Obligativitatea aplicării, de către instanţa de fond, a prevederilor art. 36 alin. 1 Cod penal.
Potrivit
disp. art. art. 36 alin. 1 Cod penal, dacă infractorul condamnat
definitiv este judecat ulterior pentru o infracţiune concurentă, se aplică
dispoziţiile art. 34 şi 35 Cod penal.
Conform
art. 36 alin. 1 Cod penal, în caz de condamnare a unei persoane, se impune ca
la stabilirea pedepsei să fie avute în vedere toate elementele legate de
condamnările anterioare (cu caracter de obligativitate pentru instanţă, atunci
când avea cunoştinţă de antecedenţa sa infracţională, dacă aceasta rezultă din
fişa de cazier judiciar a inculpatului).
Aceasta
întrucât, neprocedându-se astfel, se poate ajunge la sancţiuni rezultante vădit
nelegale, ce ar putea rezulta dintr-o greşită aplicare a prevederilor art. 83,
respectiv art. 85 Cod penal, când acestea se află în concurs.
(Curtea
de Apel Suceava - Secţia Penală şi pentru cauze cu minori, decizia penală nr.
86 din 30 ianuarie 2012)
Prin sentinţa penală nr. 661 din 28 octombrie 2011 pronunţată de Judecătoria
Rădăuţi a fost condamnat inculpatul M. V. I. pentru săvârşirea infracţiunii de
tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b şi c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal la 5
(cinci) ani închisoare, parte vătămată fiind C. Gh. M..
Inculpatul
a fost obligat să plătească părţii vătămate suma de 600 lei cu titlu de daune.
Pentru
a hotărî în acest sens, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi nr.1224/P/2008 din 20.10.2008 a
fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie,
prev. de art.211 al.1, 2 lit.b şi c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod
penal.
Din actul de sesizare, instanţa a reţinut că
în seara zilei de 12.04.2008, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la barul
SC”Alex”SRL din comuna Zamostea şi în jurul orelor 23.45 i-a cerut numitului P. A. C. să îl ducă cu
motoscuterul până în localitatea Bălineşti, lucru cu care acesta din urmă a
fost de acord.
Cei doi au plecat cu motoscuterul şi în dreptul bisericii
din com. Zamostea, inculpatul, care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice,
i-a cerut lui P. A. să oprească. După ce a coborât de pe motoscuter, inculpatul
s-a apropiat de partea vătămată care se deplasa în zona respectivă împreună cu
numitul Ţ.V. şi fără niciun motiv a lovit-o cu capul în faţă şi cu pumnul în
stomac. După ce aceasta a căzut la pământ, a căutat prin buzunarele de la
hainele acesteia şi i-a sustras suma de 20 lei şi un telefon mobil marca Nokia 6300.
După săvârşirea faptei, inculpatul a revenit la barul SC”Alex”SRL şi a oferit
spre vânzare telefonul mobil sustras, însă nicio persoană nu s-a arătat
interesată să îl cumpere.
Instanţa de fond a apreciat că din probele administrate în
cauză a rezultat cu certitudine că inculpatul a săvârşit fapta reţinută în
sarcina sa, aceasta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie în varianta agravată prev. de
art.11 al.1, 2 lit.b şi c Cod penal.
Prin sentinţa penală nr.203/2.03.2009, pronunţată de Judecătoria
Rădăuţi în dosarul nr. 6543/285/2008, inculpatul a fost condamnat pentru
săvârşirea infracţiunii de art.211 al.1,
2 lit.b şi c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, la 5 ani şi 6 luni
închisoare.
S-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării
pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală
nr.691/2007 a Judecătoriei Rădăuţi, inculpatul urmând a executa şi această
pedeapsă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul
arătând că el nu a beneficiat de o apărare corectă, iar în momentul judecării
pe fond a cauzei el nu s-a putut prezenta în instanţă.
Tribunalul
Suceava, prin decizia penală nr. 146/2.06.2009, a admis apelul declarat de
inculpat, dispunând desfiinţarea în totalitate a sentinţei penale, trimiţând
cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Judecătoriei Rădăuţi.
Din
probele administrate în cauză, instanţa a stabilit că inculpatul MVI a săvârşit
fapta de tâlhărie reţinută în sarcina sa, stabilită şi dovedită cu declaraţiile
părţii vătămate şi ale martorilor audiaţi atât la urmărirea penală, cât şi în
cursul cercetării judecătoreşti, precum şi cu declaraţiile de recunoaştere
parţială ale inculpatului.
În
drept, a statuat instanţa, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii
de tâlhărie în varianta agravată prev. de art.211 al.1, al.2 lit. b şi c Cod
penal, pentru care a fost condamnat.
Împotriva
acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă
Judecătoria Rădăuţi şi inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi
netemeinicie.
Prin
decizia penală nr. 86 din data de 30.01.2012 pronunţată de Curtea de Apel
Suceava în dosar nr. 4742/285/2009, s-au admis recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi şi de inculpat, s-a casat în
totalitate sentinţa penală atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare
aceleiaşi instanţe.
Pentru
a decide astfel, a reţinut curtea că, „prin rechizitoriul Parchetului de pe
lângă Judecătoria Rădăuţi nr. 1224/P/2008 din 20.10.2008, a fost trimis în judecată
inculpatul M. V. I. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art.
211 alin. 1, 2 lit. b şi c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Analizând fişa de cazier a inculpatului recurent (f. 230
dosar fond) Curtea constată că prima instanţă, la stabilirea pedepsei ce a fost
aplicată, nu a ţinut seama de antecedenţa penală a inculpatului M. V. I.,
antecedenţă ce ar fi putut duce la o altă pedeapsă.
Astfel se constată că recurentul:
1. a
fost condamnat la 1 an închisoare pentru art. 211/1 alin. 21 lit.
b,c Cod penal cu suspendare condiţionată conform disp. art. 81 Cod penal, 82
Cod penal, prin sentinţa penală nr. 691/14.11.2007, dosar nr. 2545/285/2007 al
Judecătoriei Rădăuţi, definitivă la 18.12.2007, fapta fiind din 02.12.2004.
2. a
fost condamnat la 1 an închisoare pentru art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.
195/2002, 1 an pentru art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, dispunându-se
conform disp. art. 33 lit. b Cod penal, să execute 1 an închisoare cu
suspendare condiţionată conform disp. art. 81 Cod penal, 82 Cod penal, prin
sentinţa penală nr. 308/16.04.2008, dosar nr. 3392/285/2007 al Judecătoriei
Rădăuţi, definitivă la 05.05.2008, fapta fiind comisă la 04.01.2007.
3. a
fost condamnat la 2 ani închisoare pentru art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c
Cod penal prin sentinţa penală nr. 868/08.12.2008, dosar nr. 3906/285/2008 al
Judecătoriei Rădăuţi, definitivă la 08.01.2009, fapta fiind comisă la
06.01.2007 (arestat la 19.01.2009, eliberat la 14.07.2010, rest de executat 188
zile).
Cum
fapta prezentă a fost comisă la data de 12.04.2008, se constată că în raport de
condamnarea de la punctul 1 anterior precizat (sentinţa penală nr.
691/14.11.2007), ea a fost săvârşită în timpul termenului de încercare al
suspendării condiţionate a executării
pedepsei de 1 an închisoare, ceea ce presupune ca în baza art. 83 Cod penal să
se procedeze la revocarea respectivei suspendări condiţionate.
În raport de condamnarea de la pct. 2 (sentinţa penală nr.
308/16.04.2008, definitivă la 05.05.2008), prezenta faptă (12.04.2008) a fost
săvârşită în concurs real, ceea ce presupune aplicarea prevederilor art. 33
lit. a Cod penal, art. 34 şi art. 85 Cod penal.
Faţă de a treia condamnare precizată anterior (sentinţa
penală nr. 868/08.12.2008, definitivă la 08.01.2009) prezenta faptă săvârşită
la 12.04.2008, deci înainte ca sentinţa penală nr. 868/08.12.2008 să rămână
definitivă, se află tot în concurs real şi implică nu doar aplicarea
prevederilor legale referitoare la contopirea pedepselor cât şi a celor vizând
deducerea duratei de arest preventiv sau de executare, în conformitate cu
prevederile art. 36 alin. 2 Cod penal.
În plus, se constată că şi faptele de la punctele 2 şi 3 se
află în concurs real.
Potrivit art. 3859
pct. 10 Cod procedură penală constituie motiv de casare cu trimitere şi ipoteza
când instanţa nu s-a pronunţat asupra unor cereri esenţiale pentru părţi,
de natură să garanteze drepturile lor şi
să influenţeze soluţia procesului.
Conform art. 36 alin. 1 Cod penal, se impune ca la
stabilirea pedepsei să fie avute în vedere toate elementele legate de
condamnările anterioare (cu caracter de obligativitate pentru instanţă, atunci
când avea cunoştinţă de antecedenţa sa infracţională, astfel cum este cazul în
speţă, aspect ce rezultă din fişa de cazier judiciar a inculpatului) şi, cum nu
s-a procedat astfel, se constată că este
dat motivul de casare anterior menţionat.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c Cod
procedură penală, vor fi admise recursurile, casată în totalitate sentinţa,
urmând a fi trimisă aceleiaşi instanţe spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, prima instanţă va avea în vedere
toate hotărârile anterioare menţionate, va proceda după caz la aplicarea
prevederilor art. 83 sau 85 Cod penal, va ţine seama de decizia în interesul
legii nr. 42/2008 a Î.C.C.J., în măsura
în care este aplicabilă, şi toate acestea fără a se încălca principiul
neagravării în propria cale de atac. Vor fi avute în vedere şi celelalte motive
de recurs invocate.”