|
Evaziunea fiscală
Legea nr.241/2005 pentru
prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
Art.9 alin. 1 lit. b, alin. 3 din
Legea 241/2005
Infracţiunea de evaziune fiscală
reprezintă, in materialitatea ei, o infracţiune de prejudiciu, dar si de
pericol si se poate realiza in una din următoarele forme in scopul sustragerii
de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei
impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în
actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale
efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în
alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori
evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de
acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice
fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe
contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a
datelor; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau
vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu
privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe
persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de
procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Potrivit art. 9 alin. 1 lit. b şi
alin.3 din Legea nr. 241/ 15.07.2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare
de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi fapta săvârşită în scopul
sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin omisiunea, în tot sau
în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a
operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Dacă prin
această faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în
echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi
limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
Curtea de Apel Bacău -Secţia
penală, pentru cauze cu minori şi de familie Decizia penală nr. 104 din 11
septembrie 2012
Asupra apelului penal de faţă
constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 286/D/13.12.2011 a Tribunalului
Bacău s-a dispus :
În baza art. 11 pct. 2 lit. a
raportat la art. 10 lit. c din codul de procedură penală a fost achitat pe
inculpatul D.A., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de
art. 9 alin.1 lit. b, alin. 3 din L. 241/2005, întrucât fapta nu a fost comisă
de către inculpat.
În baza art. 346 cod pr. penală
s-a respins cererea statului român prin ANAF de obligare a inculpatului la
plata despăgubirilor civile solicitate de DGFP Bacău prin adresa R 2836/19
ianuarie 2011.
S-a constatat că S.C.”A….” SRL
Bacău a fost radiată.
S-a dispus plata din fondul
special al M.J.L.C. a sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat N.M.,
desemnat din oficiu.
Cheltuielile judiciare avansate
de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această
hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de
pe lângă Î.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial
Bacău nr.75/P/09 decembrie 2010 a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a
dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.A., a fost trimis în judecată
pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1
lit. b alin. 3 din L. 241/2005, constând în aceea că în perioada mai 2007 –
aprilie 2008, asociat şi administrator unic al S.C.”A...” SRL Bacău, acţionând
în calitate de reprezentant legal al acestei firme:
-nu a evidenţiat în contabilitate
un număr de 730 facturi fiscale aferente livrărilor de combustibili către un
număr de 19 societăţi;
-a schimbat destinaţia unor
produse energetice scutite de la plata accizelor şi care au fost folosite în
realitate drept combustibili pentru motoare şi încălzire; acte materiale
săvârşite în realizarea scopului urmărit şi atins, de a se sustrage de la
îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, respectiv plata
taxelor şi impozitelor în cuantum total de 39.573.925,50 lei (RON) reprezentând
:
20.970.473,09 lei (RON) – accize
;
10.099.019,19 lei (RON) – T.V.A.;
8.504.437,21 lei (RON) – impozit
pe profit.
Prejudiciul produs bugetului de
stat este nerecuperat.
Direcţia Generală a Finanţelor
Publice a Judeţului Bacău, în numele Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală, ca reprezentant al Statului Român şi în baza mandatului 179792/20
decembrie 2010 s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea
inculpatului D.A.I. la plata sumei de 68.121.917 lei, cu majorările,
penalităţile şi dobânzile aferente debitului, până la achitarea în totalitate a
prejudiciului, în conformitate cu prevederile art.119 din codul de procedură
fiscală (fila 39 dosar fond).
Din cuprinsul adresei 704935/24
noiembrie 2010 a Gărzii Financiare – Secţia Judeţeană Bacău din subordinea
A.N.A.F. a rezultat că suma de 68121917 lei (RON) se compune din :
T.V.A. – 5.316.230 lei (RON);
impozit pe profit 4.476.786 lei (RON); accize 43775896 lei (RON); majorări de
întârziere 14553005 lei (RON (fila 1 vol. IV dosar urmărire penală). Partea
civilă a precizat că majorările de întârziere se datorează pentru neplata la
termenele scadente a obligaţiei
principale, în baza principiului de drept conform căruia accesoriul urmează
principalul, aplicabil la soluţionarea laturii civile, alăturată laturii
penale. În opinia părţii civile aceste din urmă obligaţii curg direct din lege,
cu titlu de sancţiuni pentru neplata la scadenţă a obligaţiilor principale.
Partea civilă a solicitat, în temeiul art.16 cod procedură penală introducerea
în cauză a S.C.”A…” SRL Bacău, în calitate de parte responsabilă civilmente,
pentru a răspunde civil de consecinţele faptelor săvârşite de către inculpatul
D.A.I. pentru ca în final acesta să fie obligat în solidar cu societatea
comercială de mai sus la acoperirea prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Instanţa nu a putut să dea curs
cererii părţii civile pentru că S.C.”A….”SRL Bacău a fost radiată, încă din
cursul urmăririi penale (fila 2.. vol. III dosar urmărire penală), ca urmare a
închiderii falimentului.
Istoricul firmei de mai sus, prin
intermediul căreia s-a produs un prejudiciu, atât de mare a fost arătat în cele
ce urmează:
Sub nr.J/04/564/08 mai 1995 a
fost înmatriculată S.C.”A….” SRL Bacău, având ca asociat unic şi administrator
pe R.M.
În 2001, printr-un act adiţional
(nr. 807/6 martie 2001), R.M. a ieşit din societate, intrând B.A.R. Cu acel
prilej a fost schimbată denumirea societăţii în S.C.A... SRL Bacău, cu sediul
în Bacău, str. P….., administrată şi reprezentată de B.A.R..
Oficiul Registrului Comerţului
Bacău din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău a eliberat un nou
Certificat de Înmatriculare al firmei, sub noua denumire S.C.A... SRL Bacău şi
noul sediu (fila 49 vol. IV dosar urmărire penală).
La data de 26 noiembrie 2001,
activitatea principală a firmei de mai sus o constituia comerţul cu amănuntul
prin standuri şi pieţe (fila 53 vol. IV dosar urmărire penală).
Printr-un alt act adiţional,
atestat sub nr.382/25 ianuarie 2007 de către un consilier juridic, cu formula
atest data, identitatea părţilor şi conţinutul, nicidecum prin autentificare,
de către un notar public, B.A.R. s-a retras din societatea S.C.A...SRL Bacău,
B.A.R., cesionând părţile sociale deţinute în valoare de 1000 lei (RON),
reprezentând 100 % din capitalul social, numitului D.A.I., cooptat în societate
prin acelaşi document, care devine asociat unic şi administrator al S.C.A...
SRL Bacău, care şi-a schimbat obiectul de activitate în comerţ cu ridicata al
combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi, cât şi al produselor derivate (fila
64 vol. IV dosar urmărire penală). Actul adiţional a fost redactat de un S.R.L.
respectiv de S.C.”S G” SRL Bacău, reprezentată prin S.I.S.G., care s-a folosit
de o declaraţie notarială a inculpatului D.A.I., autentificată sub nr. 276/25
ianuarie 2001 la BNP G. F., prin care a afirmat că îndeplinea condiţiile legale
prevăzute de legislaţia în vigoare pentru deţinerea şi exercitarea calităţii de
asociat/administrator unic, conform L.31/1990 republicată, la S.C.A... SRL
Bacău (fila 63).
Într-adevăr, inculpatul D.A.I.
(fila 65 dosar urmărire penală vol. IV) nu era cunoscut cu antecedente penale
şi nu avea fapte înscrise în cazierul fiscal.
Prin aceeaşi firmă S.C.”S. G.”
SRL Bacău, reprezentată prin aceiaşi S.I.S.G. s-a redactat un nou act
constitutiv al societăţii comerciale S.C.A...SRL Bacău, care a fost semnat de
către inculpatul D.A.I. şi atestat, în ceea ce priveşte data, identitatea părţilor
şi conţinutul, sub nr. 381/25 ianuarie 2007 de acelaşi consilier juridic,
M.F.V. (fila 67-69 dosar urmărire penală vol. IV).
Prin actul de mai sus, inculpatul
D.A.I. a împuternicit-o pe S.I.S.G. să-l reprezinte la
D.G.F.P. Bacău, la Oficiul
Registrului Comerţului Bacău, în faţa Judecătorului delegat, în vederea
înregistrării şi înmatriculării S.C.A... SRL Bacău.
La instituţiile susmenţionate
aceasta din urmă a fost împuternicită să facă cereri, să depună atele necesare,
să facă declaraţii, să achite taxe, să obţină avizele necesare funcţionării
societăţii, ridicând toate actele, semnând în numele şi pentru inculpat, orice
şi oriunde va fi necesar.
La data de 25 ianuarie 2007,
inculpatul D.A.I. a dat un specimen de semnătură, legalizat prin Încheierea
B.N.P. G.F. nr. 579 (fila 55 dosar urmărire penală vol. IV).
La data de 26 ianuarie 2007,
inculpatul a încheiat contractul de comodat pentru spaţiu (fila 66 vol. IV
dosar urmărire penală).
La data de 29 ianuarie 2007, prin
Încheierea Tribunalului Bacău nr. 590 a fost admisă cererea petentei de
înscriere a menţiunilor (fila 56 vo. IV dosar urmărire penală).
La data de 01 februarie 2007
Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău a eliberat un nou
certificat de înregistrare pentru S.C.A... SRL Bacău, consemnându-se că
activitatea principală a firmei constă în comerţul cu ridicata al
combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate (fila 59
dosar urmărire penală, volumul IV).
Analizând succesiunea
documentelor după înregistrarea lor s-a constatat că s-a modificat actul
constitutiv al societăţii (înregistrat sub nr.381), anterior intrării
inculpatului în societate (înregistrat sub nr.382). Cele două acte fiind emise
în aceeaşi zi nu se pune problema unei ilegalităţi, respectiv a unei nulităţi,
însă s-a observat o anumită grabă, chiar neglijenţă.
De ce nu s-a apelat la serviciile
unui notar public pentru redactarea tuturor actelor nu s-a aflat. Instanţa a
ajuns la concluzia că s-a evitat cu bună ştiinţă notarul public, de teamă a nu
pune întrebări incomode, în condiţiile în care S.C. „A..” SRL Bacău făcea parte
din categoria firmelor care prezentau interes pentru interlopii cu gulere albe,
numai bună de folosit ca instrument pentru păgubirea altor firme cât şi pentru
prejudicierea statului, pentru că în momentul de faţă marile fraude se fac prin
intermediul persoanelor juridice, nicidecum în numele unor persoane fizice.
S.C.A... SRL Bacău a fost practic
vândută, posibil ca urmare a unui anunţ la mica publicitate. Cumpărătorul putea
să înfiinţeze o nouă societate comercială, însă în vederea realizării
scopurilor ilegale, pe care le-a urmărit avea nevoie de o firmă veche, cu
credibilitate în domeniul afacerilor, bucurându-se de bonitate firmele
înfiinţate de mult, fără istoric fiscal negativ.
Nu întâmplător a fost cumpărată o
societate comercială din Bacău, pentru că exista interesul abaterii atenţiei
autorităţilor statului, dirijarea anchetei pe o pistă falsă, în condiţiile în
care pe linie fiscală se făcuse verificări serioase în urma cărora se
constatase existenţa unei reţele organizate având drept scop obţinerea de
venituri ilegale prin schimbarea destinaţiei produselor energetice, neaccizate
şi introducerea acestora în circuitul carburanţilor prin intermediul unei
reţele ilegale de producţie, transport şi comercializare.
Un alt motiv pentru care a fost
cumpărată o societate comercială din Bacău a fost şi acela, de a complica şi
mai mult lucrurile pentru a face imposibilă tragerea la răspundere a celor cu
adevărat vinovaţi; existenţa unei veritabile caracatiţe penale, care acţiona pe
raza mai multor judeţe impunea un circuit al documentelor printr-o firmă bidon,
care avea rostul de a atrage toate datoriile către stat. Fireşte, administratul
unei astfel de firme nu putea avea decât rolul de ţap ispăşitor. De regulă
astfel de victime sunt recrutate din rândul boschetarilor (cetăţeni fără
adăpost) care n-au antecedente penale, din rândul bolnavilor incurabili,
bolnavilor psihic ş.a.
Inculpatul nu făcea parte din
aceste categorii de persoane, nu era cunoscut cu antecedente penale, era
absolvent al unei şcoli profesionale, credul ca majoritatea oamenilor simpli,
fără absolut nici o experienţă în domeniul afacerilor, aflat la data preluării
societăţii în căutarea unei slujbe, cu un aspect fizic plăcut. Cei care s-au
folosit de el au avut grijă ca să nu vorbească prea mult pentru a nu se observa
că era în fapt o marionetă în mâinile altora.
Societatea A… SRL Bacău a deschis
conturi de virament la două bănci din Bacău (Transilvania şi Raiffensen)
majoritatea viramentelor făcându-se prin Sucursala din Bacău a Băncii
Transilvania, contul RO….
Odată cu preluarea societăţii au
fost luate în primire şi imprimatele cu regim special, ştampile ş.a.m.d.
S.C.A...SRL Bacău nu a ţinut
evidenţa contabilă a afacerilor desfăşurate, astfel că activitatea comercială
desfăşurată în intervalul mai 2007 – aprilie 2008 s-a făcut prin reconstituire,
ca urmare a controlului încrucişat efectuat la firme, de la care societatea de
mai sus a achiziţionat produse energetice ori la care a livrat combustibili.
Rechizitoriul 75/P/09 decembrie
2010 a fost întemeiat pe raportul de constatare tehnico – ştiinţific (R.T.S.)
întocmit de un specialist din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie –
Serviciul teritorial Bacău şi care se află în vol. V al dosarului de urmărire
penală.
Din probele dosarului a rezultat
că S.C.A...SRL Bacău s-a aprovizionat cu mărfuri şi a vândut mărfuri.
În ceea ce priveşte
aprovizionările, s-a constata că în perioada mai 2007 – martie 2008, S.C.A...
SRL Bacău a achiziţionat prin intermediul S.C.”P…”SRL Ploieşti, de la
următoarele societăţi comerciale :
achiziţionat de la următoarele
societăţi comerciale :
1) S.C.”B….”SRL C…, judeţul
Prahova :
-36.240 kg ulei r… 100 H;
2) S.C.”P…” SRL Giurgiu :
-66.160 kg ulei OB 300;
-105.640 kg ulei industrial 120
A.
Prin intermediul S.C.”U…”SRL D…,
judeţul Hunedoara a achiziţionat de la S.C.”M..” SRL G…, următoarele produse:
-29.885 l XOL;
-60.107 l P…;
-21.600 l M...
Prin intermediul S.C.”D…” SRL
Ploieşti, judeţul Prahova, a
achiziţionat de la S.C.”M….” SRL
G… judeţul Olt :
-59.,715 l XOL.
Din desfăşurătorul tip cearşaf de
la fila 21 vol. V – dosar urmărire penală, a rezultat
facturile emise de S.C.”P….”SRL
Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău, care au fost în număr de 243, procedându-se
practic la o refacturare.
După cum s-a observat,
S.C.A...SRL Bacău a primit mărfuri de la aceeaşi S.C.”M…”SRL de la mai mulţi
furnizori :
S.C.”P..”SRL Ploieşti;
S.C.”U…”SRL Deva;
S.C.”D….”SRL Ploieşti.
La calculul accizelor datorate
statului de către S.C.A...SRL Bacău au fost avute în vedere doar
aprovizionările cu produse petroliere de la :
S.C.”P….”SRL C. C. – 685.440 kg
combustibil S1;
S.C.”L….”SRL Ploieşti – 162.060
kg uleiuri minerale;
S.C.”B…”SRL Ploieşti – 208.040 kg
uleiuri minerale.
Din ce cauză s-a procedat astfel,
a rezultat în mod explicit din Raportul de Constatare Tehnico-ştiinţific din 18
decembrie 2009 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Bacău, în sensul că pentru
celelalte aprovizionări efectuate de S.C.A...SRL Bacău nu s-au calculat accize,
deoarece prin două R.I.F. (Raport de Inspecţie Fiscală) nr.16464/24255/07 iulie
2008 întocmit în comun de către
reprezentanţii Direcţiei regionale de accize şi Operaţiuni Vamale Craiova –
Serviciul Antifraudă Fiscală şi Vamală şi cei ai D.G.F.P. Olt, Slatina, A.F.P.
pentru contribuabili Mijlocii – Serviciul de Inspecţie Fiscală pentru
S.C.”M…”SRL Găneasa, judeţul Olt şi nr.2776/31 martie 2008 întocmit de către
reprezentanţii A.N.A.F. – D.G.F.P. Prahova – Activitatea de Inspecţie Fiscală, pentru
S.C.”R…” SRL Bărcăneşti judeţul Prahova, s-au stabilit accizele datorate
statului de cele două societăţi, eliberându-se şi titlurile executorii pentru
încasarea sumelor cuvenite bugetului de stat.
Accize datorează statului
societatea.
Prin R.T.S. (raportul de
constatare tehnico-ştiinţific) s-au stabilit obligaţiile de plată a accizelor,
în sarcina A… SRL Bacău, atât în calitate de cumpărătoare/beneficiară, cât şi
în calitate de vânzătoare/furnizoare de mărfuri.
Referitor la aceasta din urmă
calitate a firmei de mai sus au fost avute în vedere livrările de păcurină.
Tot din cuprinsul R.T.S. –ului
rezultă că A.. SRL Bacău a datorat accize în ceea ce priveşte vânzarea de
păcurină neconformă datorită unor greşeli de facturare.
Din anexa 9 la R.T.S. a rezultat
că în perioada 23 ianuarie – 16 aprilie 2008, S.C.A...SRL Bacău a livrat
17.905, 83 t de păcurină neconformă, către S.C.”W…” SRL Constanţa, cu 484
facturi fiscale (fila 131-164 vol. V dosar urmărire penală).
Un alt centralizator al
facturilor emise către societatea comercială din Constanţa se află în vol. II
dosar urmărire penală (fila 188-201), facturile în xerocopie aflându-se în
acelaşivolum la filele 202-444. În cuprinsul fiecărei facturi a fost indicată
acciza, inclusă în preţul mărfii care trebuia achitat de către cumpărător.
Livrările s-au făcut cu mijloace auto de transport, fără a se indica numărul
acestora, plata preţului făcându-se cu O.P. de fiecare dată inculpatul D.A.I.
ar fi însoţit mărfurile, în calitate de delegat. Or, el în drept era
administratorul, asociatul unic al firmei, patronul acesteia.
În ceea ce priveşte greşeala, în
R.T.S. se arata că în cuprinsul celor 484 de facturi, privind livrarea a
17.905, 83 tone păcurină neconformă emise de S.C.A...SRL Bacău a fost
evidenţiat un preţ unitar pe tonă de 795 lei, cu o acciză de 33,57 lei/tonă,
rezultând o valoare de 14.836.233,56 lei, din care acciza era în valoare de
601098,71 lei.
Conform Anexei nr. 1 din titlu
VII al L.571/2003 (codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare,
nivelul accizei pentru păcură în anul 2008 a fost de 13,7 euro/t, la un curs
stabilit conform art.218 din L.571/2003, cu modificările şi completările
ulterioare, care prevede că valoarea în lei a accizelor... datorate bugetului
de stat... se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro
la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru
prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent. Acest curs se
utilizează pe toată durata anului următor, respectiv 1 euro = 3,3565 lei pentru
anul 2008.
Ca atare valoarea corectă a
accizei, care ar fi trebuit să fie trecută de către S.C.A...SRL Bacău, în
cuprinsul celor 484 facturi către S.C.”W…”SRL Constanţa, în situaţia în care
aceasta ar fi livrat păcurină neconformă, ar fi fost de 45,98 lei/t, nicidecum
de 33,57 lei/t.
Direcţia Judeţeană pentru Accize
şi Operaţiuni Vamale Constanţa, prin adresa 6231/15 august 2008 a făcut
cunoscut că S.C.”W…”SRL Constanţa nu funcţionează la sediul declarat, ceea ce
înseamnă că are comportamentul unei
societăţi fantome.
S.C.A...SRL Bacău nu a depus la
organele fiscale teritoriale raportările periodice prevăzute de lege, nu deţine
autorizaţie de utilizator final sau de antrepozit fiscal de producţie şi nu s-a
declarat plătitor de accize, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(4)
din L.571/2003, în care se prevede că : „Produsele energetice, altele decât
cele de la alin.(3) sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate,
puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau
combustibil pentru motiv. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie,
la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului
pentru motor echivalent”.
În cuprinsul R.T.S. (vol.V dosar
urmărire penală) s-a reţinut că S.C.A...SRL Bacău datorează accize, având în
vedere că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite la punctul 5 alin
(2) din normele metodologice de aplicare a codului fiscal, aprobate prin
H.G.44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea
nivelului accizei avându-se în vedere pct. 5 alin (4) din aceleaşi norme, care
menţionează că „Pentru produsele aflate într-una din situaţiile prevăzute la
alin (4), (5) şi (6) ale art.175 din L.571/2003 privind codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru care operatorul economic nu
îndeplineşte obligaţiile prevăzute la alin (2) şi (3), în cazul combustibilului
pentru motor şi al aditivilor se datorează o acciză egală cu acciza prevăzută
pentru benzina cu plumb, iar în cazul combustibilului pentru încălzire acciza
datorată este cea prevăzută pentru motorină”.
Nivelul accizelor pentru anii
2007 şi 2008 pentru benzina fără plumb a fost de 547 euro/t, respectiv 421,19
euro/t, respectiv 274,625 euro/1000 l, conform Anexei 1 la Titlu VII – al
L.571/2003 (codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare.
Cursul valutar avut în vedere a
fost de :
-1 euro = 3,5334 lei pentru anul
2007;
-1 euro = 3,3565 lei pentru anul
2008.
În anexa 10 la R.T.S. (vol.V dosar
urmărire penală) este prezentat modul de calcul al accizelor, a impozitului pe
profit şi a T.V.A.-ului aferent, livrărilor efectuate de către S.C.A...SRL
Bacău către S.C.W...SRL Constanţa.
Societăţile comerciale cărora
S.C.A...SRL Bacău le-a livrat produse energetice au fost prezentate în Anexele
8.0 – 8.18 şi Anexa 9 din R.T.S.
Astfel livrările totale efectuate
de S.C.A...SRL Bacău, care au fost probate cu acte, au fost în sumă totală de
50.466.988,68 lei.
TVA-ul colectat, aferent acestor
livrări şi care trebuie plătit de S.C.A...SRL Bacău către bugetul consolidat al
statului este de 10.099.019,19 lei, după cum rezultă din Anexa 11 a
R.T.S. şi care se compune din
352.235,15 lei + 158.056,20 lei + 3.172.820,52 + 6.415.907,33. Din
reconstituirea afacerilor S.C.A...SRL Bacău a rezultat că ar fi livrat către
diverşi
clienţi următoarele cantităţi de
produse energetice:
-motorină euro 4 – 6.479.087 l ;
-motorină euro 5 -64.550 l ;
-benzină fără pb – 145.500 l ;
-benzină eco – 39500 l ;
-benzină super – 32.200 l ;
-păcurină neconformă – 17.905,83
tone.
Asupra bazei de impozitare de
50.466.988, 68 leu aferentă operaţiunilor impozabile invocate s-a aplicat cota
legală prevăzută de art.17 alin (1) din L.571/2003 (codul fiscal), rezultând un
impozit pe profit de 8.504.437,21 lei, compus din 296.619,07 lei + 133.099,96
lei + 5.402.869,33 lei + 2.671.848,86 lei, stabilit în conformitate cu
prevederile art.13 lit. a, art.14 lit. a, art.16 alin (1) şi (2), art.17 alin
(1), art.19 alin (1) din L.571/2003 (codul fiscal), cu modificările şi
completările ulterioare şi pct.8 lit. a pct.22 din Normele metodologice de
aplicare a L.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare aprobate prin
H.G.44/2004 (anexa 11 din R.T.S.).
În conformitate cu prevederile
art.17 (2) din H.G. nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a L.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare : În cazul
unui ulei mineral pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care prin
schimbarea destinaţiei iniţiale este oferit spre vânzare sau utilizat drept
combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la data la care uleiul
mineral este oferit spre vânzare, obligaţia plăţii accizei revenind
vânzătorului sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant,
obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului”.
În Anexele 1.2, 1.3, 2 şi 10 din
R.T.S. este prezentată modalitatea de calcul ale accizelor datorate de
S.C.A...SRL Bacău, bugetului de stat, valoarea acestora fiind de 20.970.473,09
lei, compusă din 744.962,59 lei + 397.242,70 lei + 385.469,32 lei +
19.532.798,48 lei, după cum rezultă din Anexa 11 din R.T.S.
La întocmirea rechizitoriului au
fost avute în vedere concluziile R.T.S. din 18 decembrie 2009 (vol.V dosar
urmărire penală), potrivit cărora S.C.A...SRL Bacău prin neevidenţierea şi
nedeclararea veniturilor declarate s-a sustras de la plată faţă de bugetul de
stat a sumei de 39.573.9929,50 lei, compusă din 20.970.473,09 lei accize,
20.099.019,19 lei –
T.V.A. şi 8.504.437,21 lei –
impozit pe profit, aferente perioadei mai 2007 – aprilie 2008.
R.T.S.-ul nu a ţinut seama de
concluziile procesului verbal din 15 august 2008, întocmit cu prilejul
inspecţiei fiscale efectuate de D.G.F.P. – A.F.P. al municipiului Bacău,
înregistrat sub nr.151.907 (fila 9 – 35 vol.I dosar urmărire penală), potrivit
căruia prejudiciul produs bugetului de stat era de 11.660.673 lei compus din :
5.316.230 lei – T.V.A.
1.013.875 lei – majorări de
întârziere T.V.A.
4.476.786 lei – impozit pe
profit; -853.782 lei – majorări de întârziere impozit pe profit. Prin urmare,
Inspecţia Fiscală din cadrul D.G.F.P. Bacău nu a făcut nici o referire la
accize.
Accizele datorate statului de
S.C.A...SRL Bacău au fost stabilite de Direcţia Judeţeană Pentru Accize şi
Operaţiuni Vamale Bacău, din subordinea Direcţiei Regionale Pentru Accize şi
Operaţiuni Vamale Iaşi, pe baza documentelor puse la dispoziţie de către Garda
Financiară
– secţia judeţeană Bacău, prin
procesul – verbal 8108/20 noiembrie 2008 (fila 449 – 453 vol. II dosar urmărire
penală).
La stabilirea cuantumului
accizelor datorate statului au fost avute în vedere următoarele afaceri :
-livrările de produse energetice
către S.C.W...SRL Constanţa şi S.C.”E…”SRL Alba Iulia.
-achiziţiile de produse
energetice de la S.C.”P…”SRL Ploieşti şi S.C.”U…”SRL Deva.
Pentru perioada 15 mai 2007 – 16
aprilie 2008 au fost calculate accize în valoare de
43.775.896 lei la care s-au
adăugat 12.685.348 lei majorări de întârziere, obţinându-se în total
56.461.244 lei, sumă datorată statului.
Potrivit art.17 alin (1) din
Normele de aplicare a codului fiscal aprobate prin H.G. 44/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, acciza se plăteşte în termen de 5 zile
de la data de care a devenit exigibilă.
Potrivit art.119 din O.G.92/2003
privind codul de procedură fiscală pentru neachitarea la scadenţă de către
debitor a obligaţiilor de plată se datorează majorări de întârziere.
Conform art.120 alin (1) din
O.G.92/2003 (codul de procedură fiscală), majorările de întârziere se calculează
pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului
de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
În procesul verbal 8108/20
noiembrie 2008 al Direcţiei judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale Bacău
s-a consemnat faptul că S.C.A...SRL Bacău nu avea autorizaţie de utilizator
final sau de antrepozit fiscal de producţie şi nu s-a declarat ca fiind
plătitor de accize.
Prejudiciul s-a creat prin
livrarea de produse accizabile, fără evidenţierea, declararea şi achitarea
accizelor corespunzătoare acestora de către S.C.A...SRL Bacău.
A.N.A.F. – Activitatea de
Inspecţie Fiscală Bacău cu adresa 57528/15 august 2008 a sesizat Parchetul de
pe lângă Judecătoria Bacău pentru a se efectua cercetări în legătură cu prejudiciul
în valoare de 11.660.673 lei, produs de S.C.A...SRL Bacău şi administratorul
său
D.A.I. , prin evaziune fiscală şi
încălcarea legii contabilităţii (fila 52 vol. I dosar urmărire penală).
A.N.A.F. – Garda Financiară –
Secţia judeţeană Bacău, prin adresa 502323/BC/21 august 2008 a sesizat la
rândul său Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău pentru a se efectua cercetări
penale în ceea ce priveşte prejudiciul de 11.660.673 lei + accizele care nu
erau însăstabilite, împotriva S.C.A...SRL Bacău şi administratorului său D.A.I.
În motivarea acestei plângeri penale s-a arătat că urmare a unor controale
încrucişate iniţiate de organele fiscale din cadrul D.G.F.P. Prahova şi Alba,
cât şi de secţiile judeţene ale Gărzii Financiare Prahova, Hunedoara, Alba şi Constanţa,
s-a constatat că în perioada mai 2007 – aprilie 2008, S.C.A...SRL Bacău a
derulat tranzacţii comerciale cu produse energetice cu S.C.” P...” SRL
Ploieşti, S.C. „E..” SRL Alba Iulia şi „U…”SRL Deva, judeţul Hunedoara,
S.C.”N…” Sebeş judeţul Alba şi S.C.”W….” SRL Constanţa, după cum urmează :
în perioada ianuarie -aprilie
2008, SC A… SRL Bacău a livrat către SC W… SRL Constanta (J13/4155/2007, CIF RO
22879424), cantitatea totala de 17.830,27 tone păcurină neconforma in valoare
totala de 17.655.577,53 lei, din care 16.868.365,16 lei contravaloarea mărfii
şi 2.693.301,56 lei taxa pe valoarea adăugata şi 14.175.063,6 lei /
contravaloarea mărfii;
în luna noiembrie 2007, SC A… SRL
a livrat , către SC E… Alba Iulia (J01/1051/2003, CIF R015977977), cantitatea
de 37.900 litri motorina Euro 4, în valoare totala de 116.360,58 lei, din care
TVA în suma de 18.578,58 lei si 97.782 lei contravaloarea mărfii.
în perioada mai 2007 -ianuarie
2008, SC A... SRL Bacău a livrat societăţii comerciale N.O. SRL Sebeş judeţul
Alba, cantitatea de 1.258.977 litri menţionata ca « motorina euro 4 », în
valoare totala de 3.699.672 lei, din care TVA 590.174 lei si 3.108.958 lei
valoarea mărfii;
în perioada noiembrie -decembrie
2007, SC A... . SRL Bacău s-a aprovizionat de la SC U…SRL Deva judeţul
Hunedoara (J20/820/2007, CIF 21845296) cu cantitatea totala de
111.692 litri produse energetice
diferite (paulinek xol 10, martik) în valoare totala de 256.916,76 lei, din
care TVA în suma de 41.020,33 lei si valoarea mărfii 215.896,43 lei.
5. în perioada mai 2007 -ianuarie
2008, SC A... SRL s-a aprovizionat de la SC P… SRL Ploieşti (J29/1255/2006, CIF
R018745645) cu cantităţile totale de 4.840.132 litri si respectiv 1.802.550 kg
produse energetice diverse (xol 10, combustibil tip SI, paulinek grastex etc)
in valoare de 15.638.924,44 lei, din care TVA în suma de 2.496.968,1 lei si
13.141.956,34 lei valoarea mărfii.
În cuprinsul plângerii penale s-a
arătat că S.C.A...SRL Bacău a achiziţionat produse petroliere în regim de
scutire de la plata accizelor, de la utilizatori finali, produsele respective
fiind însă valorificate sub formă de carburanţi auto prin staţiile de
distribuţie a carburanţilor de pe raza judeţelor Constanţa, Bacău, Neamţ cât şi
în alte zone din ţară.
În opinia specialiştilor fiscali
ai judeţului Bacău, pentru comiterea şi înregistrarea tuturor facturilor
fiscale în perioada supusă inspecţiei (1 ianuarie 2003 – 30 iunie 2008)
răspunde administratorul societăţii S.C.A...SRL Bacău, respectiv inculpatul
D.A.I. (fila 475 – 478 dosar urmărire penală vol.II).
Comisariatul General al Gărzii
Financiare prin dispoziţia 500668/7 februarie 2008 a solicitat verificarea
realităţii tranzacţiilor comerciale derulate între S.C.”P…”SRL Ploieşti şi
S.C.A...SRL Bacău în intervalul mai 2007 – ianuarie 2008. Urmare a descinderii
la sediul social declarat al S.C.A...SRL Bacău s-a constatat că din 2006 când
apartamentul din Bacău str.Prieteniei 8//13 judeţul Bacău a fost vândut lui
E.G., societatea de mai sus nu a funcţionat nici un moment la respectiva adresă
(fila 14 dosar urmărire penală vol.II).
Într-adevăr soţii E… (nicidecum
E…) au cumpărat apartamentul din Bacău str. P… în baza contractului de vânzare
– cumpărare autentificat sub nr…. de către BNP G. F.
Susnumiţii l-au închiriat în baza
contractului de comodat soţilor B.M. şi C.C., care îşi aveau domiciliul la
adresa de mai sus, ceea ce înseamnă că aceştia erau în acelaşi timp, atât
proprietari cât şi comodatari (fila 44 vol.II dosar urmărire penală).
Deşi soţii B.M şi C.C. erau la
data de 25 august 2006 comodatari, după cum se poate observa din cuprinsul
contractului de comodat de la 44 vol. II dosar urmărire penală, la data de 26
ianuarie 2007 au închiriat apartamentul respectiv, în baza contractului de
comodat nr.8, de data aceasta în calitate de comodanţi (fila 66/vol.IV dosar
urmărire penală).
În cuprinsul primului contract de
comodat nr.29/25 august 2006 (fila 44 vol. II dosar urmărire penală) nu se face
nici o precizare privind suprafaţa spaţiului închiriat, însă prin cel de al
doilea contract de comodat se face precizarea că imobilul are suprafaţa de 15
m.p., împrumutul de folosinţă fiind făcut pentru activitate de birou (fila 66
vol. IV dosar urmărire penală).
Datorită faptului S.C.A...SRL
Bacău nu a funcţionat niciodată la adresa indicată ca sediu social declarat,
ANAF – Garda Financiară – secţia judeţeană Bacău prin adresa nr. 500776/24
martie 2008 a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău pentru comiterea
infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. f din L. 241/2005, ce
prevede că sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale şi
vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu
privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate,
constituie infracţiunea de evaziune fiscală.
Anterior, ANAF – Garda Financiară
– secţia judeţeană Bacău, prin adresa 502189/BC/7 august 2008 sesizase
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău cu o plângere penală împotriva
S.C.A...SRL Bacău şi a administratorului său, inculpatul D.A.I. în vederea
constatări existenţei sau inexistenţei elementelor constitutive ale
infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b din L. 241/2005
care pedepseşte omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii, în actele
contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate
sau a veniturilor realizate, precum şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii
prevăzut de art. 43 din L. 82/1991, pentru un prejudiciu de 44.631.236,12 lei
compusă din 37.505.240,44 lei reprezentând accize şi 7.125.995,68 lei
reprezentând TVA, aferent aprovizionărilor şi livrărilor de produse energetice
din perioada mai 2007 – aprilie 2008 (fila 10 – 13 dosar urmărire penală vol.
II).
La stabilirea prejudiciului de
mai sus au fost avute în vedere rezultatele verificărilor efectuate de :
Garda Financiară – secţia Prahova
– nr.506131/PH/10 martie 2008;
Garda Financiară – secţia
Constanţa – nr.501685/CT/2 iunie 2008;
Garda Financiară – secţia
Hunedoara – nr.500975/HD/22 aprilie 2008;
Garda Financiară – secţia Alba –
nr.501693/AB/30 aprilie 2008.
După cum se poate observa, din
prejudiciul de mai sus lipseşte impozitul pe profit.
Prin Ordonanţa 6926/P/3 noiembrie
2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, s-a declinat în favoarea DNA
– Serviciul teritorial Bacău cauza penală privind rezultatul inspecţiei fiscale
Bacău în ceea e priveşte prejudiciul de 11.660.673 lei (fila 1 vol. I dosar
urmărire penală).
Prin rezoluţia din 16 septembrie
2008 au fost conexate dosarele 2304/P/2008 şi 6398/P/2008 de către Parchetul de
pe lângă Judecătoria Bacău.
Prin Ordonanţa din 24 noiembrie
2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr.2304/P/2008 s-a declinat
competenţa de soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus în favoarea
Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală, însă fără succes,
deoarece Parchetul de pe lângă ÎCCJ – Direcţia Naţională Anticorupţie prin
adresa nr. 2012/II/3/8 decembrie 2008 a trimis la Serviciul Teritorial Bacău al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie dosar 2304/P/2008 al Parchetului de pe lângă
Judecătoria Bacău format din 445 file.
Serviciul Teritorial Bacău din
cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin rezoluţia din 11 mai 2009 a
început urmărirea penală împotriva lui D.A.I pentru săvârşirea infracţiunii de
evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1, lit.b şi f precum şi alin.3 din
L.241/2005 cu aplicarea art.33 cod penal.
Prin rechizitoriul susnumitul a
fost scos de sub urmărire penală în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune
fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit. f, alin.3 din L.241/2005, întrucât nu
erau întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspectul
laturii obiective.
Aşa după cum rezultă din cele
arătate la începutul considerentelor prezentei hotărâri, în sarcina
inculpatului D.A.I. s-a reţinut doar infracţiunea prevăzută de art.9 alin.1
lit.b, alin.3 din L.241/2005.
Infracţiunea de evaziune fiscală
supusă judecăţii consta în omisiunea, în tot sau în parte a evidenţierii, în
actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale
efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea
obligaţiilor fiscale. Dacă prin fapta descrisă mai sus s-a produs un prejudiciu
mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a
pedepsei prevăzută de lege (2 ani) şi limita maximă a acesteia (8 ani) se
majorează cu 3 ani.
Infracţiunea de evaziune fiscală
suspusă judecăţii este o infracţiune complexă ca include în conţinutul ei
constitutiv falsul intelectual incriminat prin Legea contabilităţii, în sensul
că infracţiunea absorbantă (evaziune fiscală sub forma omisiunii înregistrării
în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale efectuate şi a
veniturilor realizate), nu se poate comite fără săvârşirea infracţiunii
absorbite (falsul intelectual, sub forma omisiunii înregistrărilor în
contabilitate).
În structura obiectului juridic
se distinge atât un obiect juridic principal (relaţiile sociale privitoare la
stabilirea corectă şi exactă a stării de fapt fiscale, colectarea impozitelor,
taxelor şi contribuţiilor şi îndeplinirea obligaţiilor fiscale stabilite în
sarcina contribuabililor sau a altor persoane), cât şi un obiect juridic
secundar (relaţiile sociale referitoare la disciplina financiar – contabilă a
agenţilor economici).
Infracţiunea absorbită are un
caracter determinabil în sensul că sunt incluse în latura obiectivă a
infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin (1) lit. b din
L.241/2005, doar omisiunile de înregistrare a datelor şi informaţiile
contabile.
Subiect activ al infracţiunii
poate fi orice persoană fizică ce are atribuţii care privesc evidenţierea în
documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor
realizate :
-şeful compartimentului contabil
sau o altă persoană din structura acestui compartiment;
contabilul angajat pe bază de
contract de prestări servicii;
contribuabilul care organizează
şi conduce personal contabilitatea în partidă simplă;
administratorul firmei.
Inculpatul D.A.I. a fost trimis în judecată având în vedere acesta din urmă calitate. Într-adevăr,
administratorul unei firme poate fi trimis în judecată pentru evaziune
fiscală însă pentru a fi
condamnat trebuie să se dovedească împrejurarea că a administrat în
fapt societatea respectivă, prin
intermediul căruia s-a produs o pagubă bugetului de stat.
Or, inculpatul D.A.I a fost doar
în drept administratorul S.C.A...SRL Bacău.
Susnumitul s-a declarat în mod
constant NEVINOVAT, precizând că :
-nu a intrat nici măcar o singură
dată în sediul firmei S.C.A...SRL Bacău, al cărui
administrator a devenit prin
ameninţare cu moartea;
- a semnat documentele de
preluare a firmei S.C.A...SRL Bacău pentru că aşa ceva i s-a cerut să
procedeze, pentru a fi încadrat în muncă la o firmă, ca muncitor;
- nu a semnat nici o factură;
- nu a însoţit nici măcar o dată
transportul unor mărfuri, la destinaţie; -a semnat pentru ridicarea unor bani
din bancă însă banii au fost preluaţi de şoferul maşinii cu care a venit la
Bacău ori la Piatra Neamţ; -nu a făcut nici o activitate de achiziţie – livrare
de produse petroliere sau alte produse; -nu a păstrat asupra sa ştampila
societăţii, în afara cazului în care o punea pentru a o folosi în bancă, după
care o restituia imediat şoferului care-l însoţea ;
-a fost folosit şi pentru
obţinerea unor credite bancare, fără a-şi fi însuşit banii, în dosarul aflat pe
rolul instanţelor din judeţul Prahova privind banii ridicaţi de la bancă au
fost identificaţi autorii fraudei bancare.
Inculpatul nu a fost de acord cu
plata despăgubirilor civile, reprezentând obligaţii fiscale către stat,
solicitând ca să fie identificaţi cei vinovaţi, pentru a fi traşi la
răspundere, care păreau a fi ţigani (romi), basarabeni (cetăţeni ai republicii
Moldova), cu cefele groase, cu bărbie dublă, cu comportament de mafioţi şi care
se deplasau cu maşini scumpe, mărci străine (fila 3 – 19 vol.III dosar urmărire
penală, fila 64-65 dosar fond).
S-a dovedit fără putinţă de
tăgadă că la sediul social din Bacău, pe str. P… nu a funcţionat S.C.A...SRL
Bacău. Firma nu şi-a angajat un contabil şi nu a avut salariaţi.
Legea contabilităţi instituie o
serie de obligaţii, în sarcina persoanelor cu atribuţii sau responsabilităţi în
materie contabilă :
-obligaţia consemnării fiecărei
operaţiuni economico – financiare într-un document justificativ care stă la
baza înregistrărilor în contabilitate;
-obligaţii care ţin de
evidenţierea şi prelucrarea contabilă a datelor conţinute de documentele
justificative (ţinerea şi completarea corespunzătoare a registrelor de
contabilitate, modul de evidenţiere a veniturilor şi cheltuielilor,
înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ);
- obligaţii referitoare la
sinteza şi raportarea contabilă;
Inspecţia fiscală din cadrul
D.G.F.P. Bacău a confirmat împrejurarea că S.C.A...SRL Bacău nu a transmis
bilanţurile, balanţele la fisc.
Probele dosarului au confirmat
împrejurarea că S.C.A...SRL Bacău nu a ţinut absolut nici o evidenţă contabilă.
Ar fi răspunzător administratorul
firmei, adică inculpatul D.A.I., doar dacă societatea respectivă a funcţionat
în realitate.
Or, S.C.A...SRL Bacău a avut
comportamentul unei societăţi fantomă.
În cuprinsul rechizitoriului,
menţionându-se în rezumat declaraţiile câtorva şoferi, s-au
confirmat susţinerile
inculpatului potrivit cărora nu a însoţit mărfurile în calitate de delegat.În
vol. I al dosarului de urmărire penală de la fila 134 până la fila 178, se află
în xerocopie facturile în baza cărora S.C.A...SRL Bacău ar fi vândut motorină
S.C. „N…”SRL Sebeş. Cantităţile de motorină menţionate în facturile respective
nu puteau fi livrate altfel, decât cu autocisterne.
Procedându-se la centralizarea
mijloacelor de transport (auto) indicate, s-a constatat că multe nu existau iar
câteva erau autoturisme (Dacia ş.a.), care nu puteau transporta astfel de
cantităţi de motorină ( fila 218 – 221 vol. III dosar urmărire penală).
S.C.A...SRL Bacău a livrat pe 15
şi respectiv 17 noiembrie 2007 cantitatea de 37900 l motorină (19750 + 18150),
cu auto BV.... şi B.... (fila 70,71 vol. II dosar urmărire penală).
Urmare a verificărilor efectuate
s-a constatat că cele 2 (două) mijloace de transport n-au existat (fila 222
vol. III dosar urmărire penală).
Chiar dacă cele două auto ar fi
existat, inculpatul D.A.I. nu le-ar fi putut însoţi în calitate de delegat
pentru că în acelaşi timp nu putea să fie în mai multe locuri :
-pe 15 noiembrie 2007, susnumitul
figurează ca delegat atât în ceea ce priveşte transportul celor 19750 l către
S.C.”E…”SRL alba Iulia cât şi în calitate de delegat pentru 59895 l motorină
către S.C.”N…” SRL Sebeş (fila 140, 141 vol.I dosar urmărire penală).
La fel s-a întâmplat şi pe 17
noiembrie 2007 când nu putea să însoţească în acelaşi timp cantitatea de 25396
l motorină la S.C.”N…” SRL Sebeş şi 18150 l motorină la S.C.”E..” SRL Alba.
Mărfurile fiind livrate în
aceeaşi zi, normal ar fi fost ca facturile să fi fost succesive, ori
S.C.A...SRL Bacău a emis în aceeaşi zi de 15 noiembrie 2007 facturile 0122,
1124, 00126.
Producător al motorinei livrate,
s-a precizat că ar fi fost SNP „Petrom” din cadrul OMV.
Or, S.C.A...SRL Bacău nu s-a
aprovizionat cu motorină de la nici una din rafinăriile PETROM, ceea ce ar
însemna că dacă s-a livrat un produs petrolier, sub nici o formă nu a fost
motorină şi livrarea nu s-a făcut din Bacău.
Din procesul verbal de la fila
223 vol.IV dosar urmărire penală a rezultat că S.C.”N..” SRL din localitatea
Sebeş judeţul Alba are ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul
al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, ceea ce a condus
la concluzia, că ceea ce a primit în numele S.C.A...SRL Bacău a fost descărcat
în rezervoarele benzinăriei ca motorină, deşi în realitate a fost altceva, cu
siguranţă un produs inferior.
Atâta vreme cât în baza de date a
MAI nu figurau următoarele autovehicule : B…, facturile emise către S.C.”N..
SRL în număr de 45, respectiv BV.58.GVP, B.43.0912 din cele 2 facturi emise
către S.C.”E…”SRL, instanţa a avut serioase îndoieli cu privire la realitatea
şi mai ales legalitatea acestor afaceri.
Martorii, proprietarii de
autoturisme au confirmat împrejurarea că nu au transportat motorină (mii de
litri) pentru S.C.A...SRL Bacău, acest
lucru fiind de altfel şi imposibil.
Mai mult decât atât, o parte din
mijloacele de transport care figurau în cuprinsul facturilor emise de
S.C.A...SRL Bacău pe adresa celor două societăţi beneficiare (E… şi N…) figurau
şi în cazul altor beneficiari ai acesteia.
Din declaraţiile şoferilor care
scriptic figurau că au transportat produse petroliere de la S.C.”P..”SRL
Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău a rezultat următoarele:
M. G. (vol. III fila 84)
conducător auto din anul 2004 la S.C.”D…” SRL Ploieşti nu cunoaşte S.C.A...SRL
Bacău, nu a transportat niciodată produse petroliere pentru această societate
şi nu a transportat astfel de produse în zona Bacău.
Referitor la factura fiscală PAL
676/22.12.2007 emisă de S.C.”P…” SRL în favoarea S.C.A...SRL Bacău pentru
37.768 lei „Paulinek” în valoare de 92.135,04 lei (fila 420 dosar urmărire
penală vol.I), acesta a declarat faptul că într-adevăr pe această factură sunt
menţionate numele şi prenumele său, seria şi numărul actului de identitate,
respectiv numărul de înmatriculare al autotractorului respectiv al cisternei,
însă semnătura de la rubrica „date privind expediţia” nu-i aparţine şi nu a
fost executată de către el.
Acesta nu-şi amintea să fi
efectuat vreodată transport de produse petroliere de la S.C.”P…”SRL, ori pentru
această societate şi nu cunoaşte nici o persoane pe numele D. A. – I.
În mod asemănător, V. M. (vol.
III, fila 87) conducător auto la S.C.”D….”SRL Ploieşti, referitor la factura
fiscală PAL nr.672 emisă de SD.C.”P…”SRL în favoarea S.C.A...SRL Bacău pentru
cantitatea de 32.044 kg „Grastex” în valoare de 81.984,57 lei (fila 442 vol. I
dosar urmărire penală) a declarat că la rubrica „date privind expediţia” sunt
(este) menţionat (e) numele şi prenumele său, seria şi numărul actului său de
identitate, PH....
Cu privire la numărul de
înmatriculare ale autotractorului şi cisternei (PH..., PH...) aparţin
societăţii, dar personal nu a deservit niciodată aceste vehicule.
Semnătura de la această rubrică
nu-i aparţine şi nu a fost executată de către el.
Nu-l cunoaşte pe D. A. – I.
Referitor la această din urmă
factură (672/22 decembrie 2007 fila 442 vol. I dosar urmărire penală) s-a constatat
că marfa nu a urmat drumul actelor însoţitoare.
Factura de mai sus a fost
întocmită de un anume R. M., ca de altfel toate facturile emise de S.C.”P..„SRL
Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău (fila 342-452 vol. I dosar urmărire penală).
Susnumitul a întocmit şi
facturile S.C.”P...” SRL Ploieşti judeţul Prahova nr. 96/22 mai 2007 (fila 345
vol. I dosar urmărire penală), nr. 118/09 iunie 2007 (fila 95 vol. III dosar
urmărire penală), nr. 127/11 iunie 2007 (fila 96 vol. III dosar urmărire
penală) nr. 213/14 iunie 2007 (fila 98 vol. III dosar urmărire penală),
nr.143/06 iulie 2007 (fila 99 vol. III dosar urmărire penală), nr.172/17 iulie
2007 (fila 100 vol. III dosar urmărire penală), nr. 549/09 noiembrie 2007 (fila
101 vol. III dosar urmărire penală), nr. 632/20 noiembrie 2007 (fila 102 vol.
III dosar urmărire penală), nr. 638/22 noiembrie 2007 (fila 103 vol. III dosar
urmărire penală), nr. 694/11 ianuarie 2008 (fila 104 vol. III dosar urmărire
penală), nr.706/17 ianuarie 2008, având ca destinatar al mărfurilor S.C.A...SRL
Bacău, însă şoferul N. B. audiat ca martor a precizat că „în perioada 2007 –
2008 nu am transportat produse petroliere la Bacău” (fila 91
– 92 dosar urmărire penală vol.
III), deci şi în aceste cazuri mărfurile au urmat un circuit diferit de
circuitul facturilor. Facturile de mai sus fiind emise de S.C.”P...” SRL Bacău
pentru produsul „xol”, de către aceeaşi persoană R.M. ar fi trebuit să aibă
numere în ordine crescătoare.
Or, la data de 14 iunie 2007 s-a
emis factura cu nr.213 iar la data de 06 iulie 2007 s-a eliberat factura cu
nr.143, ceea ce face ca instanţa să constate că documentele respective nu
prezintă garanţii de obiectivitate. Martorul N.B a arătat că este posibil să fi
transportat produse petroliere pentru S.C.A...SRL Bacău, destinaţia finală
fiind „tot în zona Sibiului”, unde se proceda la transvazarea mărfii dintr-o
cisternă în alta, cu ajutorul motopompelor, exact ca atunci când descarcă marfa
în depozite; când se folosea o singură motopompă, golirea unei autocisterne se
făcea în jur de 30 – 40 minute, această perioadă înjumătăţindu-se când de
foloseau două motopompe. Martorul N.B. a mai arătat că atunci când încărca
produse petroliere de la S.C.”M…”SRL pe timpul transportului avea asupra sa
avizele de expediţie, nicidecum facturi, ceea ce a condus la concluzia că
facturile erau întocmite ulterior, în scopul de a induce în eroare oamenii
legii, de a canaliza cercetările pe o pistă falsă.
Tot în ceea ce priveşte
garanţiile de obiectivitate ale facturilor întocmite de R.M. pentru S.C.”P...”
SRL Ploieşti, instanţa a constatat că la data de 06 iulie 2007 s-a emis atât
factura 143, şofer fiind N.B. cât şi factura 246/6 iulie 2007, şofer fiind V.P.
(fila 111 vol. III dosar urmărire penală), ambele facturi fiind eliberate în
favoarea S.C.A...SRL Bacău.
S.C.”P...” SRL Ploieşti prin R.M.
a emis următoarele facturi pentru cumpărătorul S.C.A...SRL Bacău : 246/6 iulie
2007, 617/14 noiembrie 2007, 631/20 noiembrie 2007, 640/22 noiembrie 2007,
644/23 noiembrie 2007, 653/30 noiembrie 2007, 561/01 decembrie 2007, 569/07
decembrie 2007, 574/11 decembrie 2007, 658/19 decembrie 2007, 675/22 decembrie
2007, 597/05 ianuarie 2008, 689/10 ianuarie 2008, şofer fiind V. P. (fila 111 –
126 vol. III dosar urmărire penală).
Şi în cazul facturilor de mai sus,
facturile nu sunt în ordine crescătoare, ceea ce trădează o evidenţă dublă,
interzisă de lege.
Conducătorul auto V. P. fiind
audiat ca martor a arătat că nu a reţinut să fi efectuat vreodată transporturi
de produse petroliere pentru S.C.A...SRL Bacău, de la al cărui nume nici
nu auzit (fila 107 – 110 vol.III dosar
urmărire penală).
Şi acest şofer a declarat că a
încărcat produse petroliere din depozitele S.C.”R…”SRL Ploieşti, primind ca
documente însoţitoare avizele de însoţire a mărfurilor şi certificatele de
calitate, nicidecum facturi. S.C.”R…”SRL Ploieşti era administrată de doi
fraţi, căror le-a cunoscut doar prenumele de P. şi D.., acestea fiind singurele
persoane cu care ţinea legătura în timpul transportului prin telefonul mobil.
De fiecare dată, după încărcarea mijlocului de transport, nu se proceda la
sigilarea cisternei, unul din cei doi fraţi spunându-i că trebuie să se
deplaseze în zona Sibiului, unde urma să fie contactat de către un reprezentant
al societăţii beneficiare. Ajuns în zona Sibiului, martorul era contactat
telefonic de reprezentantul societăţii beneficiare, care de fiecare dată era o
altă persoană. Mărfurile au fost descărcate în rezervoare de suprafaţă, aflate
la 50-100 m de staţia de distribuţie a produselor petroliere, ori în alte
autocisterne, cu ajutorul unor motopompe ale beneficiarului., descărcarea,
respectiv transvazarea (transferul) durând aproximativ 40 – 60 minute.
Şoferul V.P. a arătat că de
fiecare dată a completat foaia de parcurs, care a fost predată la firma care-l
angajase S.C.”T…”SRL Timişoara, cu punct de lucru la S.C.”C…” SRL Ploieşti. De
fiecare dată a efectuat transportul singur. Cisternele în care se transvazau
produsele petroliere avea numere de leasing dar şi de Sibiu.
În ceea ce priveşte facturile
menţionate mai sus, apare într-adevăr numele şi prenumele său, seria şi numărul
actului de identitate, precum şi numerele de înmatriculare ale autotractorului
şi al autocisternei, care corespund cu cele reale, însă semnătura nu-i
aparţine.
Şoferul nu şi-a amintit să fi
efectuat transportul pentru S.C.”P...”SRL Ploieşti, ci pentru alţi furnizori,
printre care şi S.C.”M.”SRL din satul D…, comuna Găneasa judeţul Olt. Nu
cunoaşte numele reprezentanţilor acestei din urmă firme. Facturile nu au
însoţit marfa ceea ce înseamnă că au fost întocmite ulterior.
Prin urmare, acest şofer a
transportat mărfuri produse de S.C.”R…”SRL cât şi mărfuri produse de
S.C.”M….”SRL Găneasa. Nu l-a cunoscut şi nici nu a auzit de administratorul
S.C.A...SRL Bacău.
O declaraţie similară a dat şi
martorul M.C.V. în ceea ce priveşte facturile, seria PAL, nr. 629/19 noiembrie
2007, 566/06 decembrie 2007 şi 583/13 decembrie 2007 (fila 127 – 129 vol.III
doar urmărire penală).
Şi facturile de mai sus au fost
emise de R.M.
Şoferul M.C.V. şi-a amintit că nu
a încărcat autocisternele de la furnizorul indicat în cuprinsul facturilor,
adică de la S.C.”P...”SRL Ploieşti. Datele sale de identitate de pe cele 3
(trei) facturi sunt corecte, însă semnătura nu-i aparţine, precizând că nu a
efectuat transporturi pentru S.C.A...SRL Bacău. De fiecare dată în calitate de
şofer, a completat foile de parcurs, care s-au arhivat la sediul firmei de
transport S.C.”R…” SRL Bucureşti, autocisternele rămânând într-un garaj din
Ploieşti, pe str.P.
S-a apreciat ca fiind interesantă
declaraţia martorului B.D.D., şofer la S.C.”B…” SRL Ploieşti, administrată de
A. C.
Prin declaraţia sa dată în cursul
urmăririi penale (fila 133 – 134 vol. III) a rezultat că în perioada 2007 –
2008 a transportat produse petroliere pentru diverşi beneficiari din ţară.
Autocisternele erau încărcate din
rafinării dar şi depozitele „M. P.” SRL din Găneasa Olt ş.a. Atunci când
încărca marfa din rafinării primea în original următoarele documente
însoţitoare : factura, certificatul de calitate, D.A.I.-ul, fişa de siguranţă,
pe care le preda la destinaţie beneficiarului, însă atunci când încărca marfa
din depozitele private ale S.C.”M..”SRL Găneasa Olt, primea ca documente doar :
avizul de expediţie, certificatul de calitate, fişa de siguranţă, pe care le
preda la destinaţie. De la rafinării a ridicat benzină, motorină ş.a. iar din
depozitele S.C.”M…” SRL Găneasa a primit spre transport : xol 10, martyk,
paulinek. Martorul nu şi-a amintit să fi încărcat mărfuri de la S.C.”R…”SRL
Ploieşti.
Şoferul B.D.D. şi-a amintit că a
efectuat mai multe transporturi de produse petroliere, pe care le-a încărcat de
la S.C.”M...”SRL Găneasa judeţul Olt, pe care le-a dus în judeţul SIBIU. De
fiecare dată produsele petroliere au fost descărcate în alte cisterne, transvazarea
(transferul din una în alta) făcându-se în diferite parcări din zona Sibiului.
Legătura cu reprezentantul S.C.A...SRL Bacău o ţinea telefonic de fiecare dată,
de fiecare dată acesta sunându-l de pe un telefon mobil cu număr ascuns.
Martorul a precizat că a fost sunat de mai mulţi bărbaţi, fiecare
recomandându-se a fi reprezentant al S.C.A...SRL Bacău, fără a sta de vorbă,
faţă în faţă cu vreo persoană care să se reprezinte administratorul firmei de
mai sus. Transvazarea produselor petroliere dintr-o cisternă în alta se făcea
cu ajutorul motopompelor, timpul necesar pentru descărcarea unei cisterne era
de aproximativ 20-30 minute. Cisternele în care se descărcau produsele
petroliere aveau număr de înmatriculare de Bucureşti, Bihor şi Covasna. Înainte
de transvazarea produselor petroliere, se prezenta în faţa martorului un bărbat
care se prezenta că este de la S.C.A...SRL Bacău, cerându-i documentele care au
însoţit marfa. Martorul nu a putut să descrie cum arăta persoana care îi
solicita documentele, pentru că de fiecare dată era alta, care după accent
părea a fi din zona Ardealului.
Numele martorului B.D.D. figura
pe următoarele facturi fiscale întocmite de acelaşi
R.M. în numele furnizorului
S.C.”P...”SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău : 80 din 15 mai 2007, 85 din 17
mai 2007, 211 din 14 iunie 2007, 219 din 16 iunie 2007, 220 din 18 iunie 2007,
222 din 19 iunie 2007, 229 din 21 iunie 2007, 234 din 25 iunie 2007, 243 din 28
iunie 2007, 136 din 30 iunie 2007, 316 din 21 august 2007, 635 din 21 noiembrie
2007, 648 din 24 noiembrie 2007, 556 din 29 noiembrie 2007, 575 din 12
decembrie 2007, 594 din 04 ianuarie 2008, 687 din 09 ianuarie 2008, 691 din 10
ianuarie 2008, 709 din 17 ianuarie 2008 (fila 135
– 159 vol. III dosar urmărire
penală). Ca şi în celelalte cazuri, facturile n-au fost înregistrate
cronologic. La rubrica privind expediţia din cuprinsul facturilor, erau
înscrise datele de identificare
ale şoferului, care corespund
realităţii, însă semnătura nu aparţine martorului B.D.D.
Şoferul nu l-a cunoscut pe
inculpatul D.A.I.
O declaraţie similară a dat în
cursul urmăririi penale şi martorul P.L.F. (fila 160 – 162 vol.III), care a
precizat că de fiecare dată când a încărcat mărfuri de la Găneasa a primit doar
avizul de însoţire, certificatul de calitate şi fişa de siguranţă. Pe avizele
de însoţire a mărfii, adică pe avizele de expediţie, la rubrica furnizor era
trecut S.C.”M...” SRL iar la rubrica cumpărător era trecut S.C.”P...”SRL
Ploieşti. Niciodată nu i s-a dat factură fiscală. Martorul a arătat că toate
produsele ridicate de la Găneasa le-a transportat în zona Sibiului, unde le-a
transvazat în alte cisterne, în diferite parcări. În momentul transvazării
mărfii preda şi documente persoanei care i-a ieşit în întâmpinare, după ce-l
contacta telefonic şi care îl dirija unde trebuie să se prezinte cu marfa.
Transvazarea produselor
petroliere se făcea cu ajutorul motopompelor şi dura aproximativ o oră, în
funcţie de capacitatea cisternei. De fiecare dată era întâmpinat de către o
altă persoană.
În cursul urmăririi penale,
martorul P.L.F. a văzut pentru prima oară facturile fiscale seria PAL, toate
emise de S.C.”P...” SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău : 125/10 iunie 2007,
126/11 iunie 2007, 217/15 iunie 2007, 221/18 iunie 2007, 228/20 iunie 2007,
237/26 iunie 2007, 238/27 iunie 2007, 137/30 iunie 2007, 171/14 iulie 2007,
147/07 iunie 2007, 162/10 iulie 2007, 178/18 iunie 2007, 548/09 noiembrie 2007,
645/23 noiembrie 2007, 649/27 noiembrie 2007, 581/12 decembrie 2008, 186/20
iulie 2007, 622/16 noiembrie 2007, 559/30 noiembrie 2007, 586/15 decembrie
2007, 693/11 ianuarie 2008 (fila 163-192 dosar urmărire penală vol. III).
Datele sale personale înscrise în
cuprinsul fiecărei facturi corespund realităţii, însă semnăturile nu-i aparţin.
Nu l-a cunoscut niciodată pe inculpatul D.A.I.
O declaraţie similară a dat şi
conducătorul auto O.C.B. ale cărui date de identificare au fost trecute pe
următoarele facturi : 94/22 mai 2007, 124/09 iunie 2007, 128/11 iunie 2007,
212/14 iunie 2007, 225/19 iunie 2007, 231/22 iunie 2007, 231/26 iunie 2007,
241/27 iunie 2007, 177/18 iulie 2007, 189/20 iulie 2007, 356/21 august 2007,
557/29 noiembrie 2007, 595/4 ianuarie 2008 (fila 196 – 211 vol. III doar
urmărire penală).
Pe fiecare factură exista o
semnătură indescifrabilă, care sub nici o formă nu semăna cu specimenul de
semnătură al inculpatului D.A.I., singura concluzie care se poate trage din
această situaţie este că inculpatul a fost semnat în fals, nefiind exclus ca
acest lucru să-l fi făcut , R.M., cel care a întocmit facturile respective.
La reţinerea vinovăţiei
inculpatului prin rechizitoriu s-a avut în vedere, în principal declaraţia
martorului R.M. pentru că din declaraţiile şoferilor nu a rezultat în ce anume
a constat vinovăţia lui D.A.I., pe care de altfel nici nu l-au cunoscut.
Martorul R.M. a precizat în
cursul urmăririi penale că în relaţia comercială cu S.C.A...SRL Bacău, aceasta
a fost reprezentată de către inculpatul D.A.I., cu care s-a şi întâlnit în
câteva rânduri pentru înmânarea documentelor contabile aferente livrărilor,
care de cele mai multe ori erau transmise şi prin intermediul conducătorilor
auto de pe mijloacele de transport a produselor energetice.
Dar cine este R.M. ?
Destinatarul a 30 % din capitalul
S.C.”P...” SRL Ploieşti !!
Diferenţa de 70 % din capitalul
social o deţine administratorul societăţii M.C.
Dar cine este firma S.C.”P...”
SRL Ploieşti ?
O firmă de apartament, cu sediul
în Ploieşti, b-dul Republicii nr.25 bl.A.7 ap.25 et. VIII judeţul Prahova,
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Prahova sub nr. J.... (fila 45
– 61 vol.III dosar urmărire penală).
Martorul R.M. a arătat că
produsele livrate către S.C.A...SRL Bacău au fost achiziţionate de către
S.C.”P...” SRL Ploieşti, de la mai multe societăţi, prin care au fost S.C.”R…”
SRL Bărcăneşti – Prahova, S.C.”M... I..” SRL Găneasa judeţul Olt, S.C.”P..” SRL
Arad, S.C. „L…” SRL Ploieşti, în baza contractelor de vânzare – cumpărare
încheiate.
Martorul a arătat că produsele
achiziţionate de la societăţile enumerate mai sus au fost vândute de S.C.”P...”
SRL Ploieşti la diferite societăţi, printre care şi S.C.A...SRL Bacău, fără a
interveni asupra acestora, respectiv fără a le schimba domeniul de utilizare,
pe facturile de livrare, făcându-se menţiunea „interzis schimbarea domeniului
de utilizare al produsului”.
Într-adevăr pe fiecare factură a
fost aplicată de R.M. o ştampilă dreptunghiulară în care scris cu majuscule
„INTERZIS SCHIMBAREA DE UTILIZARE AL PRODUSULUI”.
Instanţa a constată că
S.C.”P...”SRL Ploieşti era doar un client scriptic cu rolul de a deturna
verificările către o pistă falsă, astfel încât să nu fie trasă la răspundere
penală, respectiv fiscală, în calitate de persoană juridică, punându-se la
adăpost de răspunderea penală şi reprezentanţii firmei de mai sus, printre care
şi R. M. Firma P. prin reprezentanţii său, unul fiind martorul R. M. a acţionat
astfel încât să cadă năpasta pe cineva nevinovat, respectiv pe inculpatul D. A.
– I., în ceea ce priveşte plata taxelor cuvenite statului, respectiv pentru
comiterea infracţiunii de evaziune fiscală.
Potrivit art.240 din L.571/2003
(codul fiscal) şi pct.7 (1) din H.G. 44/2004, modificată „utilizatorii finali
care achiziţionează uleiuri minerale neaccizabile în baza autorizaţiei de
utilizator final şi care ulterior schimbă destinaţia iniţială a produselor,
devin plătitori de accize calculate la nivelul accizelor aferente benzinei cu
plumb.
Conform art.4 şi 5 ale art.175
din L.571/2003 (codul fiscal), produsele energetice, altele decât cele de la
alin (3) sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în
vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru
motor. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul
aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor
echivalent.
Pe lângă produsele energetice
prevăzute la alin (1) orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori
utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte
volumul final al combustibilului pentru motor este accizat, la nivelul
combustibilului pentru motor echivalent.
În conformitate cu pct.6 al
art.192 din codul fiscal (L.571/2003), în cazul unui produs energetic, pentru
care acciza nu a fost anterior exigibilă, acciza devine exigibilă la data la
care produsul energetic este oferit spre vânzare, ori la care este utilizat
drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.
Potrivit art.296/1 lit.b din
codul fiscal, constituie infracţiune, producerea de produse accizabile ce intră
sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit
fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă.
În baza unor avize de expediţie
ale producătorului către S.C.”P...” SRL, mărfurile (XOL, MARYK ş.a.) din
facturile analizate mai sus au ajuns în Ardeal, în zona Sibiului, unde au şi
fost descărcate , ajungând în final în rezervoarele de carburanţi (motorină).
Facturile au fost întocmite ulterior de către S.C.”P...” SRL pentru S.C.A...SRL
Bacău de către martorul R.M., fără ca mărfurile să fi fost transportate mai
departe; în zona Sibiului mărfurile au ajuns şi acolo au intrat în consum.
Întocmirea ulterioare a facturilor cu menţiunea privind interzicerea folosirii
produsului în alte scopuri, deşi infracţiunea era deja consumată s-a făcut doar
pentru inducerea în eroare a autorizaţiilor judiciare şi fiscale.
Oricum semnături de primire din
partea inculpatului D.A.I. nu există, astfel că acesta nu poate fi tras la
răspundere penală şi nici obligat la plata de
obligaţii fiscale către stat.
Din desfăşurătorul tip cearşaf de
la fila 21 vol. III dosar urmărire penală, a rezultat că aceiaşi şoferi au
transportat mărfurile de la producător, la destinatarul din avizele de
expediţie s-au altfel descris, nu rezultă că produsul ar fi fost transportat de
şoferul X în baza avizului de expediţie şi de şoferul Y în baza facturii, ci
transportul a fost făcut de acelaşi şofer. Din declaraţiile şoferilor a
rezultat că după descărcarea mărfii s-au întors cu autocisternele goale la
garaj. Transportul mărfurilor în baza facturilor a fost fictiv.
R.M. fiind o persoană interesată
să dea vina pe D.A.I. pentru a scăpa de răspundere, instanţa nu a ţinut seama
de declaraţiile sale.
S.C.”P...”SRL Ploieşti aşa cum a
livrat mărfuri S.C.A...SRL Bacău reprezentată de inculpatul D.A.I. a livrat
anterior şi altor societăţi ( S.C.”C.” SRL Bucureşti, S.C.”A.” SRL Bucureşti,
S.C.”D.” SRL Bucureşti, S.C.”N.” SRL Bucureşti), toate înmatriculate în 2006,
în intervalul iunie 2006 – februarie 2007.
Pentru afacerile necurate făcute
prin intermediul firmelor de mai sus, COMISARIATUL REGIONAL PRAHOVA al GĂRZII
FINANCIARE a făcut o sesizare penală împotriva numiţilor M.C. şi R.I.M. şi a
S.C.”P...”SRL Ploieşti pentru comiterea infracţiunii prevăzute de codul fiscal
cât şi de codul penal, constând în asocierea şi constituirea de grupuri de
firme în vederea desfăşurării de activităţi economice care au avut ca efect
evaziunea şi frauda fiscală prin tranzacţii ilicite cu produse petroliere,
aducând prejudicii bugetului de stat, prin schimbarea destinaţiei iniţiale a
produselor petroliere tranzacţionate şi crearea unor „suveici”, constituite din
societăţi tip fantomă pentru ascunderea caracterului ilicit al tranzacţiilor
efectuate şi însuşirea c/val. accizelor şi T.V.A.-ului, datorate bugetului de
stat (fila 261 – 272 vil. XI – dosar urmărire penală).
Declanşarea verificărilor fiscale
în judeţul Prahova a fost cauza pentru care, la începutul anului 2007 s-au
făcut demersurile necesare pentru a fi găsit inculpatul D.A.I., pentru preluarea
S.C.A...SRL Bacău, scopul urmărit fiind acela de a continuat afacerile
necurate, care ţin de economia subterană păgubitoare pentru bugetul consolidat
al statului.
S-a apreciat că nu este exclus ca
să fi avut interes în această privinţă atât S.C.”P...”SRL Ploieşti prin cei doi
asociaţi/administratori, cât şi firmele de la care S.C.”P...” SRL Ploieşti s-a
aprovizionat cu mărfuri, în special de la S.C.”M... I.” Găneasa Olt şi S.C.”R.
COM”SRL Bărcăneşti judeţul Prahova.
Metodele folosite erau aceleaşi.
S.C.”P...”SRL Ploieşti nu a fost
utilizatorul şi nici beneficiarul final al produselor primite de la S.C.”R.”SRL
ci numai un intermediar, care nu deţinea spaţii de depozitare, livrând
mărfurile direct către beneficiari, fără a mai fi descărcate din mijloacele de
transport. Propriu – zis, pe la S.C.”P.” SRL au circulat numai documentele,
mărfurile fiind livrate direct de la producător (S.C.”R.” SRL) către
beneficiarii firmei „fantomă”.
În timpul controlului fiscal,
şoferilor li s-au luat note explicative în care au arătat următoarele :
V.V.D., a arătat că : deşi pe
foile de parcurs apare destinaţia Piatra – Neamţ, produsele petroliere au fost
transportate în diverse parcări auto din judeţul Bacău şi Neamţ, unde era
aşteptat de alte mijloace de transport, transbordarea mărfurilor făcându-se în
acele parcări, unde era aşteptat cu aparatura necesară descărcării mărfii; a
efectuat transportul cu auto B.../PH.... (fila 206 vol. X dosar urmărire
penală).
S.C., în calitate de conducător
auto pe mijlocul de transport PH../PH.. aparţinând S.C.”C..”SRL, a arătat că
referitor la transporturile din 17 decembrie 2007 şi 18 ianuarie 2008
modalitatea era aceeaşi ca şi la primul transport (cel din 08 noiembrie 2007 pe
ruta Bărcăneşti
– Constanţa când a descărcat
marfa la 4-5 km spre Mangalia), cu precizarea că de data aceasta cisternele în
care urma să se descarce marfa se găseau într-un C.A.P. dezafectat, situat la
aproximativ 10 km de Bacău. Nu a ştiut unde urma să fie transportată marfa mai
departe (fila 210 vol. X – dosar urmărire penală).
V.M., şoferul S.C.”D…”SRL pe auto
PH.../PH… a arătat că produsele petroliere au fost transportate la circa 20 km
de oraşul Bacău, în sensul de mers Adjud – Bacău, într-o parcare pe partea
dreaptă a sensului de mers, într-o altă cisternă care avea instalată pompa pe
maşină. Transportul mărfii făcându-se noaptea, şoferul nu a reţinut numărul de
înmatriculare al cisternei în care s-a făcut transbordarea (fila 218 vol. X –
dosar urmărire penală).
Acest şofer a transportat mărfuri
pentru S.C.”P...” SRL şi în zona Sibiului care au fost încărcate din S.C.”M...
I…”SRL Băneasa – Olt, ceea ce conduce la concluzia că cei care l-au trimis în
cursă făceau parte din acelaşi grup infracţional organizat.
Declaraţii similare au dat în
total 12 şofer, salariaţi la 3 (trei) societăţi de transport din judeţul
Prahova (C.V., M.A., S.C., B.D., N.C., D.I., D.S., S.B., P.N., P.G.S., V.M. şi
V.V.D.) toţi arătând acelaşi lucru şi anume că produsele au fost transportate
direct din B…, în diverse parcări şi locuri dezafectat de pe raza judeţului
Constanţa, Bacău şi Neamţ, pentru a fi încărcate în alte mijloace de transport
şi astfel a li se pierde urma. transporturile s-au efectuat în special noaptea.
În cuprinsul desfăşurătorului tip
cearşaf de la fila 21 vol. III dosar urmărire penală, au rezultat şi livrările
făcute de S.C.”R…”SRL către S.C.A...SRL Bacău de grastex, desort şi selvoxil.
De fiecare dată, marfa nu a fost transportată la o anumită adresă, fiind
transvazată prin parcări şi locuri virane, în alte mijloace de transport pentru
a i se pierde urma, motiv pentru care s-a ajuns la concluzia că aceste mărfuri
au fost valorificate sub formă de carburanţi auto prin diferite staţii de
distribuţia carburanţilor de pe raza judeţului Constanţa, Bacău, Neamţ.
S.C.”R...” SRL B., judeţul
Prahova era administrată de G.A.. Ca urmare a controalelor încrucişate făcute
de fisc, S.C.”R...” SRL B., judeţul Prahova şi-a suspendat activitatea la 24
ianuarie 2008, sub pretextul că a intrat în revizie. Ca urmare a controlului
materializat, în procesul – verbal încheiat de AIF (Activitatea de Inspecţie
Fiscală Prahova din 31 martie 2008). A.N.A.F. prin D.G.F.P. Prahova a formulat
o sesizare penală la Parchetul de
pe lângă Judecătoria Ploieşti, împotriva numitului G.A., în calitate de
administrator şi asociat unic la S.C.”R...” SRL din satul Tătărani, comuna
Bărcăneşti judeţul Prahova (fila 104 – 107 vol.X – doar urmărire penală).
Procurorul a dat o soluţie de
netrimitere în judecată, recurată de către petenta A.N.A.F.
– D.G.F.P. Prahova, Activitatea
de Inspecţie Fiscală. Prin sentinţa penală nr. 542/19 martie 2009 a
Judecătoriei Ploieşti, judeţul Prahova, soluţia de netrimitere în judecată a
fost desfiinţată, iar cauza a fost trimisă procurorului în vederea
redeschiderii urmării penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de
art. 296/1 alin.1 lit. g din L.571/2003 de către intimatul G.A.S. şi S.C.”R...”
SRL cu sediul în satul T. nr… , comuna Bărsăneşti, judeţul Prahova.
S-a trimis dosarul la procuror şi
în vederea începerii urmăririi penale, faţă de ambii intimaţi sub aspectul
săvârşirii infracţiunii prevăzută de art.290 cod penal, privind falsul în
înscrisuri sub semnătură privată (fila 108 vol.X dosar urmărire penală)
Dacă plângerea petentei s-a
finalizat cu o trimitere în judecată, s-a apreciat că este puţin probabil.
Anchetarea cazului fiind
încredinţată D.N.A. – Serviciul teritorial Bacău ca efect a adresei
nr.2012/II-3/08 decembrie 2008 semnată de procurorul şef de secţie D.F.Ţ. la
data de 02 iunie 2009, inspectorii din cadrul A.I.F. (Activitatea de Inspecţie
Fiscală) Prahova au trimis o NOTĂ care conţine actualizarea informaţiilor
privind stadiul şi rezultatul verificărilor şi cercetărilor ulterioare
efectuate pe seama activităţii S.C.”R...” SRL Bărcăneşti, din dorinţa de a se
înţelege ceea ce s-a întâmplat, pentru că mecanismul era destul de complicat
(fila 91103 vol.X dosar urmărire penală).
S-a apreciat că numai
specialiştii pasionaţi de profesia lor, care au pus suflet pentru a descoperi
cum s-a produs o fraudă fiscală imensă şi au suferit pentru că n-au reuşit să
se facă înţeleşi, existând pericolul ca cei vinovaţi şi care sunt mulţi să
rămână nepedepsiţi, iar banii să nu ajungă la buget puteau întocmi un asemenea
referat, pentru că un funcţionar care n-ar fi suferit un eşec profesional ar fi
trimis actele solicitate organului care i le-a cerut, fără a da lămuriri
suplimentare. Mai mult decât atât, inspectorii A.I.F. au continuat
investigaţiile şi după ce au întocmit raportul de inspecţie fiscală şi procesul
– verbal din 31 martie 2008.
Astfel au arătat că deşi nu se
poate efectua verificarea documentelor la societăţile tip fantomă se poate
reconstitui întreg circuitul produselor până la destinatarul final, pe baza
extraselor bancare.
Potrivit art. 220 Cod fiscal,
decontările între operatorii economici, furnizori de produse accizabile şi
operatorii economici cumpărători ai acestor produse se fac integral prin
unităţi bancare, fiind imposibil ca prin extrasele bancare ale societăţilor
fantomă să nu se fi menţionat beneficiarii finali, care au achitat prin bancă
contravaloarea produselor, astfel încât în acest mod să poată fi reconstituit
întreg circuitul şi totodată să se stabilească destinaţia finală a produselor.
Invocând motivul confidenţialităţii şi păstrării secretului bancar,
instituţiile în cauză au refuzat să pună la dispoziţia organelor fiscale copii
după extrasele bancare. Potrivit art. 115 din O.U.G. 99/2006, instituţiile de
credit sunt obligate să furnizeze informaţii de natura secretului bancar, după
începerea urmăririi penale împotriva unui client, la solicitarea scrisă a
procurorului.
Pentru reconstituirea circuitului
produselor petroliere s-a solicitat sprijinul A.N.A.F. Direcţia Generală a
Tehnologiei Informaţiei şi din centralizarea declaraţiilor informative privind
livrările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (formular 394
întocmite conform Ordinului M.F.P. nr. 702/2007) au rezultat beneficiarii
produselor achiziţionate de la societăţile de tip fantomă, în perioada
octombrie 2007 -ianuarie 2008.
Din centralizarea declaraţiilor
informative privind livrările si achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional
(formular 394 întocmit conform Ordinului M.F.P. nr. 702/2007), a rezultat
faptul ca in perioada semestrul II 2007 -semestrul I 2008 S.C. Coral Group
S..R.L, S.C. A... S.R.L., SC. D.. S.R.L., S.C. P. si S.C. P. au efectuat toate
livrările de produse către 41 agenţi economici care au deschise staţii de
distribuţie cu amănuntul a carburanţilor auto sau care intermediază achiziţiile
de carburanţi, respectiv, S.C. C. (PV nr.24/11.02.2009), S.C. E. (PV
nr.35/2009), S.C. N. (PV 43/2009), S.C. E. (PV nr.77/2009), S.C. R. (PV
nr.43628/2009),
S.C. V. Ramnicu Sărat (PV
nr.14125/2009), S.C. M. Tarnovita (PV nr.1398/2009), S.C. A.
Sibiu (PV nr.4569/2009), S.C. O.
S.R.L. Sibiu (PV nr.5068/2009), S.C. A. S.R.L. Saliste -Sibiu (PV
nr.4321/2009), S.C. P. S.R.L. Sibiu (PV nr.4331/2009), S.C. C. S.R.L. Sibiu (PV
nr.4292/2009), S.C. P. S.R.L. (PV nr.4045/2009), S.C. O S.R.L. Sibiu, S.C. M
Vălenii de Munte (PV
nr.421/2009), S.C. K & H S.R.I. P (PV nr.819/2009), S.C. C O S.R.L.Sibiu
(PV nr.107249/2009), S.C. M K S.R.L., S.C.B E S.R.L., S.C.A S C S.R.L, S.C.T T
S.R.L. (PV 2450/2009), S.C.S B C S.R.L. (PV nr.4577/2009), S.C. E G S.R.L. (PV
nr.402302/2009), S.C. S I S.R.L. (PV nr.1871/2009), S.C. G S.R.L. (PV
nr.1899/2009), S.C. C S.R.L. (Fact nr.124 si 713), S.C. P S.R.L. (PV
402303/2009), S.C. O C S.R.L. (PV 869/2003), S.C. A O G S.R.L. (PV 841/2009),
S.C. V P S.R.L. (PV 41377/2009), S.C. B I E
(Adresa nr.1112/2009), S.C. M Y
S.R.L. (PV nr.900380/2009), S.C. G E S.R.L.
(Adresa nr.2359/2009), S.C. GI
S.R.L. (PV nr.2939/2009), S.C. A T I S.R.L., S.C. Z C S.R.L. (Adresa
nr.2377/2009), S.C. S F S.R.L. (PV nr.1395/2009), S.C. B O S.R.L. Sibiu (PV
nr.3537/2009), S.C. B T S.R.L. , S.C. C I C S.R.L., S.C. C S.R.L. Arad (PV
nr.14051/2009).
Potrivit declaraţiilor
informative 394, în perioada octombrie 2007 -ianuarie 2008 a rezultat că
produsele deţinute de S.C. „R...” S.R.L. au fost în realitate uleiuri minerale
din categoria carburanţilor care sub paravanul societăţilor tip fantomă au
ajuns în staţii de distribuţie, fiind valorificate sub formă de carburanţi
auto. Astfel, cele 5 (cinci) societăţi fantomă (1. S.C. „P” S.R.L. Constanţa,
2. S.C. „D” S.R.L. Constanţa, 3. S.C. „P” S.R.L. Constanţa, 4. S.C. „A...”
S.R.L. Bacău, 5. S.C. „C G” S.R.L. Piatra Neamţ) au achiziţionat produse
petroliere de la S.C. „R” S.R.L. care în realitate au fost uleiuri minerale,
efectuând livrări către societate comerciale care desfăşoară activitate de
comerţ a carburanţilor auto, produsele respective nefiind utilizate în domeniul
lacurilor, vopselelor, în construcţii.
Societăţile fantomă, la care s-a
întrerupt circuitul produselor petroliere, au comercializat aproape în toate
cazurile numai carburanţi auto, în principal motorină euro 4. De la această
regulă, nici S.C. „A...” S.R.L. Bacău nu a făcut excepţie: a se vedea facturile
emise, pentru motorină euro 4 către S.C. „N. OIL” S.R.L. Sebeş, jud. Alba (fila
134-178 vol. I dosar urmărire penală).
Pe facturile indicate mai sus era
aplicată ştampila rotundă mică a S.C. „A...” S.R.L. Bacău şi o semnătură
indescifrabilă, care sub nici o formă nu corespunde specimenului de semnătură
al inculpatului. Mai mult decât atât, pe majoritatea facturilor sunt semnături
de predare şi de primire. Deşi scriptic D.A.I. a fost delegat, adică a însoţit
marfa, semnătura de predare nu este a sa şi mai mult decât atât semnăturile de
predare/primire sunt identice, acestea fiind o dovadă că actele respective sunt
ticluite în fals. De fiecare dată, furnizorul a precizat că are motorina de la
S.N.P. „P” S.A. din cadrul O.M.V. însă S.C. „A...” S.R.L. Bacău nu a fost
clientul nici unei rafinării O.M.V. din cadrul PETROM S.A.
S.C. „A...” S.R.L. Bacău prin
administratorul său ar fi livrat şi păcurină neconformă
S.C. „W.” S.R.L. Constanţa,
potrivit centralizatorului de la fila 458/-471 vol. I dosar urmărire penală.
analizând facturile se constată că au fost frumos caligrafiate, respectiv
scrise la calculator şi doar atât. Nu s-a specificat nici măcar pe o singură
factură de unde provenea marfa (fila 472-606 vol. I dosar urmărire penală).
Scrisul de mână de pe facturi nu este al inculpatului D.A.I. Este puţin
probabil ca el să fi completat la calculator facturile dactilografiate. Nici
semnătura de lângă ştampila rotundă a S.C. „A...” S.R.L. Bacău nu corespunde
specimenului cunoscut. Inculpatul figura de fiecare dată ca delegat însă acest
lucru nu era posibil pentru că trebuia să se şi întoarcă şi să plece din nou în
cursă şi apoi îşi găsise serviciu şi s-a aflat în altă parte.
S-a apreciat că nici S.C. „W...”
S.R.L. Constanţa nu este o firmă serioasă ci tot o societate fantomă, care nici
nu mai funcţionează la sediul declarat (fila 224 vol. III dosar urmărire
penală).
De la S.C. „R...” S.R.L. s-au
livrat următoarele produse.: grastex, desovit şi selvoxil. Nerespectându-se
reţetele de fabricaţie acestea au fost în realitate uleiuri minerale din
categoria carburanţilor auto ce s-au valorificat către agenţi economici ce deţin
staţii de distribuţie auto. În perioada octombrie 2007 -ianuarie 2008, S.C.
„R...” S.R.L. a comercializat prin intermediul S.C. „P...” S.R.L. către cele 5
(cinci) societăţi fantomă, cantitatea de 2045,4 t produse însă societăţile
fantomă au vândut distribuitorilor de carburanţi (41 de societăţi), cantităţi
mult mai mari de produse; numai în judeţul Constanţa s-au vândut cantităţi mai
mari decât întreaga cantitate produsă şi vândută de S.C. „R...” S.R.L.
Din verificările încrucişate
efectuate la S.C. „P” S.R.L. Ploieşti a rezultat că în afară de
S.C. „R...” S.R.L. societăţile
fantomă s-au aprovizionat de la S.C. „M... I” S.R.L. Găneasa, judeţul Olt, cu
mari cantităţi de xol 10, martyk şi peculinek, pentru a li se schimba
destinaţia şi a fi valorificate sub formă de carburanţi auto.
S.C. „M... I” S.R.L. Găneasa a
livrat celor 5 (cinci) societăţi fantomă, printre care şi
S.C. A... S.R.L. Bacău începând
din luna mai 2006, tranzacţiile comerciale fiind de ordinul zecilor de mii de
tone, prin intermediul PALCRIS.
S.C. A... S.R.L. Bacău A fost
preluată la începutul anului 2007, administratorul D.A.I. fiind din judeţul
Prahova (fila 65 vol. IV dosar urmărire penală).În luna aprilie 2007 a fost
înfiinţată S.C. „C G” S.R.L. Piatra Neamţ care l-a avut ca administrator şi
asociat pe S.M.L., tot din judeţul Prahova.În luna mai 2007 s-a înfiinţat S.C.
„D P” S.R.L. Constanţa având ca administrator şi asociat pe C.L.M. (fila 381
vol. X dosar urmărire penală).
Tot prin intermediul declaraţiei
394 a rezultat că în afară de S.C. „P...” Ploieşti, importante livrări de
produse către societăţile fantomă s-au efectuat şi de către S.C. „U M.”
S.R.L. Hunedoara. Harta
relaţională se află la fila 254 vol. X dosar urmărire penală.
Inspectorii A.I.F. Prahova care
au întocmit acea notă – referat semnal de alarmă au propus înştiinţarea ANAF –
Direcţia Antifraudă în vederea extinderii verificărilor şi la ceilalţi agenţi
economici care au efectuat tranzacţii ilegale cu produse petroliere (fila 101
vol. X dosar urmărire penală).
Comisariatul General al Gării
Financiare prin adresa 500402/13 martie 2008 a trimis o informare la ANAF –
Direcţia Antifraudă, la care a anexat actele de control încheiate, ca urmare a
verificărilor efectuate în legătură cu realitatea şi legalitatea activităţii
desfăşurate de S.C.”M... I.” SRL Găneasa judeţul Olt cu propunerea de a se
continuat cercetările, în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei
elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală şi a infracţiunii
prevăzute de art. 296/1 lit. b din codul fiscal (fila 69 – 89 vol. XI dosar
urmărire penală), însă dosarul a ajuns la Bacău, deşi centrul de greutate al
fraudei fiscale de proporţii se afla în judeţul Prahova şi Olt, care a pornit
de la eliberarea Autorizaţiilor de utilizator final, cu scopul declarat de
obţinere a unor propuse finite neaccizate, din categoria
diluanţilor/degresanţilor, denumiţi Xol, Paulinek, Martyk, Unisolv.
Piaţa românească nu putea absorbi
cantităţi atât de mari de diluanţi, astfel că produsele respective au fost
introduse direct sau în amestec în circuitul carburanţilor auto.
Conform „rapoartelor de
încercare” emise de furnizor, aceste produse au punct de inflamabilitate sub 85
gr.C, densitate asemănătoare motoriei (xol 10) sau benzinei (martyk), produse
ce pot fi uşor substituite carburanţilor auto sau folosite pentru mărirea
volumului acestora, în amestecuri.
În aceeaşi situaţie sunt
produsele livrate de S.C.”R”SRL Bărcăneşti – Prahova: grastex
– substanţă de protecţie contra
ruginii şi contra deteriorării lemnului; desort – preparat pentru curăţarea,
degresare şi şlefuire; selvoxil – solvent pentru vopseluri şi lacuri. Pentru
produsele de mai sus nu s-au respectat reţetele de fabricaţie comunicate la
OSIM. La obţinerea acestor produse s-au înlocuit atât componentele iniţiale,
cât şi proporţia în care acestea se regăsesc în cantitatea de produs final.
Pentru realizarea produselor,
amestecul s-a efectuat în funcţie de componentele aflate în stoc, fără
respectarea reţetelor. În cazul produsului „grastex” având ca destinaţie
protecţia contra ruginii şi a deteriorării lemnului, sub aceeaşi denumire s-a
obţinut un alt produs destinat turnării dalelor de beton.
Inculpatul D.A.I. a pledat în mod
constant nevinovat arătând că este victima unor „mafioţi”. Nu a putut să ajute
autorităţile judiciare la identificarea acestora. S-a considerat că este
posibil ca să se fi acţionat astfel încât să nu-i poată identifica. Nici mama
sa, martora D.I. nu a putut ajuta instanţa în ceea ce priveşte anturajul
nepotrivit al fiului său, identitatea celor care l-au implicat pe fiul său în
aceste afaceri necurate, care l-au adus în pragul sinuciderii.
Cu certitudine, s-a reţinut că
iniţiativa nu a aparţinut inculpatului care nu dorea altceva decât o slujbă,
potrivit calificării sale. Anturajul aflând că D.A.I. are nevoie de un loc de
muncă, i s-a promis un serviciu, cu condiţia să semneze nişte acte. În aceste
condiţii a ajuns la Bacău, unde a semnat nişte hârtii, fără a înţelege prea
multe pentru că nici nu i s-a spus. A priceput că a devenit administratorul
unei firme însă doar în drept, nu şi în fapt. După ce a semnat documentele la
Bacău, cei cu care a venit nu l-au dus nici măcar până acasă, lăsându-l să
meargă pe jos o distanţă destul de mare.
S-a apreciat ca fiind cert faptul
că D.A.I. a fost victima unui şantaj, din cauza unor împrumuturi bancare în
care a fost implicat în împrejurări dubioase.
Fireşte nu trebuia să accepte să
preia o societate comercială în aceste condiţii, însă dobândirea calităţii de
administrator/asociat al unei societăţi comerciale nu este generator de
prejudicii în condiţiile în care nu a efectuat acte de administrare. Astfel
spus, între preluarea/înfiinţarea unei firme şi paguba nu există raport de
cauzalitate, pentru că respectiva persoană juridică poate rămâne şi inactivă
fiscal şi ulterior radiată din evidenţele Oficiului Comerţului.
Or, în speţă, s-a constatat că
s-a produs o pagubă imensă, un „tun” , nicidecum o „ţeapă”, în baza unei
inginerii financiare pe seama utilizării produselor petroliere ridicate din
rafinării în baza unor autorizaţii de utilizator final.
A fost speculată de către băieţii
deştepţi şi permisivitatea legii.
S-a apreciat că în categoria de
mai sus nu intră şi inculpatul D.A.I. care este o victimă, un naiv, un om
simplu.
Astfel de inginerii financiare
explicau de ce nu mai sunt bani la bugetul consolidat al statului.
Verificările încrucişate
efectuate au confirmat caracterul organizat al fraudei, pe întinsul întregii
ţări.
Paguba intensă a fost produsă de
un grup infracţional de crimă organizată în domeniul afacerilor.
S-a apreciat că aceasta a fost
realitatea, fiind dovedită prin modul cum au fost transportate produsele, ce
fel de acte de expediţie s-au întocmit, cum arătau facturile, cum s-au
descărcat mărfurile şi cum s-au ridicat banii din bancă, prin ATM-uri, în
special cu ce rapiditate (fila 86-92 vol.V dosar urmărire penală).
S-a reţinut că este adevărat că a
ridicat şi inculpatul de câteva ori bani din bancă, semnând pentru aceasta ,
însă banii au fost imediat predaţi celui care l-a însoţit.
Cardul bancar emis pe numele
inculpatului nu a intrat în posesia sa.
S-a apreciat că dosarul a ajuns la Bacău printr-o
greşeală, pentru că o asemenea fraudă nu poate fi recuperată de la o firmă
fantomă, respectiv de la administratorul de drept al acesteia care nu a
efectuat acte de administrare, nici pentru el şi nici pentru altcineva.
Gravitatea faptelor supuse
judecăţii, cuantumul imens al pagubei, au depăşit competenţa unui serviciu
teritorial judeţean al D.N.A., cum ş inspectorii AIF Prahova au precizat prin
acea NOTĂ/referat că fenomenul de substituire şi schimbare a calităţii şi
destinaţiei produselor petroliere scutite de la plata accizelor, în carburanţi
auto este de o amploare mult mai mare, care excede competenţei legale de
efectuare a verificărilor de către
D.G.F.P. judeţean. (fila 100
vol.X doar urmărire penală).
În speţă, s-a apreciat că
rechizitoriul trebuia să fie întocmit de DNA – structura centrală, iar
prejudiciul final să fi fost stabilit de A.N.A.F. – Direcţia Antifraudă
fiscală, care de altfel a şi fost sesizată (fila 69 vol. XI) de către
Comisariatul general al Gărzii Financiare.
S-a apreciat că restituirea
dosarului la Parchet nu este cu putinţă, instanţa nu putea proceda altfel decât
la achitarea inculpatului D.A.I., pentru considerentul că nu el a comis fapta,
procesul fiind pornit greşit împotriva sa.
Evaziunea fiscală de proporţii
care a făcut obiectul prezentului dosar, constând în obţinerea din rafinării de
produse petroliere neaccizabile, cu caracteristici asemănătoare combustibililor
auto, în baza nor autorizaţii de utilizator final emise de organele fiscale, cu
motivarea că acele uleiuri, vor fi folosite în scop industrial în timp ce în
realitate, după o „procesare” fictivă, aceste produse au fost trecute scriptic
prin societăţi comerciale fictive, produsele ajungând în cele din urmă în
benzinării unde au fost comercializate drept carburanţi auto a fost posibil
prin utilizarea unor societăţi fantomă, adică fictive, care au fost mai multe,
însă a fost trimis în judecată doar D.A.I. , nicidecum toţi administratorii
firmelor fictive.
În speţă s-a considerat că nu
administratorii societăţilor fictive trebuiau trimişi în judecată ci
administratorii firmelor care au pus la cale această inginerie financiară.
D-a apreciat că nici extinderea
procesului penal nu este posibilă pentru că nu sunt cunoscuţi adevăraţii
vinovaţi , existând doar bănuieli asupra câtorva.
Autorii necunoscuţi (A.N.) care
l-au implicat pe D.A.I., în această mega fraudă fiscală l-au avertizat că va fi
chemat la BACĂU şi să aibă grijă ce va spune, ceea ce înseamnă că interlopii cu
gulere albe au întins o capcană astfel ca cercetările că se desfăşoare cât mai
departe la ei, ca dosarul că ajungă pe o linie moartă, împotriva unui nevinovat
până se vor prescrie faptele, aceasta dovedeşte abilitate şi în acelaşi timp
periculozitate; inculpatul nu a exagerat atunci când a afirmat că a avut de a
face cu nişte mafioţi, care l-au şi ameninţat cu săbii, topoare, ş.a.
Ca efect al achitării
inculpatului D.A.I. pentru că nu el a comis fapta au fost respinse pretenţiile
civile ale ANAF formulate împotriva susnumitului.
Inculpatul a fost
asistat/reprezentat de avocat desemnat din oficiu, motiv pentru care onorariul
cuvenit apărătorului a fost suportat din fondul special al M.J.L.C., însă ca
efect al achitării inculpatului, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina
statului.
Împotriva sentinţei penale mai
sus menţionată au declarat recurs în cadrul termenului legal, PICCJ DNA
Serviciul Teritorial Bacău şi partea civilă Statul Român ANAF Bucureşti – DGFP
Bacău, pentru netemeinicie, motivele de recurs fiind detaliate în preambulul
prezentei decizii penale.
Analizând sentinţa penală
atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate
aspectele de fapt şi de drept existente, în virtutea caracterului devolutiv al
recursului, prevăzut de art. 385/6 alin.3 C. Pr. Pen., Curtea constată că
recursurile declarate sunt întemeiate pentru considerentele ce se vor dezvolta
în continuare.
Infracţiunea de evaziune fiscala
reprezintă, in materialitatea ei, o infracţiune de prejudiciu, dar si de
pericol si se poate realiza in una din următoarele forme in scopul sustragerii
de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei
impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în
actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale
efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în
alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori
evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de
acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice
fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe
contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a
datelor; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau
vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu
privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe
persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de
procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Potrivit art. 9 alin. 1 lit. b şi
alin.3 din Legea nr. 241/ 15.07.2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu
închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi fapta săvârşită
în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin omisiunea,
în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente
legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Dacă
prin această faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în
echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi
limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
În cauza de faţă se reţine că
prin rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticoruptie -Serviciul Teritorial Bacău
cu nr.75/P/2008 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea
în judecată a inculpatului D.A.I., pentru comiterea infracţiunii de evaziune
fiscală, prevăzută de art.9 alin.l lit.b, alin.3 din Legea nr.241/2005,
reţinându-se că în perioada mai 2007 -aprilie 2008, inculpatul D.A.I., asociat
şi administrator unic al SC A... SRL Bacău, acţionând în calitate de
reprezentant legal al acestei firme:-nu a evidenţiat în contabilitate un număr
de 730 facturi fiscale aferente . livrărilor de combustibili către un număr de
19 societăţi; a schimbat destinaţia unor produse energetice scutite de la plata
accizelor şi care au fost folosite în realitate ca şi combustibili pentru
motoare şi încălzire, acte materiale săvârşite cu scopul de a se sustrage de la
îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, respectiv plata
taxelor şi impozitelor în cuantum total de 39.573.925,50 RON, reprezentând:
20.970.473,09 RON -Accize;10.099.019,19 RON-TVA; 8.504.437,21 RON -Impozit pe
profit.
Prima instanţă a reţinut că
inculpatul a fost doar administratorul în drept al SC A... SRL Bacău şi nu a
efectuat acte de administrare în fapt a societăţii (semnăturile de pe facturile
fiscale emise în numele societăţii nu aparţin inculpatului, iar acesta nu a
însoţit ca delegat mărfurile înscrise pe aceste documente), a preluat, în luna
ianuarie 2007, în calitate de asociat şi administrator unic SC A... SRL Bacău
dar implicarea sa în comiterea ilegalităţilor care constituie obiectul cauzei
s-a datorat unui şantaj şi a fost posibilă prin implicarea mai multor societăţi
şi a mai multor persoane, dar a fost trimis în judecată.
Probatoriul administrat în cauză,
inclusiv în faţa instanţei de recurs conduce însă la convingerea că inculpatul
a efectuat acte de administrare a societăţii întrucât toate operaţiunile
financiare derulate prin conturile bancare ale societăţii au fost efectuate
personal de inculpat singura persoană împuternicită să semneze ordinele de
plată (având specimen de semnătură în bănci)
Doar în această calitate, a
semnat de ordinul sutelor ordine de plată către : SC P... SRL PloieştiSC PSRL,
SC A SRL, SC B SRL SC B SRL, SC C L I SRL, SC C G SRL SC C I SRL, SC D IT SRL,
SC D M SRL SC D P SRL, SC D P SRL, SC D T SRL, SC E L N SRL, SC G LSRL,SC SRL,
SC M SRL,SC M T P SRL, SC N C S SRL,SC N S SRL, SC U M SRL SC V SRL, în baza
relaţiilor comerciale derulate de către SC A... SRL Bacău cu societăţile
anterior menţionate, astfel încât nu se poate susţine că acesta nu a avut cunoştinţă
de activitatea societăţii, chiar şi în condiţiile în care nu ar fi semnat
personal facturile fiscale.
Actele financiar contabile dar şi
bancare aflate la dosarul cauzei, confirmă că inculpatul a fost cel care a
depus şi retras sume de bani în şi din conturile societăţii.
Pe de altă parte, atât în cursul
urmăririi penale cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti inculpatul nu a
furnizat nici un indiciu din care să rezulte implicarea altor persoane, cu atât
mai mult constrângerea sub imperiul căreia a acţionat. Din anul 2007 şi până în
prezent D.A.I. nu a formulat plângere penală prin care să solicite
identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care l-ar fi
ameninţat, sechestrat şi forţat în aceste condiţii să comită mai multe infracţiuni.
De altfel, motivarea instanţei de fond este în contradicţie atât cu
declaraţiile martorilor care au fost prezenţi şi l-au cunoscut cu ocazia
preluării societăţii cât şi cu propria declaraţie din care rezultă
conştientizarea calităţii de administrator al unei societăţi comerciale precum
şi a participării la comiterea unor fapte ilegale.
Curtea de Apel Bacău constată în
urma întregului probatoriu administrat că inculpatul are calitatea de autor al
infracţiunii de evaziune fiscală, infracţiune pentru care urmează a fi
condamnat, întrucât a fost atât administratorul de drept cât şi de fapt al SC
A... SRL Bacău şi, în această calitate, prin încălcarea obligaţiilor ce-i
reveneau, a desfăşurat operaţiuni comerciale (aprovizionări şi livrări de
produse energetice) prin care a schimbat destinaţia unor produse energetice
scutite de la plata accizelor şi care au fost folosite în realitate ca şi
combustibili către motoare şi combustibili de încălzire şi nu a înregistrat în
contabilitatea societăţii facturi fiscale aferente.
La stabilirea cuantumului
pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanţa de recurs va ţine cont de
dispoziţiile art. 72 C. pen., prevederi
care reprezintă coordonate pe baza cărora se realizează în mod concret individualizarea
pedepsei, în raport cu fapta comisă, astfel încât sancţiunea aplicată să
răspundă cerinţelor scopului preventiv, coercitiv şi educativ prevăzute de art.
52 C. pen. Pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul
naturii ei, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare şi să nu arate în
nici un caz un efect intimidant , datorită severităţii excesive.
Raportat la persoana
făptuitorului, persoană care nu a mai cunoscut repercusiunea penală, la
valoarea socială lezată, urmările imediate ale infracţiunii, prejudiciul extrem
de ridicat cauzat statului, timpul şi mijloacele folosite pentru săvârşirea
infracţiunii, mobilul şi scopul urmărit, persistenţa infracţională pe parcursul
unei perioade de timp importante de aproximativ 11 luni de zile, se constată că
pedeapsa aplicată ca şi cuantum, dar şi ca modalitate de executare va fi de
natură să realizeze, scopul preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei, să
nu fie prea blândă dar nici excesivă, (iustiția in eo potissimum consistit, ut
supplicium sit aequale peccato) corespunzătoare coordonatelor stabilite de
legiuitor prin dispoziţiile art. 72 şi art. 52 C. pen.
Se va dispune totodată, în
conformitate cu prevederile art. 14,346 C. Pr. Pen., corob. cu art. 1385 c.
civil obligarea inculpatului să plătească parţii civile statul român ANAF
Bucureşti-DGFP BACĂU suma de 39.573.925, 50 lei la care se adaugă accesoriile7
(dobânzi şi penalităţi) aferente debitului până la acoperirea integrală a
prejudiciului, în conf. cu dispoz. art. 119 alin.1 din O G nr. 92/2003,
republicată, privind c. pr. fiscală.
Se va constata că S C A... SRL
Bacău a fost radiată, iar în temeiul art. 13 din Legea nr.241/2005, la data
rămânerii definitive a hotărârii se va dispune comunicarea către ONRC a
dispozitivului prezentei decizii penale.
În ceea ce priveşte lipsa de
competenţă materială în instrumentarea cauzei de către ST Bacău al DNA, se
constată că aprecierile instanţei de fond cu privire la competenţa Serviciului
Teritorial Bacău al D.N.A. nu au suport legal întrucât dispoziţiile OUG
nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie stabilesc modul de
organizare, atribuţiile şi competenţa acestei structuri din cadrul Parchetului
de pe lângă înalta Curte de casaţie şi Justiţie, iar din coroborarea
dispoziţiilor art. 3, art.5 şi art.13 din actul normativ anterior menţionat
rezultă că serviciile teritoriale au aceeaşi competenţă materială şi după
calitatea persoanei ca şi structura centrală, distincţia fiind determinată doar
de circumscripţia teritorială.
| 
