Judecarea cauzei în procedura prevăzută de 3201 C.pr.pen. Efectele recunoaşterii. Achiesarea inculpatului pe latura penală, fără a fi cerut disjungerea laturii civile în faţa primei instanţe.

Judecarea cauzei în procedura prevăzută de 3201 C.pr.pen. Efectele recunoaşterii. Achiesarea inculpatului pe latura penală, fără a fi cerut disjungerea laturii civile în faţa primei instanţe. Respingerea ca nefundat a recursului inculpatului vizând soluţionarea laturii civile

Curtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, Decizia nr. 1262/R din 20 septembrie 2012

În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Turda prin sentinţa penală nr.79 din 15.02.2012, în temeiul articolului 215 ind.1 al.1 Cod penal, cu aplicarea 3201 al. 1 4 şi al. 7 CPP, a condamnat pe inculpata V.M.D. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal sa interzis inculpatei drepturile prevăzut la articolul 64, litera a teza a IIa din Codul penal.

În baza art. 81 C. pen., sa dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin.5 C. pen.sa suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul articolelor 14 şi 346 din Codul de procedură penală raportat la articolul 998 din Codul civil sa admis acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea vătămată Asociaţia de Proprietari Bloc C 19 din mun. Turda, str. L., jud. Cluj şi în consecinţă a fost obligat inculpata să plătească în favoarea acesteia suma de 46.699, 12 lei cu titlul de daune materiale pentru prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, şi care va fi avansat din FMJ în favoarea Baroului Cluj.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecătoria Turda nr. 1246/P/2010, sa dispus trimiterea în judecată a inculpatei V.M.D. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, faptă prev. şi ped. de art. 215 ind.1 al.1 Cod penal.

Sa reţinut că inculpata V.M.D., în calitate de administrator al Asociaţiei de Proprietari Bloc C 19 din mun. Turda, str. L., jud. Cluj şia însuşit suma de 46.699, 12 lei din sumele de bani pe care le gestiona şi administra în această calitate.

În faţa organelor de cercetare penală şi cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpata V.M.D. a recunoscut săvârşirea faptei.

În faza cercetării judecătoreşti a fost audiată inculpata.

Partea vătămată a formulat pretenţii civile faţă de inculpată, de 46.699, 12 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului.

Analizând materialul probator al cauzei, sa reţinut că V.M.D. în perioada cuprinsă între 01.03.2001 şi 15.04.2010 inculpata V.M.D. a îndeplinit funcţia de administrator în cadrul Asociaţiei de Proprietari Bloc C 19 din mun. Turda, str. L., jud. Cluj, în această calitate inculpata a gestionat şi administrat sumele de bani încasate de la membrii Asociaţiei de Locatari în scopul achitării în mod just a serviciilor prestate către aceasta de diferiţi furnizori de utilităţi.

Începând cu anul 2008 inculpata a început săşi însuşească din încasările de la Asociaţia de proprietari amintită diferite sume de bani pe care lea folosit în interes propriu, fapt ce a avut ca urmare în mod corespunzător neachitarea facturilor de utilităţi ale Asociaţiei astfel că la începutul lunii aprilie Compania de Apă Arieşul Turda a sistat furnizarea apei către Asociaţia de Proprietari.

În consecinţă Asociaţia de Proprietari a hotărât efectuarea unei verificări financiar contabile pentru a se stabili situaţia financiară a Asociaţiei, verificarea fiind efectuată de expertul contabil A.A. şi materializată printrun raport de verificare din data de 25.06.2010.

Conform raportului de verificare amintit sa stabilit că la data de 03.04.2010 la Asociaţia de Proprietari se constată o lipsă în gestiune care se compune din: lipsă numerar casă în cuantum de 34.540,36 lei, sumă reprezentând diferenţa dintre sumele de bani încasate şi consemnate în registrul de casă, respectiv 329.042,66 lei şi plăţile efectuate de către inculpată către furnizorii de servicii, respectiv 294.502,30 lei. disponibil CEC nejustificat 6.038,31 lei reprezentând soldul disponibilităţilor la CEC conform registrului de casă, această sumă neregăsinduse însă în contul Asociaţiei de Proprietari; minusul de activ în sumă de 6.119, 95 lei reprezentând diferenţa între sumele de bani încasate efectiv de inculpată de la proprietari şi încasările consemnate în registrul de casă, inculpata încasând de la Asociaţia de Proprietari o sumă de bani mai mare decât cea înscrisă în registrul de casă.

Ca atare, suma de bani totală care sa stabilit a fi lipsă de gestiune şi care a fost însuşită de către inculpată se ridică la 46.699,12 lei sumă cu care partea vătămată se constituie parte civilă în cauză.

Inculpata a recunoscut şi a regretat săvârşirea infracţiunii, arată că începând cu anul 2008 şia însuşit bani din sumele pe care le gestiona şi administra în calitate de administrator al Asociaţiei de Proprietari, însă nu poate estima o sumă exactă. Inculpata apreciază însă referitor la suma stabilită în urma verificărilor că suma însuşită şi folosită în interes personal este de 34.540, 36 lei. Aceasta a arătat că suma de 6.038,81 lei reprezentând suma de bani ce ar fi trebuit să fie disponibilă la CEC în contul Asociaţiei conform registrului de casă se afla în contul său personal, şi deşi şia însuşit banii, aceasta ar fi trebuit scăzută din prejudiciul total.

Starea de fapt descrisă a rezultat din coroborarea probelor administrate. În faza cercetării judecătoreşti, inculpata V.M.D. a recunoscut săvârşirea faptei.

În drept, fapta inculpatei V.M.D. care, în calitate de administrator al Asociaţiei de Proprietari Bloc C 19 din mun. Turda, str. L., jud. Cluj şia însuşit suma de 46.699, 12 lei din sumele de bani pe care le gestiona şi administra în această calitate, constituie elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare, prev. şi ped. de art.215 ind.1 al.1 Cod penal.

A comis fapta cu intenţie, in scopul însuşirii sumelor de bani.

La individualizarea judiciara a pedepsei conform art. 72 C pen sau avut in vedere dispoziţiile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatei.

Prin urmare, în baza articolului 215 ind.1 al.1 Cod penal, cu aplicarea 3201 al. 1 4 şi al. 7 CPP, condamnă pe inculpata V.M.D. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal sa interzis inculpatei drepturile prevăzut la articolul 64, litera a teza a IIa din Codul penal.

În baza art. 81 C. pen., sa dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin.5 C. pen. sa suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul articolelor 14 şi 346 din Codul de procedură penală raportat la articolul 998 din Codul civil sa admis acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea vătămată Asociaţia de Proprietari Bloc C 19 din mun. Turda, str. L., jud. Cluj şi în consecinţă obligă pe inculpat să plătească în favoarea acesteia suma de 46.699, 12 lei cu titlul de daune materiale pentru prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs inculpata V.M.D. solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea sentinţei Judecătoarei sub aspectul soluţionării laturii civile, învederând că suma corectă datorată Asociaţiei de Proprietari str.L. din Turda este cea de

17.690 lei, nu eronat cum sa reţinut suma de 44.063 lei. Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:

Potrivit art.320/1 C.proc.pen., judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare al instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere, pe care le poate administra la acest termen de judecată.

Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că la termenul de judecată din 1 februarie 2012, la Judecătoria Turda, inculpata a solicitat soluţionarea cauzei în baza art.320/1 C.proc.pen., respectiv în baza probelor strânse de procuror în faza de urmărire penală.

Din cuprinsul sentinţei penale nr. 79 din 15.02.2012 a Judecătoriei Turda rezultă că inculpata nu a contestat cuantumul sumelor constatate cu titlu de lipsă în gestiune, judecătorul fondului învederând textual „inculpata recunoaşte şi regretă săvârşirea infracţiunii”. Cu toate acestea însă, recurenta precizează că suma de 6038 lei a fost achitată de ea în contul pagubei de 34540 lei, fără a depune însă vreun act doveditor, raportul de expertiză contabilă ataşat la dosar atestând un prejudiciu cauzat de recurentă în sumă de 46699 lei.

Corespunde realităţii că recurenta V.M. a contestat cuantumul sumei reţinută de procurori ca însuşită din contul Asociaţiei de Proprietari str. L., Turda însă, Judecătoria Turda neoptând pentru disjungerea laturii civile, în vederea administrării de probe, în faţa instanţei, sub acest aspect, a soluţionat cauza pe fond în întregime la 15.01.2012 (penal şi civil).

Având în vedere cele susţinute de recurenta V.M., Judecătoria Turda trebuia să aibă în vedere la admisibilitatea cererii de soluţionare a cauzei în temeiul art.320/1 C.proc.pen., ca recunoaşterea faptelor să fie totală, atât sub aspect penal, cât şi sub aspect civil.

Legea nu cere ca prin declaraţia dată, inculpatul să recunoască şi pretenţiile civile eventual formulate în cauză, ba, dimpotrivă, art.320/1 alin.5 C.proc.pen., prevede posibilitatea de a disjunge soluţionarea acţiunii civile atunci când se impune administrarea de probe în dovedirea acesteia, probe care sunt necesare exclusiv în situaţia unei nerecunoaşteri a pretenţiilor civile ori a unei recunoaşteri parţiale a acestora de către inculpată, (situaţie în speţa de faţă).

Faţă de împrejurarea că prima instanţă, nu a disjuns soluţionarea laturii civile a dosarului, în vederea administrării de probe cu privire la sumele de bani dobândite de recurentă în urma comiterii infracţiunii de delapidare, optând pentru judecarea concomitentă a celei penale şi a celei civile, în recurs, nu se poate da curs celor susţinute de inculpată, deoarece şi Curtea apreciază că aceasta, prevalânduse de disp.art.320/1 C.proc.pen., a achiesat la probele strânse de procuror în faza de urmărire penală, dorind ca instrumentarea speţei să se efectueze exclusiv în baza acelor dovezi, din prima fază a procesului penal.

O disjungere a laturii civile în această fază procesuală, nu este posibilă, întrucât sar crea inculpatului o situaţie mai grea, în propria cale de atac, fiind lipsit totodată de un dublu grad de jurisdicţie.

În sinteză, raportat la împrejurarea că apărătorul inculpatei nu a solicitat la Judecătoria Turda disjungerea laturii civile, pentru administrarea de probe sub aspectul dovedirii în concret a banilor obţinuţi de inculpată în urma infracţiunii de delapidare, opţiunea pentru soluţionarea cauzei în regimul reglementat de art. 320/1 C.proc.pen., impune ca aceasta să aibă loc exclusiv, pe baza probelor strânse de procuror în faza de urmărire penală, atât sub aspect penal, cât şi civil.

Pentru motivele ce preced, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.proc.pen. (Judecător Delia Purice)