.
1267/P/2010 din 26.10.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej; declaratiile
martorilor V.G.L., R.O.C.; declaratie inculpat P.O. din 14.12.2010.
de la instantă
Volumul I: declaratii martori
J.R.R. , I.A., R.C., C.A., V.S., C.S., D.F., S.A., U.C., M.I.F., V.G.L.,
R.D.C., B.I.
Volumul II : declaratii de
martori: B.S., M.G., R.F.M., S.L.; relatii Politia Dej; răspuns de la unitătile
medicale; raport de expertiză medicolegală şi nouă expertiză medicolegală IML
Cluj; relatii de la unitătile medicale privind istoricul şi circuitul
radiografiilor părtii vătămate V.A.R.
Volumul III: raport de nouă
expertiză medicolegală INML Mina Minovici Bucureşti; declaratii inculpati
filele.
În drept, instanta constată
că:
Fapta inculpatului P.O. care
în seara zilei de 13.04.2010, în timp ce se afla în exercitarea atributiilor de
serviciu, ca lucrător de politie, a întrebuintat expresii jignitoare fată de
partea vătămată V.A.R. şi totodată, împreună cu coinculpatul M.D. ia aplicat
părtii vătămate V.A.R. multiple lovituri (inclusiv cu piciorul), cauzândui
leziuni corporale, care au necesitat pentru vindecare 3540 de zile de
îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de
purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 1, 4 Cod penal.
Fapta inculpatului M.D. care
în seara zilei de 13.04.2010, în timp ce se afla în exercitarea atributiilor de
serviciu, ca lucrător de politie, a întrebuintat expresii jignitoare fată de
partea vătămată V.A.R. şi totodată, împreună cu coinculpatul P.O., ia aplicat
părtii vătămate V.A.R. multiple lovituri (inclusiv cu pumnul şi piciorul),
cauzândui leziuni, care au necesitat pentru vindecare 3540 de zile de
îngrijiri medicale întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de
purtare abuzivă, prev. de art. 250 alin. 1, 4 Cod penal.
Inculpatii au negat constant
comiterea faptelor de care sunt acuzati, recunoscând în parte, în
materialitatea lor, agresiunile asupra părtii vătămate V.A.R., însă arătând că
acestea au fost impuse de atitudinea agresivă a părtii vătămate şi refuzul
acesteia de a se legitima şi de a da curs solicitării de a însoti inculpatii la
sediul politiei, în vederea stabilirii identitătii, actiunile lor fiind
circumscrise măsurilor permise de lege în astfel de situatii.
Apărările inculpatilor nu pot
fi primite pentru următoarele considerente:
Este adevărat, aşa cum sustin
şi inculpatii că, potrivit dispozitiilor legale în materie art.31 din Legea
nr.218/2002 politistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea
persoanelor care încalcă dispozitiile legale ori sunt indicii că acestea
pregătesc sau au comis o faptă ilegală şi, respectiv, să conducă la politie pe
cei, care prin actiunile lor periclitează viata persoanelor, ordinea publică
sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte
ilegale a căror identitate nu a putut fi stabilită în conditiile legii, cazuri
în care politistul este îndreptătit să folosească forta.
Inculpatii au omis însă, a
preciza în acest context şi obligatiile cei revin politistului, înainte de a
actiona, respectiv, cele prev. de art.41 din aceeaşi lege în exercitarea
atributiilor de serviciu, politistul este obligat să prezinte insigna sau
legitimatia de serviciu, după caz, pentru aşi face cunoscută, în prealabil,
calitatea, cu exceptia situatiilor în care rezultatul interventiei sau siguranta
ulterioară a politistului ar fi periclitată; înainte de intrarea în actiune sau
efectuarea interventiei ce nu suferă amânare politistul este obligat să se
prezinte verbal, iar după încheierea oricărei actiuni sau interventii, să se
legitimeze şi să îşi declare functia şi unitatea de politie din care face
parte.
Astfel, pentru a beneficia şi
a se prevala de dispozitiile legale care dispun absolvirea de orice răspundere
a politistului pentru fapte comise în exercitarea atributiilor de serviciu (potrivit
art.56 din Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului – este absolvit de
orice răspundere, politistul, care prin exercitarea, în limitele legii, a
atributiilor de serviciu, a cauzat suferinte sau vătămări unor persoane ori a
adus prejudicii patrimoniului acestora), este necesar ca inculpatii să se fi
situat în situatiile premisă stabilite de lege.
Ori, în cauză, din probele
dosarului rezultă clar că cei doi inculpati nu sau situat, în exercitarea
atributiilor de serviciu, în limitele legii, ci au actionat cu încălcarea
acestora.
Din declaratiile părtii
vătămate V.A.R., coroborate cu declaratiile martorelor
J.R.R. şi B.S. rezultă că cei
doi inculpati nu sau legitimat, nu şiau declinat calitatea, nu au spus din ce
unitate de politie fac parte, nici la momentul abordării părtii vătămate şi
nici la finalul actiunii, iar maşina în care au sosit nu era inscriptionată, nu
purta însemnele politiei; apoi, inculpatii nu se aflau în situatia de a lucra
sub acoperire, astfel încât să nu trebuiască să se legitimeze pentru a nu
periclita rezultatul interventiei sau siguranta lor ulterioară.
Pe de altă parte, nu sa
dovedit că V.A.R. făcea parte din categoria persoanelor, fată de care exista
obligatia legitimării, respectiv, că a încălcat dispozitiile legale ori existau
indicii că pregăteşte sau că a comis o faptă ilegală. Sub acest aspect, de
precizat că, inculpatii recunosc că nu au întrebat pe martora J.R.R., ce era cu
ei, dacă bărbatul interpelat este presupusul proxenet, deşi în acest scop o
luaseră pe martoră cu ei, iar martora arată expres că lea spus celor doi că nu
este „peştele său”; mai mult, nu exista nici cel mai mic indiciu că partea
vătămată a încălcat vreo dispozitie legală partea vătămată ieşise pe stradă la
o oră normală, săşi caute pisica – sau că pregăteşte sau a comis vreo faptă
ilicită, inculpatii nu aveau semnalmentele presupusului proxenet, nu ştiau
nimic despre acesta, despre înfătişarea lui.
Potrivit declaratiilor
ambelor părti vătămate şi martorei J., li sa spus politiştilor că partea vătămată
locuieşte în apropiere şi poate prezenta un act de identitate, chiar sotia sa
mentionândule acest aspect, astfel că nu ar fi fost necesară conducerea la
politie, dacă inculpatii ar fi dat curs acestei solicitări; dar chiar şi în
ipoteza în care identitatea părtii vătămate nu ar fi putut fi stabilită în
conditiile legii (prin prezentarea unui act de identitate) – conducerea la
politie şi folosirea fortei în acest scop, legea o impune dacă este vorba de
persoane care, prin actiunile lor periclitează viata persoanelor, ordinea
publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea
unor fapte – împrejurări, conditii premisă – nedovedite în cauză, partea
vătămată devenind recalcitrant, doar în momentul în care inculpatii au început
agresiunile.
În ceea ce priveşte
obiectivitatea şi valoarea declaratiilor martorelor J.R.R. şi B.S., Curtea
constată că solicitarea inculpatilor de a înlătura aceste depozitii din
economia probatoriului cauzei, nu poate fi primită.
Martora J.R.R. a fost
prezentă de la începutul până la finalul incidentului, a putut auzi şi vedea
tot ce sa întâmplat, cum, de altfel, recunosc şi inculpatii, a sustinut
constant că a văzut inculpatii agresând partea vătămată, că nu i sa cerut să
identifice presupusul proxenet, că inculpatii nu sau legitimat şi nu şiau
declinat calitatea. Declaratiile ei se coroborează cu ale părtii vătămate, iar
inadvertentele din declaratiile sale, invocate de inculpati, nu sunt relevante,
nu se referă la aspecte esentiale, de natură a influenta veridicitatea celor
declarate cu privire la fondul problemei – agresarea sau nu, a părtii vătămate
(că mai dat o declaratie, înainte de demararea cercetărilor în cauză, în fata
unei procuroare sau a unei avocate, că a fost initiativa sa ori că i sa cerut
să de această declaratie, momentul încătuşării părtii vătămate, etc.).
Martora B.S., de asemenea,
confirmă sustinerile părtii vătămate şi ale martorei
J.R.R. cu privire la
agresiunile exercitate de inculpati, iar neconcordantele din declaratiile sale,
invocate de inculpati, nu poartă asupra unor aspecte relevante ale cauzei.
Astfel, nu importă că martora
sa aflat pe o parte sau alta a străzii, în momentul în care a observat
incidentul, esential fiind faptul că la observat, fapt confirmat şi de alte
probe.
Faptul că martora a fost cea
care a sunat la nr. de urgentă 112, fără aşi declina identitatea, anuntând că
în zona în care se afla, în apropiere de autogară, doi bărbati îl bat pe un al
treilea este confirmat de martorul V.S.– ofiter de serviciu la Politia Dej în
noaptea respectivă, care arată că, întradevăr, a primit un apel, o persoană de
sex feminin anuntând că „este scandal la autogară pe strada Bistritei”; mai
arată martorul că, nu retine exact, persona respectivă, parcă şia dat numele
de „L.”, context în care inculpatii au sustinut că martora S.L. ar fi sunat la
politie şi nu B.S.
Ori, în conditiile în care,
martorul V.S. la u.p. arată că persoana care a sunat nu şia dat numele, iar în
fata instantei face nişte mentiuni imprecise „nu retine exact……. parcă……numele
era L. ”, iar martora S.L. arată că, întradevăr, a sunat la politie , dar
pentru a anunta că o prietenă a ei a fost luată de doi domni pe str. Bistritei
şi nu i se mai dă drumul şi că, nu a asistat la incidentul din seara respectivă
şi nici nu i sa povestit de către J.R.R. sau B.S. vol. II inst., este clar că
martorul V.S., sa referit la B.S., raportat la continutul anuntului primit,
doar aceasta putând şti ce sa întâmplat, în contextul în care şi martorul
R.C., sosit la fata locului, a observat o prostituată pe marginea carosabilului
alergând şi gesticulând şi care lea indicat unde este incidentul.
În ceea ce priveşte
contestarea de către inculpati a probelor cu caracter ştiintific – expertizele
medicolegale – care nu ar fi stabilit cu certitudine dacă fractura claviculară
dreaptă a părtii vătămate V.A.R. sa produs, urmare a incidentelor din
13.04.2010 sau era preexistentă, pe motiv că nu au fost avute în vedere toate
actele medicale şi radiografiile efectuate părtii la acest nivel, se impun
următoarele precizări:
În cauză, sub aspectul
leziunilor suferite de partea vătămată şi nr. de zile de îngrijiri medicale
necesare pentru vindecare, există la dosar următoarele mijloace de probă:
certificat medicolegal din
16.04.2012, emis de IML Cluj dos.u.p. – care concluzionează că leziunile
traumatice prezentate de V.A.R. sau putut produce prin lovire cu corp dur,
necesită 3540 zile de îngrijiri medicale şi pot data din 13.04.2010.
De precizat că printre
leziunile descrise în certificat, se mentionează şi fractură claviculă dreaptă,
recomandânduse imobilizare umăr drept în bandaj Watson Jones; leziunile şi
diagnosticele mentionate au avut la bază radiografiile efectuate la UPU Cluj,
inclusiv radiografie de umăr şi figurează în fişa de examinare de la toate
unitătile la care a fost dusă partea vătămată în seara incidentului – Clinica
de Neurochirurgie şi Clinica Ortopedie Cluj;
raport de expertiză medicolegală
din 20.12.2011 efectuată de IML Cluj dos. inst. – ale cărei concluzii sunt în
sensul că, leziunile traumatice prezentate de V.A.R. la 13.04.2010 sau putut
produce prin cădere şi lovire cu sau de corpuri dure, au necesitat 45 zile de
îngrijiri medicale, iar fractura claviculei drepte consemnată în certificatul
medicolegal este anterioară datei presupusei agresiuni, cu cel putin 46
săptămâni.
Concluzia cu privire la
fractura de claviculă sa impus, urmare a reinterpretării filmelor radiologice
puse la dispozitie de către Clinica de Ortopedie, dar şi luând în considerare
declaratia martorei I.V. – asistent medical la Ambulantă, care a examinat
victima în seara incidentului, la sediul politiei din Dej şi a observat că
aceasta nu prezenta urme de violentă pe fată sau mâini şi acuza dureri doar în
regiunea cervicală şi cefalee. Radiografiile puse la dispozitie pentru
interpretare, se mentionează că sunt nedatate şi fără date de identificare a
pacientului.
raport de nouă expertiză
medicolegală din 02.04.2012 efectuată de IML Cluj – vol.II dos.inst., conform
căruia, leziunile prezentate de partea vătămată sau putut produce prin cădere
şi lovire cu sau de corpuri dure, au necesitat 45 zile de îngrijiri medicale,
iar fractura claviculei drepte nu a existat, fiind infirmată de examinare CT
din 08.02.2012.
Sa mai precizat că
radiografia cu nr. de înregistrare nr.5187 şi nr. de fabricatie 1 2617770450 nu
contine numele şi prenumele pacientului şi nici dat şi denumirea institutiei
medicale unde a fost efectuată, astfel că nu a putut fi luată în considerare
Comisia de avizare şi control
a actelor medicolegale din cadrul IML Cluj a considerat că nu pot fi emise
concluzii de certitudine în acest caz, iar Comisia superioară de medicină
legală din cadrul INML Bucureşti a recomandat efectuarea unei noi expertize
medicolegale la INML Bucureşti dos. inst.
raport de nouă expertiză
medicolegală din 29.11.2012 efectuată de INML Bucureşti avizat de Comisia
Superioară Medico Legală dos. inst., este în sensul că leziunile traumatice
suferite de partea vătămată V.A.R. la 13.04.2010 au necesitat pentru vindecare
3540 zile de îngrijiri medicale şi că, fractura de claviculă sa produs la
13.04.2010, având în vedere absenta unor date medicale care să ateste o
fractură de claviculă anterior acestei date, precum şi diagnosticele consemnate
în documentatia medicală pusă la dispozitie şi buletinele radiologice întocmite
ulterior datei de 13.04.2010.
Fată de toate aceste probe
ştiintifice, instanta, având în vedere şi concluziile contradictorii ale
acestora, dar şi precizările din cuprinsul tuturor actelor medicale existente
la dosar, prin coroborare, a apreciat că este cu gradul cel mai mare de
certitudine, cea din urmă expertiză, având şi avizul Comisiei Superioare Medico
– Legală, pentru că, aşa cum sa precizat, şia întemeiat concluziile pe documentatia
medicolegală avută la dispozitie şi buletinele radiologice întocmite ulterior
datei de 13.04.2010, documentatie care, în întregime (încă de la primirea
victimei la UPU Cluj, apoi la Neurochirurgie şi la Ortopedie Cluj ) consemnează
fractura de claviculă şi care, este un act oficial care, până la proba contrară
(care nu sa făcut în cauză), exprimă realitatea.
Încă o dată, este de precizat
că expertiza care a retinut un nr. de 45 zile de îngrijiri medicale pentru
vindecarea leziunilor părtii vătămate din 13.04.2010 şi lipsa fracturii de
claviculă – şia întemeiat concluziile pe interpretarea unor filme radiologice nedatate
şi fără date de identificare a pacientului, puse la dispozitia specialistului
radiolog de către medicul legist, însărcinat cu efectuarea expertizei, pe când,
ultima expertiză a luat în considerare documentatia medicolegală întocmită în
cauză, inclusiv buletinele radiologice întocmite ulterior datei de 13.04.2010, documentatie
care, în întregime, cum arătam, consemnează fractura de claviculă, chiar dacă
nu a avut la dispozitie toate radiografiile efectuate părtii vătămate sau nu lea
putut lua în considerare din cauza unor vicii.
De altfel, sub acest aspect,
instanta a efectuat demersuri la unitătile medicale pentru comunicarea tuturor
filmelor radiologice efectuate părtii fără vreun rezulta însă, pentru că, se
pare, pe parcursul circuitului actelor medicale între unitătile la care a fost
investigată partea vătămată, a apărut la un moment dat un blocaj, o lacună aspect
care, în prezent face obiectul unor verificări ale organelor de urmărire
penală.
Inculpatul P.O. a fost trimis
în judecată şi pentru săvârşirea infractiunii de purtare abuzivă prev. de
art.250 al.1 şi 3 C.pen., retinânduse în sarcina sa că la aceeaşi dată în
seara zilei de 13.04.2010, în timp ce se afla în exercitarea atributiilor de
serviciu, ca lucrător de politie, a întrebuintat expresii jignitoare fată de
partea vătămată V.V. şi totodată, a exercitat acte de violentă asupra părtii
vătămate V.V. (prinzândo cu brutalitate de brat şi împingândo).
Sub aspectul acestei din urmă
infractiuni, instanta constată însă că, fapta retinută în sarcina inculpatului
nu întruneşte elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuzivă.
Astfel, inculpatul P., ale
cărui sustineri concordă cu ale coinculpatului M., cu privire la această faptă,
a arătat că nu a făcut altceva decât să o îndepărteze pe partea vătămată V.V.,
pentru că aceasta îl trăgea de haine, solicitândui să i dea drumul sotului
său.
Apoi, afirmatiile părtii
vătămate V.V. că inculpatul ar fi împinso violent lăsândui urme pe brat, nu
sunt sustinute de alte probe. Doar sotul său, V.A.R. arată că , multă vreme
aceasta a prezentat o vânătaie pe brat, în declaratia de la urmărire penală,
pentru că în fata instantei cele două părti vătămate au refuzat să dea
declaratii.
Martorele J. şi B. nu
confirmă, indubitabil, agresarea părtii vătămate şi nici folosirea de către
inculpati de expresii jignitoare la adresa acesteia.
Astfel, martora J.R.R. a
arătat în cursul urmăririi penale că nu a auzit ca P.O. să
o jignească pe partea
vătămată şi nici nu a văzut să o lovească, a văzut doar că a prinso de brat şi
a traso în lateral pentru a o îndepărta din acel loc; în fata instantei nu mai
face nicio referire la aceste aspecte.
Martora B.S. a declarat în
cursul urmăririi penale că nu a auzit dacă politistul blond ( n.n. P.O. ) a
jignito sau nu pe partea vătămată, ci doar a văzut că a prinso de brat şi a
împinso; în fata instantei arată că „nu a observat ca asupra părtii vătămate
să se exercite violente de către inculpatii”.
Ori, în conditiile în care
sustinerile părtii vătămate V.V. sunt confirmate doar de sotul său, V.A.R., şi
el implicat în conflictul cu politiştii, cele două martore, anterior
mentionate, nefiind constante în declaratii – cu privire la jignirea părtii
vătămate sau agresarea acesteia nu se poate retine cu certitudine că părtii
vătămate, în urma actiunii inculpatului, i sau cauzat anumite suferinte fizice
şi o echimoză la nivelul bratului.
Actiunea de împingere a
părtii vătămate a avut loc, dar, fată de lipsa unor investigatii medicale care
să confirme anumite leziuni, dar, mai ales, a unor dovezi certe că această
actiune a cauzat suferinte fizice specifice faptei de lovire, în sensul legii
penale
– nu se poate stabili în mod
indubitabil întrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de purtare
abuzivă prev. de art.250 al.1 şi 3 C.pen.
În consecintă, pentru această
infractiune se va dispune achitarea inculpatului P.O., în temeiul art.11 pct.2
lit.a rap. la art.10 lit.d C.pr.pen., ca urmare a lipsei laturii obiective.
În privinta infractiunii de
purtare abuzivă prev. de art.250 al.1,4 C.pen., retinută în sarcina ambilor
inculpati însă, aşa cum sa arătat anterior, probele administrate dovedesc
comiterea acestora de către cei doi inculpati, cu forma de vinovătie prevăzută
de textul incriminator, astfel că, instanta urmează a dispune condamnarea
acestora la pedeapsa închisorii, de câte 1 (un) an închisoare, pentru fiecare.
La individualizarea judiciară
a pedepselor, se au în vedere criteriile prev. de art.72 C.pen. – limitele
speciale ale pedepsei prevăzute de lege (pedeapsa închisorii de la 6 luni la 6
ani); gradul de pericol social concret al faptei: ridicat, având în vedere
natura infractiunii, importanta relatiilor sociale lezate – relatii a căror
existentă şi evolutie normală, firească, depinde de atitudinea deferendă,
nonviolentă a functionarului în raporturile cu alte persoane, relatii care se
referă, în primul rând la serviciu, iar în secundar privesc şi importante
atribute ale omului (onoarea demnitatea, integritatea corporală sau sănătatea),
cu atât mai mult, cu cât, inculpatii, cu autoritatea cu care erau învestiti
aveau datoria de a preveni şi combate astfel de atitudini violente şi,
nicidecum, de a se deda ei înşişi, la practici violente, jignitoare, care nu
aveau nicio legătură cu atributiile specifice din seara incidentului, dacă, cu
mai multă diligentă ar fi făcut verificările necesare pentru a porni în
actiunea de identificare a proxenetului, doar în momentul în care ar fi avut
suficiente şi rezonabile date, în acest scop; persoana inculpatilor cu o
atitudine corespunzătoare, anterior comiterii faptelor, neavând antecedente
penale – împrejurare care, a fost retinută în favoarea lor, în sensul
stabilirii unei pedepse apropiate de minimul special, care, apreciem că este în
măsură a asigura scopul prev. de art.52 C.pen.
În baza art.71 alin.2 C.pen.
se vor interzice inculpatilor drepturile prev. de art.64 lit.a teza II şi lit.b
C.pen.
Întrucât pedepsele aplicate
sunt mai mici de 3 ani închisoare, inculpatii nu au mai fost condamnati şi,
raportat la conduita lor anterioară, se apreciază că scopul pedepsei poate fi
atins şi fără executarea acesteia, în temeiul art.8182 C.pen. se va dispune
suspendarea conditionată a executării pedepselor aplicate , pe durata unui
termen de încercare de 3 ani.
În baza art.359 C.pr.pen.
rap. la art.8384 C.pen. se va atrage atentia inculpatilor asupra dispozitiilor
a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării conditionate a
executării pedepselor, respectiv dacă săvârşesc o nouă infractiune în cursul
termenului de încercare sau nu îndeplinesc obligatiile civile stabilite prin
prezenta.
În baza art.71 alin.5 C.pen.
pe durata suspendării conditionate a executării pedepselor închisorii, se va
suspenda şi executarea pedepselor accesorii, pentru ambii inculpati.
Sub aspectul laturii civile, se
constată că sau formulat pretentii civile în cauză, după cum urmează:
Spitalul Municipal Dej suma
de 2249 lei şi dobânda legală pentru fiecare zi de întârziere începând cu prima
zi următoare datei externării părtii vătămate V.A.R. 27.04.2010;
Spitalul Clinic Judetean de
Urgentă Cluj suma de 1.131,94 lei, cu majorări de întârziere calculate din prima
zi următoare datei externării părtii vătămate V.A.R. 16.04.2010, sumă aferentă
cheltuielilor efectuate pentru tratarea cesteia la Sectia Neurochirurgie şi la
Unitatea de Primire Urgente;
Serviciul de Ambulantă al
Judetului Cluj suma de 871,80 lei plus dobânda legală începând cu 15.04.2010
până la recuperarea integrală a prejudiciului, sumă reprezentând contravaloarea
serviciilor de asistentă medicală acordate părtii vătămate V.A.R.; partea
vătămată V.A.R. – cu sumele de 5000 lei daune materiale (din care, 4000 lei –
contravaloarea medicamentelor, investigatiilor medicale şi supraalimentatiei pe
perioada spitalizării şi convalescentei, 1000 lei – contravaloare carburant
achizitionat cu ocazia deplasărilor la unitătile spitaliceşti) şi 20.000 euro sau
echivalentul în lei, daune morale , precum şi dobânda legală calculată la
aceste sume, de la rămânerea definitivă a hotărârii până la plata integrală; partea
vătămată V.V. – suma de 8000 euro sau echivalentul în lei, daune morale.
Deoarece în cauză, sa făcut
dovada că inculpatii au comis faptele retinute în sarcina lor, în dauna părtii
vătămate V.A.R. şi, că au fost cheltuite cu serviciile medicale acordate
acesteia sumele de bani solicitate de unitătile spitaliceşti, cu deconturile şi
actele medicale depuse la dosar, la filele anterior mentionate, instanta
constată întemeiate pretentiile acestora, urmând ca, în baza art.346 C.pr.pen.
rap. la art.14 C.pr.pen., art. 1357,1370,1373 alin.2 C.civil, art. 313 din
Legea nr.95/2006 şi art.2,3 din O.G.nr.13/2011, actiunile civile formulate de
acestea să fie admise.
În ceea ce priveşte
pretentiile civile formulate de partea vătămată V.A.R., acestea vor fi admise,
în baza aceloraşi temeiuri legale, doar în parte, pentru următoarele
considerente.
Despăgubirile materiale
solicitate au fost dovedite doar la nivelul sumei de 730,15 lei, sumă care se
compune din: 39,10 lei – taxă IML, 15 lei – radiografie umăr, 15 lei radiografie
claviculă dr. şi 661,05 lei – contravaloare combustibil.
De mentionat că nu sa luat
în considerare bonul de benzină în sumă de 299,79 lei, deoarece acesta datează
din 13.04.2010, ora 11.42 – deci, anterior incidentului din seara de
13.04.20110, această cheltuială neavând vreo legătură de cauzalitate cu
incidentul a cărui victimă a fost partea vătămată.
De asemenea, nu sau dovedit
sumele de bani cheltuite cu medicamentatia şi supraalimentatia, depozitiile de
martori audiati pentru dovedirea acestor cheltuieli nefiind concludente şi
utile sub acest aspect.
Astfel, martora B.A. arată că
nu poate preciza sumele cheltuite de sotia părtii vătămate cu produsele
cumpărate şi duse la spital, ştie doar că sa cumpărat de către aceasta, generic
– mâncare, fructe, medicamente; în acelaşi sens este şi declaratia martorului
G.O. – ştie doar că sotia părtii vătămate mergea la spital la Dej, de 2 ori pe
zi, cu carne, banane, suc, ciocolate pentru asistente, cheltuind probabil, în
jur de 50 lei, că probabil, aceeaşi sumă se cheltuia la fiecare deplasare, dar
că nu poate preciza sumele, că sau dus la spital şi medicamente, dar nu ştie
ce sume sau cheltuit pentru acestea; nici martora V.A.C. nu a putut preciza
suma cheltuită, ştie doar că sau făcut cheltuieli cu mâncare, drumuri,
medicamente; martorul B.I., nu ştie ce cheltuieli sau făcut cu medicamentele şi
mâncarea, dar crede că, probabil sau făcut astfel de cheltuieli.
În ceea ce priveşte daunele
morale solicitate de această parte civilă, instanta constată că şi acestea se
justifică în cauză, dar nu în cuantumul cerut.
Astfel, raportat la
suferintele fizice pe care a trebuit să le suporte partea civilă, atât la
momentul agresării efective de către inculpati, dar şi ulterior, cu ocazia
spitalizării, şi apoi, a convalescentei, la faptul că o perioadă destul de mare
– aproximativ 3 luni nu a putut lucra (potrivit sustinerilor martorilor ),
precum şi fată de umilinta pe care a trebuit să o îndure, prin faptul că, a
fost „confundat” cu un proxenet, ba chiar, inculpatii au intentionat chiar săl
fotografieze lângă prostituată, martora J.R.R. aşa cum sa recunoscut, de
altfel, de către inculpati – se apreciază că suma de 6000 euro sau echivalentul
în lei, este în măsură a compensa prejudiciul afectiv cauzat prin fapta
inculpatilor.
Aşadar, inculpatii, prin
faptele lor, cauzând împreună prejudiciile, mai sus descrise, vor fi obligati
în solidar la repararea acestora, în temeiul art.1370 C.civil.
Totodată, întrucât, la
momentul comiterii faptelor, inculpatii erau angajati în cadrul Brigăzii de
Combatere a Criminalitătii Organizate …, unitatea aflată în subordinea directă
a Inspectoratul General al Politiei Române din cadrul Ministerului
Administratiei şi Internelor – această unitate va fi tinută să răspundă în
solidar cu inculpatii, pentru repararea daunelor produse de aceştia în
exercitarea atributiilor de serviciu, în virtutea răspunderii comitentului
pentru fapta prepusului, conform art.1373 alin.2 C.civil.
În privinta actiunii civile
formulate de partea vătămată V.V., aceasta urmează a fi respinsă, în temeiul
art.346 alin.2 C.pr.pen., dată fiind solutia de achitare pronuntată fată de
inculpatul P.O. relativ la fata retinută ca fiind comisă în dauna acestei părti
vătămate, solutie care, întradevăr, permite acordarea de daune, potrivit legii
civile; ori, potrivit legii civile – art.1357 C.civil, nu sa făcut dovada
creării vreunui prejudiciu în dauna părtii vătămate, nefiind dovedite în cauză
nici expresiile jignitoare ce sar fi adresat de către inculpat şi nici
agresarea părtii vătămate, care să se circumscrie notiunii de „alte acte de
violentă” cauzatoare de suferinte fizice, în sensul art.180 alin.1 C.pen.
În baza art.193 alin.1,4
C.pr.pen. şi, respectiv, art.191 alin.1,3 C.pr.pen. inculpatii, fiecare, în
solidar cu partea responsabilă civilmente, vor fi obligati la cheltuieli
judiciare către stat – în sumă de 3500 lei şi, către partea civilă V.A.R. în
sumă de 4975 lei, urmând a fi respinse restul cheltuielilor judiciare
solicitate de partea civilă V.A.R..
Cheltuielile judiciare către
partea civilă V.A.R. în sumă totală de 9950 lei, se compun din:
1200 lei – contravaloare
combustibil pentru deplasarea părtii la 24 termene de judecată (50 lei/drum pe
distanta DejCluj şi retur); nu sa admis suma de 60 lei/drum, luânduse în
considerare distanta Dej Cluj şi retur de 120 Km.; 7,5 l combustibil la 100 Km
şi respectiv, un pret mediu al combustibilului de 5,5, lei în perioada de
referintă, pentru care sau depus bonuri de benzină;
100 lei contravaloare
combustibil pentru deplasarea părtii de 2 ori la IML Cluj, pentru eliberarea
certificatului medicolegal şi apoi, pentru expertiza medicolegală; nu sa
admis suma de 60 lei/drum ci, de 50 lei/drum, pentru aceleaşi considerente, mai
sus arătate;
460 lei contravaloare
combustibil pentru deplasarea părtii la INML Bucureşti şi contravaloare
investigatii, luânduse în considerare distanta Cluj Bucureşti şi retur de 900
Km.; 7,5 l combustibil la 100 Km şi respectiv, un pret mediu al combustibilului
de 6,2 lei/l în perioada de referintă, pentru care sau depus bonuri de benzină
plus 25 lei – taxă radiologie INML;
110 lei contravaloare
cazare hotel Bucureşti cu ocazia deplasării la INML Bucureşti şi, nu 120 lei,
cum greşit sa solicitat;
80 lei contravaloare
combustibil pentru o deplasare la IML Baia Mare, luânduse în considerare
distanta DejBaia Mare şi retur – 200 Km, un consum de 7,5 l/100 Km şi un pret
mediu al combustibilului de 5,8 lei/l în perioada de referintă – 02.02.2012; sa
făcut dovada doar a unei deplasări la BaiaMare la 2 februarie 2012 când partea
vătămată a achitat onorariu pentru expertul parte numit în cauză – Dr. A.C.,
nejustificânduse deplasarea din 18.01.2013, această dată fiind ulterioară
încheierii procesului în fata primei instante – 14.01.2013;
1500 lei – onorariu expert
parte IML Baia Mare Dr. A.C. şi nu 2300 lei, cum sa solicitat, suma de 650
lei, achitânduse la 18.01.2013, ulterior încheierii procesului în fata Curtii,
astfel că, nu sa dovedit că ar reprezenta servicii de medicină legală aferente
acestei cauze;
6500 lei – onorarii avocati
5300+900+300.
Nu sau dovedit cu titlu de
cheltuieli judiciare şi nu se vor acorda sumele de: 240 lei – reprezentând 4
deplasări la arhiva instantei pentru studiere dosar şi copiere acte din dosar,
partea neprecizând datele deplasării, mijloc de transport, pentru a se putea
face verificările necesare; 300 lei reprezentând 4 deplasări la Cluj pentru
consultare cu avocatul, din aceleaşi considerente – neprecizare dată deplasare,
mijloc de transport, etc. pentru a se verifica pretul combustibilului la data
de referintă şi, dacă, întradevăr, datele respective coincid sau nu cu cele
ale termenelor de judecată, pentru care sau acordat cheltuieli;
2400 lei – pierderi zile de
muncă datorate deplasării la cele 24 termene de judecată (100 lei/zi x 24) –
întrucât nu sa făcut dovada că partea vătămată desfăşoară vreo activitate
aducătoare de venituri sau, eventual, în ce au constat pierderile;
1600 lei – diverse deplasări
la IML Cluj şi Baia Mare – întrucât nu sa specificat pentru ce sau făcut
deplasările, datele la care sau făcut, mijloacele de transport, etc. pentru a
se verifica veridicitatea sustinerilor şi justificarea sau nu, a unor astfel de
cheltuieli.
În ceea ce priveşte
cheltuielile judiciare la care, partea vătămată V.V. a solicitat a fi obligat
inculpatul P.O. – 4420 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu deplasări în
interesul cauzei şi onorariu avocatial, acestea vor fi respinse, având în
vedere, pe de o parte solutia de achitare a inculpatului şi, apoi, respingerea
actiunii civile, astfel că, în virtutea dispoz. art.192 alin.1,2 C.pr.pen.,
astfel de sume nu se cuvin părtii vătămate, inculpatul necăzând în pretentii în
prezenta cauză, relativ la fapta de care a fost acuzat a fi comiso în dauna
acestei părti vătămate. (Judecător Ana Covrig)
|