Executarea hotărârilor penale. Schimbări în executarea unor hotărâri penale definitive. Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente judecate în cauze separate.
Cod penal , art. 36 rap. la art. 34 şi
art. 35
C.proc.
pen., art. 449 alin. 1 lit. a)
Conform art.449 alin.1 lit.a) Cod proc. penală comb.
cu art.36 rap. la art.34 şi art.35 Cod penal, după ce o hotărâre de condamnare
a rămas definitivă dacă se constată că cel condamnat suferise şi o altă
condamnare definitivă pentru infracţiuni concurente, din oficiu sau la cererea
acestuia, instanţa de executare competentă locului de deţinere este obligată să
dispună modificarea pedepsei în a cărei executare se afla la acea dată, în
sensul recontopirii pedepselor ce intră în compunerea cumulului juridic
determinat prin sentinţele penale repuse în discuţie.
Restabilirea
pedepsei celei mai grele de executat conform art.34 lit.b) Cod penal impune
obligatoriu descontopirea pedepselor rezultante în componentele iniţiale,
inclusiv atunci când la rândul lor acestea din urmă sunt alcătuite din pedepse
aplicate prin alte sentinţe pentru infracţiuni judecate separat ori pedepse
pentru care cu autoritate de lucru judecat s-a dispus revocarea graţierii
condiţionate dispusă printr-o lege specială.
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Penală
şi pentru cauze cu minori şi de familie,
Decizia
penală nr. 91 din 23 ianuarie 2012.
Prin sentinţa penală nr.454 din 18 octombrie 2011
pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa s-a admis cererea privind contopirea
pedepselor formulată de condamnatul, în prezent deţinut în Penitenciarul
Mărgineni, privind pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr.16/2006 a
Tribunalului Dâmboviţa, definitivă prin decizia penală nr.4339/2006 a Î.C.C.J.
Secţia Penală şi sentinţa penală nr.1086/2005 a Judecătoriei Târgovişte,
definitivă prin neapelare la data de 20 septembrie 2005, dispunându-se ca în
final acesta să execute pedeapsa de 17 ani închisoare şi 3 ani interzicerea
exerciţiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a) şi lit.b) Cod penal.
Verificând sentinţa atacată, pe baza lucrărilor
şi materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate
de unitatea de parchet, rezultă că prima instanţă a stabilit greşit starea de
fapt iar dispoziţiile legale ce reglementează contopirea pedepselor pentru
infracţiuni concurente judecate separat, din care pentru parte s-a revocat
beneficiul graţierii condiţionate prin hotărâri anterioare, consecinţă a
comiterii acestora în termenul de încercare de 3 ani prevăzut de legea
specială, au fost greşit interpretate.
Conform art.449 alin.1 lit.a) Cod proc. penală comb.
cu art.36 rap. la art.34 şi art.35 Cod penal, după ce o hotărâre de condamnare
a rămas definitivă dacă se constată că cel condamnat suferise şi o altă
condamnare definitivă pentru infracţiuni concurente, din oficiu sau la cererea
acestuia, instanţa de executare competentă locului de deţinere este obligată să
dispună modificarea pedepsei în a cărei executare se afla la acea dată, în
sensul recontopirii pedepselor ce intră în compunerea cumulului juridic
determinat prin sentinţele penale repuse în discuţie.
Restabilirea pedepsei celei mai grele de executat
conform art.34 lit.b) Cod penal impune obligatoriu descontopirea pedepselor
rezultante în componentele iniţiale, inclusiv atunci când la rândul lor acestea
din urmă sunt alcătuite din pedepse aplicate prin alte sentinţe pentru
infracţiuni judecate separat ori pedepse pentru care cu autoritate de lucru
judecat s-a dispus revocarea graţierii condiţionate dispusă printr-o lege
specială.
Condamnatul se află în executarea pedepsei de 17
ani şi 1 lună închisoare aplicată prin
sentinţa penală nr.15 din 16 ianuarie 2006 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa,
rămasă definitivă prin decizia penală nr.4339 din 6 iulie 2006 a ÎCCJ-Secţia Penală,
obiect al mandatului de executare nr.27/2006 emis de prima instanţă.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei
Moreni, primită spre competentă soluţionare, prin sentinţa penală nr.657/9
iunie 2011 Tribunalului Dâmboviţa, ca primă instanţă sesizată conform art.449
alin.2 Cod proc. penală, acesta a solicitat contopirea pedepsei menţionate cu
aceea de 3 ani şi 1 lună închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.1086/26
august 2005 pronunţată de Judecătoria Târgovişte, definitivă prin neapelare la
data de 20 septembrie 2005, susţinând că infracţiunile stabilite în sarcină la
pronunţarea celor două hotărâri, sunt concurente în sensul art.33 lit.a) Cod
penal.
Din considerentele sentinţei penale nr. 15/2006
pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa rezultă că inculpatul a săvârşit
infracţiunea de omor calificat la data de 18 ianuarie 2005, deci mai înaintea
pronunţării sentinţelor penale nr.717/3 mai 2005 şi nr.1086/26 august 2005 ale
Judecătoriei Târgovişte, prin care a fost condamnat pentru furturile calificate
comise la 6 august 2004 şi 25 august 2004, astfel că în mod legal prima
instanţă a constatat că faptele sunt concurente în sensul art.33 lit.a) Cod
penal, impunându-se contopirea pedepselor conform art.36 alin.2 Cod penal.
Faţă de dispoziţiile legale citate în precedente era
necesar a se observa că pedeapsa rezultantă de 17 ani şi 1 lună închisoare
aplicată prin această hotărâre, intrată sub puterea lucrului judecat prin
decizia penală nr.4349/6 iulie 2006
a ÎC.C.J. Secţia Penală, este alcătuită din pedeapsa cea
mai grea rezultată din cumulul juridic efectuat conform art.34 lit.b) Cod penal
între pedeapsa de 17 ani închisoare şi 3 ani interzicerea exerciţiului
drepturilor stabilită pentru omor calificat prev. de art.174, art.175 lit.i) cu
aplic. art.37 lit.a) Cod penal, faptă ce a format obiectul judecăţii cauzei pe
fond şi aceea de 3 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr.717/3 mai 2005 a Judecătoriei
Târgovişte.
Separat de aceasta, se impunea a se reţine că
pedepsele rezultante de executat determinate atât prin sentinţa de mai sus, cât
şi prin sentinţa penală nr.1086/26 august 2005 a Judecătoriei
Târgovişte, sunt alcătuite în final prin cumul aritmetic compus din pedepsele
de 17 ani, respectiv de 3 ani închisoare,- aplicate pentru faptele ce au
constituit obiectul cauzei -, la care s-a adăugat sancţiunea de 1 lună
închisoare stabilită prin sentinţa penală nr.813/14 iulie 2003 a Judecătoriei
Târgovişte, definitivă prin decizia penală nr.692/10 noiembrie 2003 a Tribunalului
Dâmboviţa, a cărei graţiere condiţionată s-a revocat conform art.7 din Legea
nr.543/2002.
În atare situaţie, raportat la principiile ce
guvernează contopirea pedepselor în cazul infracţiunilor concurente judecate în
cauze separate şi respectiv obligativitatea revocării beneficiului graţierii în
cazul constatării comiterii cu intenţie a acestuia mai înaintea expirării
termenului de încercare prevăzut de actul normativ de clemenţă, rezultă că
sentinţa adoptată în primă instanţă este nelegală.
Astfel,
admiţându-se cererea condamnatului s-au contopit pedepsele rezultante de 17 ani
închisoare şi 3 ani şi 1 lună închisoare aplicate în final prin sentinţele
penale nr.15/2006 a Tribunalului Dâmboviţa şi nr.1086/2005 a Judecătoriei
Târgovişte, fără ca mai înainte să se procedeze la repunerea lor în pedepsele
componente aplicate prin aceste sentinţe, prin sentinţele penale nr.717/2005 şi
nr.813/2003, pronunţate de Judecătoria Târgovişte.
Mai mult, deşi cu autoritate de lucru judecat prin
ambele hotărâri repuse în discuţie se dispusese revocarea beneficiului
graţierii condiţionate a pedepsei de 1 lună închisoare aplicată conform art.322
alin.1 Cod penal prin sentinţa penală nr.717/2005 a Judecătoriei Târgovişte şi
în lipsa constatării vreunei alte cauze ce ar fi condus la înlăturarea acestei
dispoziţii, contrar prevederilor art.7 din Legea nr.543/2002 s-a contopit în
pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.15/2006, aceea
de 3 ani şi 1 lună închisoare stabilită prin sentinţa penală nr.1086/2005,
stabilindu-se ca în final condamnatul să execute numai 17 ani închisoare.
Cum regulile procedurale ce guvernează condiţiile şi
limitele modificării hotărârilor penale intrate sub puterea lucrului judecat,
inclusiv la soluţionarea cererilor de contopire a pedepselor pentru infracţiuni
concurente judecate separat, sunt de strictă interpretare, se constată că
într-adevăr sentinţa adoptată la primul grad de jurisdicţie este afectată de
nelegalitate în sensul cazului de casare prev. de art.3859 alin.1
pct.171 Cod proc. penală.
În consecinţă, recursul exercitat de parchet se
apreciază ca fiind fondat şi admiţându-se în baza art.38515 pct.2
lit.d) Cod proc. penală se va dispune casarea în parte a acesteia şi
rejudecarea cauzei pe fond, înlăturându-se aspectele de nelegalitate expuse în
precedente.
După descontopirea pedepselor rezultante de 17 ani şi
1 lună închisoare, respectiv 3 ani şi 1 lună închisoare în componentele lor,
urmează să se contopească pedepsele stabilite pentru infracţiunile reţinute
prin sentinţele penale nr.15/2006 a Tribunalului Dâmboviţa, nr.717/2005 şi
nr.1086/2005 ale Judecătoriei Târgovişte.
Totodată, menţinându-se revocarea beneficiului
graţierii, se va dispune ca pedeapsa rezultantă cea mai grea de 17 ani
închisoare şi 3 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art.64
lit.a) şi b) Cod penal să fie executată prin cumul aritmetic determinat conform
art.7 din Legea nr.543/2002, deci alături de pedeapsa de 1 lună închisoare
aplicată prin sentinţa penală nr.813/2003 a Judecătoriei Târgovişte.
Aşa fiind se vor anula mandatele de executare emise
în baza sentinţelor penale repuse în
discuţie la soluţionarea prezentei cereri de contopire, emiţându-se un nou
mandat de executare pentru pedeapsa rezultată de 17 ani şi 1 lună închisoare şi
pedeapsa complementară privind interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de
art.64 lit.a) şi b) Cod penal pe o durată de 3 ani.