Omor calificat. Omor deosebit de grav. Concurs între cauze de agravare şi de calificare. Încadrare juridică.
C. pen., art.
175, art. 176
Dacă inculpatului i se reproşează săvârşirea tentativei la omor,
fapta fiind caracterizată atât prin două cauze de calificare –premeditarea şi
comiterea activităţii infracţionale în public, cât şi printr-o cauză de
agravare –comiterea activităţii infracţionale pentru săvârşirea unei tâlhării,
se reţine o singură tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, care
include şi cauzele de calificare, si nu a două tentative: una la infracţiunea
de omor calificat şi o alta la infracţiunea de omor deosebit de grav.
Secţia
penală şi pentru cauze cu minori şi de familie
Decizia penală nr. 56/A/5 octombrie 20111
Prin Sentinţa penală nr. 77/24 mai 2011, Tribunalul Mureş:
- l-a condamnat pe inculpatul F.Z. la pedeapsa de 8 ani închisoare
pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1,2 literele a,
b, c, alin. 21 litera b Cod penal.
- l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare
pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art.20
Cod penal raportat la art.174, art.175 literele a,i Cod penal;
- a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor
drepturi prev. la art.64 alin.1 lit.a
teza 2, b Cod penal, în temeiul art.65,66 Cod penal, pe o durată de 4
ani după executarea pedepsei sau graţierea totală, a restului de pedeapsă ori
după prescripţia executării pedepsei.
l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare
pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de
art.20 Cod penal raportat la art.174, art.176 litera d Cod penal;
- a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor
drepturi prev. la art.64 alin.1 lit.a teza 2, b Cod penal, în temeiul art.65,
66 Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei sau graţierea
totală, a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.
- a contopit pedepsele stabilite, în temeiul art.33 alin.1 litera
a, art.34 alin.1 litera b Cod penal, inculpatul urmând să o execute pe cea mai
grea dintre acestea, cea de 10 ani închisoare la care a adăugat, conform art.35
alin.1, 3 Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cea
mai grea din cele stabilite, prev. de art.64 alin.1 lit.a teza 2, b Cod penal,
în temeiul art.65, 66 Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei
sau graţierea totală, a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării
pedepsei.
- a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestului
preventiv din data de 24 septembrie 2010 şi în continuare la zi, conform art.88
alin.1 Cod penal.
- a menţinut inculpatul în stare de arest preventiv, conform art.
350 alin.1 Cod procedură penală.
- a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.71 Cod
penal constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art.64 alin.1
lit.a teza 2, b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
- a admis acţiunea civilă formulată de către partea vătămată-parte
civilă B.C.S. şi l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 33.000 lei daune
morale în favoarea acesteia, în baza art. 346 alin.1 Cod procedură penală,
art.14 alin.3 litera b şi alin.5 Cod procedură penală.
1 Definitivă prin decizia nr. 141/19 ianuarie 2012 a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, prin care a fost respins
recursul inculpatului.
2 Definitivă prin
decizia nr. 180/24 ianuarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia
penală, prin care au fost respinse recursurile inculpatului şi ale părţilor
responsabile civilmente.
3 Publicată în
„Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 931/29 decembrie 2011.
4 Publicată în
„Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 423/1 septembrie 2000.
5 Publicată în
„Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 557/23 iulie 2008
6 Publicată în „Monitorul oficial al
României”, partea I, nr. 714/26 octombrie 2010.
-a admis acţiunea civilă formulată de
către partea civilă SC K.I. SRL şi l-a obligat pe inculpat la plata sumei de
500 lei daune materiale în favoarea acesteia, în baza art.346 alin.1 Cod
procedură penală, art.14 alin.3 litera b Cod procedură penală.
- a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, în baza art.346 alin.1 Cod procedură
penală raportat la art.14 alin.3 litera b şi alin.4 Cod procedură penală,
art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 modificată şi completată de Ordonanţa
Guvernului nr.72/2006 şi l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 361,34 lei
cu titlu de daune materiale în favoarea acesteia, la care se adaugă dobânda
legală aplicabilă, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe
şi până la achitarea în fapt a sumei indicate anterior cu titlu de folos
nerealizat.
- a dispus restituirea către inculpat a unei perechi de pantaloni
tip blugi de culoare albastră, a unui hanorac sport de culoare alb cu albastru,
a unui hanorac de culoare gri, înregistrate la poziţia nr.1/2011 din Registrul
de valori şi corpuri delicte al Tribunalului Mureş, Secţia Penală, în temeiul
art.357 alin.2 litera e Cod procedură penală.
- a dispus confiscarea părţii metalice a unui topor, folosit la
comiterea faptelor şi aparţinând inculpatului, conform art.118 alin.1 litera b
Cod penal.
- în baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen., l-a obligat pe inculpat să
suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum de 1320
lei.
Pentru pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut, în
esenţă, că, în fapt, la data de 23 septembrie 2010, în jurul orei
20,30, la pompa nr.3 a benzinăriei Kapusi din comuna Bălăuşeri, jud. Mureş
inculpatul F.Z. s-a deplasat cu un autoturism Dacia 1300 de culoare gri cu nr.
MS-31-UFO cu scopul de a comite o tâlhărie, având nevoie de suma de 1000 Euro.
Acesta a susţinut că în urmă cu două săptămâni s-a răsturnat cu maşina
personală pe str. Budiului din municipiul Tg.-Mureş şi această sumă ar fi fost
necesară pentru reparaţiile maşinii. Tot în acea perioadă a plănuit de unde să
facă rost de acei bani, identificând două benzinării, cea din speţă şi o alta,
situată la intrare în Miercurea Nirajului.
La data de 21 septembrie 2010, pe raza satului Corbeşti a găsit un
autoturism Opel, proprietatea numitului S.C. din satul Corneşti, de la care a
sustras tăbliţele de înmatriculare cu nr. de Ungaria cu intenţia de a le monta
pe autoturismul Dacia, utilizat pentru comiterea tâlhăriei.
Revenind a data incidentului, inculpatul s-a deplasat la
benzinăria Kapusi din Bălăuşeri, având asupra sa un rucsac în care se afla un
cuţit şi o bâtă scurtă, iar în maşină două topoare şi plăcuţele de
înmatriculare sustrase. Deşi iniţial avea intenţia de a se îndrepta înspre
benzinăria din Miercurea Nirajului, pe drum a găsit o plăcuţă de înmatriculare,
în comuna Păsăreni, pe care a predat-o la Postul de Poliţie şi s-a gândit că ar
fi riscant să meargă la acea benzinărie.
Astfel, s-a deplasat spre benzinăria Kapusi, nu înainte de a devia
de la traseul avut în vedere pe un drum lateral şi de a monta plăcuţele de
înmatriculare cu număr de Ungaria peste cele originale. Apoi s-a îndreptat pe
jos înspre benzinărie, oprindu-se la un pod din apropiere de unde a studiat
zona 30 de minute, pentru a sesiza prezenţa altor maşini. S-a întors la
autoturismul său, unde a dormit un interval de trei ore, după care a pornit din
nou spre benzinărie, oprind într-o parcare apropiată. Înainte de a-şi înfăptui
planul propus, din trusa medicală a maşini a scos două bandaje pe care le-a
lipit deasupra bărbiei, pe obraz, pentru a-şi masca faţa, fiind observat după
aplicarea acestora şi chiar în momentele care au precedat agresarea şi
concomitente acesteia de martorul D.A., aflat cu soţia şi o prietenă în
parcarea aceleiaşi benzinării.
În parcare, a aşteptat puţin pentru a
observa din nou orice mişcare, iar după ce s-a înserat, în jurul orei 21,00,
când credea că în zonă nu se mai află nicio maşină, s-a deplasat la o pompă
pentru a alimenta şi l-a observat în incinta staţiei de benzină pe vânzător -
partea vătămată B.C.S., care se afla după tejghea şi se uita la televizor. Şi-a
luat rucsacul în care avea cuţitul, bâta şi un topor, s-a deplasat la tejghea,
ajungând faţă în faţă cu victima, iar după ce a achitat benzina, a mai
solicitat un pachet de ţigări şi un pachet de gumă de mestecat Orbit. În
momentul în care partea vătămată i-a dat cele solicitate şi a vrut să-i remită
restul de bani, a observat că inculpatul l-a prins de mână şi i-a cerut toţi
banii din casă, iar în momentul imediat următor, a scos cu mâna stângă toporul
din rucsac, aplicându-i o lovitură în zona capului. Momentul agresiunii a fost
observat de martorul D.A. care se afla în afara staţiei de benzină. Partea
vătămată a încercat atunci să fugă prin spatele tejghelei, spre ieşire, însă
inculpatul a urmărit-o şi i-a mai aplicat încă două lovituri cu acel topor tot
în zona capului. Cei doi s-au îmbrâncit, inculpatul dorind să-i smulgă borseta
în care se afla o parte din banii proveniţi din încasări, restul fiind în casă.
În încercarea de a scăpa, partea vătămată i-a aruncat cheia de la casă
inculpatului, însă, cu toate acestea, acuzatul i s-a spus că oricum va fi ucis.
Agresiunea asupra părţii vătămate a încetat doar după ce coada toporului s-a
rupt, iar într-un moment de neatenţie din partea inculpatului, aceasta a fugit
afară din incinta benzinăriei. În acel răstimp, inculpatul l-a mai urmărit
puţin, apoi s-a reîntors în incinta staţiei de benzină de unde a luat după cum
a susţinut în faza de urmărire penală, pachetul de ţigări cumpărat, 3 pachete
de Orbit, o bancnotă de 10 lei şi ceva mărunţiş, după care a ieşit, s-a urcat
în maşină şi s-a deplasat spre centrul comunei intrând pe un drum lateral,
între blocuri, fiind observat de martorul M.J. Aici şi-a dat jos plăcuţele de
înmatriculare cu nr. de Ungaria, după care a plecat spre Crăciuneşti, nu
înainte de a arunca coada de topor ruptă. În satul Stejeriş, şi-a schimbat
bluza cu o alta care se afla în maşină, prima fiindu-i pătată cu sânge, apoi
s-a deplasat la domiciliu.
Partea vătămată a reuşit să-şi sune soţia şi a fost dus de urgenţă
la spital. Din raportul medico-legal de constatare rezultă că partea vătămată
B.C.S. prezenta leziuni traumatice produse prin acţiuni de lovire directe,
respectiv cu un corp tăietor-despicător (posibil topor, toporişcă), comprimare
între două planuri dure şi zgâriere pentru care a necesitat 16-18 zile de
îngrijire medicală. Leziunile suferite au pus în primejdie, direct şi imediat,
viaţa acestuia deoarece s-a atins o regiune vitală (extremitatea cefalică,
regiunea cervicală).
Vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe rezultă cu
certitudine, atât din declaraţiile acestuia de recunoaştere a faptelor din faza
de urmărire penală menţinute şi în faţa instanţei, cât şi din declaraţiile
părţii vătămate-parte civilă de pe tot parcursul procesului penal, din
declaraţiile martorilor, din concluziile medico-legale, din dovezile de
ridicare bunuri, din planşele foto judiciare şi din procesul-verbal de
cercetare la locul faptei.
În drept, fapta inculpatului F.Z. care –pe
timp de noapte, având asupra sa o armă şi fiind mascat- a sustras prin
violenţă, exercitată asupra victimei B.C.S., bani şi bunuri care se aflau în
custodia acesteia –în calitate de vânzător la benzinărie- întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2
lit.a, b, c, alin.21 lit.b Cod penal.
Fapta aceluiaşi inculpat de a aplica –în loc public- victimei
B.C.S. un număr de 3 lovituri cu toporul în zona capului şi de a-i produce alte
leziuni la nivel cervical, toate acestea cu intenţia de a-i suprima viaţa,
urmare care nu s-a produs, cu scopul de a săvârşi o tâlhărie şi în condiţiile
existenţei premeditării, întruneşte elementele constitutive ale două
infracţiuni de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, faptă prev. de
art.20 raportat la art.174, art.175 lit.a, i şi art.176 lit.d Cod penal.
La dozarea şi individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului
pentru fiecare dintre faptele enunţate, conform dispoziţiilor art.72 Cod penal,
instanţa a ţinut cont de circumstanţele reale ale comiterii faptelor, scopul
urmărit de inculpat, motivele care l-au determinat să le comită, extrem de
insignifiante -nu avea bani pentru reparaţiile maşinii personale, gravitatea
extremă a acestora şi premeditarea lor cu două săptămâni înainte, intenţia
manifestată de a ucide victima, pe partea vătămată şi instrumentul uzitat, inclusiv
numărul loviturilor aplicate şi regiunea vitală vizată. Toate aceste
circumstanţe reale se răsfrâng şi asupra persoanei inculpatului, care chiar
dacă a recunoscut şi regretat faptele şi a manifestat disponibilitatea de a
repara prejudiciul material şi moral cauzat părţilor civile, deşi pe parcursul
procesului nu a efectuat niciun demers pe latură civilă, prezintă un pericol
extrem de ridicat. Acest pericol actual şi la această dată a determinat
instanţa de prim grad să nu reţină vreo circumstanţă atenuantă judiciară
inculpatului, chiar în ipoteza lipsei de antecedente penale a acestuia şi a
unei atitudini conforme normelor de drept penal până în prezent, motiv pentru
care i-a aplicat totuşi pedepse moderate, pentru infracţiunile reţinute în
sarcina sa.
În latura civilă a cauzei, partea vătămată B.C.S. a formulat
pretenţii civile de 33.000 lei daune morale, având în vedere punerea în pericol
a vieţii de inculpat, care a premeditat faptele. Ca urmare a acestora, trăieşte
permanent cu frica morţii, nu mai poate lucra şi şi-a pierdut integral
capacitatea de muncă.
Şi SC „K.I.” SRL a formulat pretenţii civile, solicitând suma de
500 lei, daune materiale, sustrasă de inculpat din casieria societăţii.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.Mureş, a formulat de asemenea
pretenţii civile în 361,34 lei, cheltuieli cu spitalizarea victimei, cu
dobânzile legale aferente până la data plăţii efective.
Întrucât, inculpatul, încă de la termenele de judecată din 7
februarie 2011, apoi 11 martie 2011 şi-a exprimat disponibilitatea de a achita
sumele solicitate de părţile civile integral, a admis acţiunile civile aşa cum
au fost formulate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel
inculpatul.
În motivarea căii de atac, este contestată temeinicia hotărârii
Tribunalului Mureş sub aspectul duratei pedepsei principale aplicate,
considerând-o prea grea în raport cu circumstanţele concrete ale comiterii
infracţiunii şi persoana sa. Subliniază că se află la primul contact cu legea
penală, că a recunoscut integral săvârşirea faptelor şi regretă cele
întâmplate, aspecte care recomandă reţinerea în favoarea lui a circumstanţelor
atenuante judiciare.
Analizând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la
dosarul nr. 289/102/2011 al Tribunalului Mureş, a susţinerilor şi a concluziilor
inculpatului şi ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi din oficiu,
în limitele efectelor devolutiv şi neagravării situaţiei în propria cale de
atac, se reţin următoarele:
În ceea ce priveşte expunerea stării de fapt; analiza detaliată a
probelor, condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie,
prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b, c, alin. 21 lit. b C. pen., durata pedepsei principale stabilite pentru
această infracţiune; impunerea şi natura pedepsei accesorii fixate; deducerea
perioadei reţinerii şi a arestării preventive; menţinerea inculpatului în stare
de arest preventiv; modalitatea de soluţionare a acţiunilor civile alăturate
acţiunii penale; restituirea către inculpat a lucrurilor care nu au servit ca
mijloace materiale de probă; confiscarea specială a corpului delict; obligarea
inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză şi
cuantumul acestor cheltuieli, hotărârea în discuţie nu comportă critici.
Cu toate acestea, apelul promovat în cauză de inculpat este
fondat, iar cele expuse în continuare vor determina, în temeiul art. 379 pct. 2
lit. a C. pr. pen., admiterea căii de atac, cu consecinţele desfiinţării
parţiale a sentinţei şi rejudecării în apel a pricinii, în următoarele limite:
În pricina dedusă judecăţii, titularul rechizitoriului a precizat
că inculpatul este trimis în judecată pentru infracţiunea de omor calificat şi
deosebit de grav, în forma tentativei, ceea ce, într-adevăr, ar putea crea
confuzii asupra obiectului judecăţii. Asemenea confuzii sunt însă înlăturate
odată cu lecturarea stării de fapt descrise în rechizitoriu, din care rezultă
fără echivoc că inculpatului i se reproşează o infracţiune de tâlhărie şi o
singură tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, fapta fiind
caracterizată atât prin două cauze de calificare –premeditarea şi comiterea
activităţii infracţionale în public, cât şi printr-o cauză de agravare
–comiterea activităţii infracţionale pentru săvârşirea unei tâlhării. Prin
urmare, obiectul judecăţii poartă asupra unei infracţiuni de tâlhărie şi a unei
tentative la infracţiunea de omor deosebit de grav.
Cu toate acestea, prima instanţă l-a condamnat pe inculpat pentru
săvârşirea a două tentative: una la infracţiunea de omor calificat şi una la
infracţiunea de omor deosebit de grav.
Neregula poate fi corectată în al doilea grad, dat fiind
specificul judecăţii în apel, prin examinarea elementelor constitutive ale unei
singure tentative la infracţiunea de omor deosebit de grav, fără să fie nevoie
să recurgem la procedura prescrisă de art. 334 C. pr. pen., aceasta întrucât
încadrarea juridică presupune operaţiunea organului judiciar de integrare a
faptei concret săvârşite, cu care a fost sesizat, într-o formulă legală
corespunzătoare. Schimbarea încadrării juridice implică tocmai modificarea
acestei formule. În ipoteza în care procurorul a numit greşit o infracţiune cu
care a sesizat instanţa de judecată, remediul acestui neajuns nu poate avea loc
pe calea schimbării încadrării juridice, fiind suficient ca instanţa să indice
în mod corect denumirea infracţiunii.
În acest context, în raport de starea de
fapt expusă de prima instanţă, necontestată de procuror şi de părţi şi însuşită
integral de către instanţa de apel, activitatea inculpatului F.Z. care, cu
premeditare şi în scopul săvârşirii unei tâlhării, a aplicat în public victimei
B.C.S. un număr de trei lovituri cu toporul în zona capului, cauzând
subiectului pasiv leziuni traumatice datorită cărora viaţa acestuia i-a fost
pusă în primejdie, întruneşte conţinutul constitutiv al tentativei proprii şi
terminate la infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 20 raportat
la art. 176 lit. d coroborat cu art. 175 lit. a şi i şi art. 174 C. pen.
Vinovăţia inculpatului, sub forma intenţiei directe este
demonstrată de modalitatea concretă în care a acţionat -prin lovirea repetată a
victimei în zona capului, de obiectul vulnerant folosit un topor, precum şi de
zona vitale vizata şi lezată.
Constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 345 alin. 1 şi
2 C. pr.pen., prin prezenta hotărâre, în rejudecare, vom dispune condamnarea
inculpatului F.Z. pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor deosebit
de grav.
La individualizarea judiciară a pedepsei pe care o vom stabili,
vom urmări criteriile prevăzute de art.72 C. pen.:
- gradul de pericol social concretizat în împrejurări care compun
conţinutul constitutiv al tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav,
dar şi extrinseci acesteia, cum sunt în esenţă: modul în care acţionat
inculpatul –cu premeditare, prin lovituri repetate îndreptate împotriva zonelor
vitale ale victimei, perseverenţa lui deosebită în realizarea actelor ilicite;
recurgerea la violenţe fizice pentru obţinerea de avantaje materiale; locul
săvârşirii faptei, urmările grave cauzate. Toate aceste elemente imprimă
inculpatului un caracter de o deosebită violenţă şi un pericol social ridicat,
- persoana inculpatului, care se află la prima confruntare cu
legea penală, anterior incidentului, nu a avut manifestări violente în familie
şi societate, iar ulterior faptelor în cauză, nu le-a contestat şi a manifestat
regret pentru cele săvârşite. În acest context, remarcăm şi faptul că hotărârea
infracţională nu a fost spontană, ci premeditată. Avem în vedere şi cele precizate
în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, după care inculpatul
prezintă diagnosticul tulburare de personalitate de tip instabil-impulsiv,
personalitatea lui este imatură şi slab conturată; il caracterizează
labilitatea afectivă, negativismul, deschiderea spre conflict, impulsivitatea,
spiritul revendicativ şi opozant.
- limitele de pedeapsă prevăzute în textul art. 176 alin. 1 C.
pen.
În raport de criteriile dezvoltate anterior, vom stabili
inculpatului F.Z. pedeapsa principală de 10 ani închisoare pentru comiterea
tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.
Conform art. 176 alin. 1 teza finală C.
pen., vom stabili inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64, alin. 1, lit. a teza a doua
şi lit. b C. pen., a interzicerii exerciţiului dreptului de a fi ales în
autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi, respectiv a dreptului
de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 4
ani. La alegerea felului şi duratei pedepsei complementare s-au avut în vedere
natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, precum şi perspectivele de
reeducare a inculpatului.
Întrucât, potrivit art. 144 C. pen., prin “săvârşirea unei
infracţiuni”…. se înţelege comiterea “oricăreia dintre faptele pe care legea le
pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă…”, apreciem că aplicarea
pedepsei complementare este obligatorie în cauză, chiar dacă fapta inculpatului
constituie elementele doar ale
tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.
În baza art. 34 alin. 1 lit. b cu referire la art. 33 lit. a C.
pen., vom contopi pedepsele principale fixate, de 8 ani –stabilită de prima
instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, şi de 10 ani închisoare
–stabilită prin prezenta decizie şi vom aplica pedeapsa principală cea mai grea
de 10 ani închisoare, considerată echilibrată şi răspunzând în concret în mod
eficient principiului proporţionalităţii, precum şi nevoilor reeducării şi
prevenţiei generale.
Asupra motivelor de apel ale inculpatului, nu le vom
primi şi reamintim circumstanţele concrete ale comiterii infracţiunilor deduse
judecăţii, date de premeditarea actelor infracţionale, scopul urmărit de inculpat şi motivele care
l-au determinat să le comită, intenţia manifestată de a ucide victima, obiectul
vulnerant utilizat, numărul şi intensitatea loviturilor aplicate subiectului
pasiv, zonele vitale lezate, urmările grave cauzate sănătăţii şi integrităţii
corporale a victimei, dar şi asupra patrimoniului părţii vătămate.
În prezenţa acestor elemente, comportamentul ireproşabil al
inculpatului anterior comiterii faptei şi atitudinea lui sinceră pe parcursul
procesului penal nu sunt suficiente ca să contrabalanseze gradul de pericol
social deosebit de ridicat al faptelor care se judecă şi să argumenteze
stabilirea unor pedepse la minimul special ori reţinerea circumstanţelor
atenuante judiciare cu consecinţa reducerii pedepselor sub acest minim.
Asupra arestării preventive a inculpatului F.Z., întrucât
motivele de fapt şi de drept avute în vedere la momentul privării de libertate
a acestuia nu au suferit modificări şi nici nu au dispărut până în prezent şi
pentru a asigura executarea pedepsei principale aplicate, în temeiul art. 383
alin. 11 cu referire la art. 350 C. pr. Pen., vom
menţine măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 381 alin. 1 C.
pr. Pen., vom scădea din durata pedepsei aplicate inculpatului şi perioada
scursă din 24 mai 2011, de pronunţare a hotărârii apelate, până în prezent. |