avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Evaziunea fiscală
 
Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
Art.9 alin. 1 lit. b, alin. 3 din Legea 241/2005
Infracţiunea de evaziune fiscală reprezintă, in materialitatea ei, o infracţiune de prejudiciu, dar si de pericol si se poate realiza in una din următoarele forme in scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Potrivit art. 9 alin. 1 lit. b şi alin.3 din Legea nr. 241/ 15.07.2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi fapta săvârşită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Dacă prin această faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
 
Curtea de Apel Bacău -Secţia penală, pentru cauze cu minori şi de familie Decizia penală nr. 104 din 11 septembrie 2012
 
Asupra apelului penal de faţă constată următoarele:
Prin sentinţa  penală nr. 286/D/13.12.2011 a Tribunalului Bacău s-a dispus :
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c din codul de procedură penală a fost achitat pe inculpatul D.A., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin.1 lit. b, alin. 3 din L. 241/2005, întrucât fapta nu a fost comisă de către inculpat.
În baza art. 346 cod pr. penală s-a respins cererea statului român prin ANAF de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor civile solicitate de DGFP Bacău prin adresa R 2836/19 ianuarie 2011.
S-a constatat că S.C.”A….” SRL Bacău a fost radiată.
S-a dispus plata din fondul special al M.J.L.C. a sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat N.M., desemnat din oficiu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău nr.75/P/09 decembrie 2010 a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.A., a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b alin. 3 din L. 241/2005, constând în aceea că în perioada mai 2007 – aprilie 2008, asociat şi administrator unic al S.C.”A...” SRL Bacău, acţionând în calitate de reprezentant legal al acestei firme:
-nu a evidenţiat în contabilitate un număr de 730 facturi fiscale aferente livrărilor de combustibili către un număr de 19 societăţi;
-a schimbat destinaţia unor produse energetice scutite de la plata accizelor şi care au fost folosite în realitate drept combustibili pentru motoare şi încălzire; acte materiale săvârşite în realizarea scopului urmărit şi atins, de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, respectiv plata taxelor şi impozitelor în cuantum total de 39.573.925,50 lei (RON) reprezentând :
20.970.473,09 lei (RON) – accize ;
10.099.019,19 lei (RON) – T.V.A.;
8.504.437,21 lei (RON) – impozit pe profit.
Prejudiciul produs bugetului de stat este nerecuperat.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Bacău, în numele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca reprezentant al Statului Român şi în baza mandatului 179792/20 decembrie 2010 s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului D.A.I. la plata sumei de 68.121.917 lei, cu majorările, penalităţile şi dobânzile aferente debitului, până la achitarea în totalitate a prejudiciului, în conformitate cu prevederile art.119 din codul de procedură fiscală (fila 39 dosar fond).
Din cuprinsul adresei 704935/24 noiembrie 2010 a Gărzii Financiare – Secţia Judeţeană Bacău din subordinea A.N.A.F. a rezultat că suma de 68121917 lei (RON) se compune din :
T.V.A. – 5.316.230 lei (RON); impozit pe profit 4.476.786 lei (RON); accize 43775896 lei (RON); majorări de întârziere 14553005 lei (RON (fila 1 vol. IV dosar urmărire penală). Partea civilă a precizat că majorările de întârziere se datorează pentru neplata la
termenele scadente a obligaţiei principale, în baza principiului de drept conform căruia accesoriul urmează principalul, aplicabil la soluţionarea laturii civile, alăturată laturii penale. În opinia părţii civile aceste din urmă obligaţii curg direct din lege, cu titlu de sancţiuni pentru neplata la scadenţă a obligaţiilor principale. Partea civilă a solicitat, în temeiul art.16 cod procedură penală introducerea în cauză a S.C.”A…” SRL Bacău, în calitate de parte responsabilă civilmente, pentru a răspunde civil de consecinţele faptelor săvârşite de către inculpatul D.A.I. pentru ca în final acesta să fie obligat în solidar cu societatea comercială de mai sus la acoperirea prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Instanţa nu a putut să dea curs cererii părţii civile pentru că S.C.”A….”SRL Bacău a fost radiată, încă din cursul urmăririi penale (fila 2.. vol. III dosar urmărire penală), ca urmare a închiderii falimentului.
Istoricul firmei de mai sus, prin intermediul căreia s-a produs un prejudiciu, atât de mare a fost arătat în cele ce urmează:
Sub nr.J/04/564/08 mai 1995 a fost înmatriculată S.C.”A….” SRL Bacău, având ca asociat unic şi administrator pe R.M.
În 2001, printr-un act adiţional (nr. 807/6 martie 2001), R.M. a ieşit din societate, intrând B.A.R. Cu acel prilej a fost schimbată denumirea societăţii în S.C.A... SRL Bacău, cu sediul în Bacău, str. P….., administrată şi reprezentată de B.A.R..
Oficiul Registrului Comerţului Bacău din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău a eliberat un nou Certificat de Înmatriculare al firmei, sub noua denumire S.C.A... SRL Bacău şi noul sediu (fila 49 vol. IV dosar urmărire penală).
La data de 26 noiembrie 2001, activitatea principală a firmei de mai sus o constituia comerţul cu amănuntul prin standuri şi pieţe (fila 53 vol. IV dosar urmărire penală).
Printr-un alt act adiţional, atestat sub nr.382/25 ianuarie 2007 de către un consilier juridic, cu formula atest data, identitatea părţilor şi conţinutul, nicidecum prin autentificare, de către un notar public, B.A.R. s-a retras din societatea S.C.A...SRL Bacău, B.A.R., cesionând părţile sociale deţinute în valoare de 1000 lei (RON), reprezentând 100 % din capitalul social, numitului D.A.I., cooptat în societate prin acelaşi document, care devine asociat unic şi administrator al S.C.A... SRL Bacău, care şi-a schimbat obiectul de activitate în comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi, cât şi al produselor derivate (fila 64 vol. IV dosar urmărire penală). Actul adiţional a fost redactat de un S.R.L. respectiv de S.C.”S G” SRL Bacău, reprezentată prin S.I.S.G., care s-a folosit de o declaraţie notarială a inculpatului D.A.I., autentificată sub nr. 276/25 ianuarie 2001 la BNP G. F., prin care a afirmat că îndeplinea condiţiile legale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru deţinerea şi exercitarea calităţii de asociat/administrator unic, conform L.31/1990 republicată, la S.C.A... SRL Bacău (fila 63).
Într-adevăr, inculpatul D.A.I. (fila 65 dosar urmărire penală vol. IV) nu era cunoscut cu antecedente penale şi nu avea fapte înscrise în cazierul fiscal.
Prin aceeaşi firmă S.C.”S. G.” SRL Bacău, reprezentată prin aceiaşi S.I.S.G. s-a redactat un nou act constitutiv al societăţii comerciale S.C.A...SRL Bacău, care a fost semnat de către inculpatul D.A.I. şi atestat, în ceea ce priveşte data, identitatea părţilor şi conţinutul, sub nr. 381/25 ianuarie 2007 de acelaşi consilier juridic, M.F.V. (fila 67-69 dosar urmărire penală vol. IV).
Prin actul de mai sus, inculpatul D.A.I. a împuternicit-o pe S.I.S.G. să-l reprezinte la
D.G.F.P. Bacău, la Oficiul Registrului Comerţului Bacău, în faţa Judecătorului delegat, în vederea înregistrării şi înmatriculării S.C.A... SRL Bacău.
La instituţiile susmenţionate aceasta din urmă a fost împuternicită să facă cereri, să depună atele necesare, să facă declaraţii, să achite taxe, să obţină avizele necesare funcţionării societăţii, ridicând toate actele, semnând în numele şi pentru inculpat, orice şi oriunde va fi necesar.
La data de 25 ianuarie 2007, inculpatul D.A.I. a dat un specimen de semnătură, legalizat prin Încheierea B.N.P. G.F. nr. 579 (fila 55 dosar urmărire penală vol. IV).
La data de 26 ianuarie 2007, inculpatul a încheiat contractul de comodat pentru spaţiu (fila 66 vol. IV dosar urmărire penală).
La data de 29 ianuarie 2007, prin Încheierea Tribunalului Bacău nr. 590 a fost admisă cererea petentei de înscriere a menţiunilor (fila 56 vo. IV dosar urmărire penală).
La data de 01 februarie 2007 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău a eliberat un nou certificat de înregistrare pentru S.C.A... SRL Bacău, consemnându-se că activitatea principală a firmei constă în comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate (fila 59 dosar urmărire penală, volumul IV).
Analizând succesiunea documentelor după înregistrarea lor s-a constatat că s-a modificat actul constitutiv al societăţii (înregistrat sub nr.381), anterior intrării inculpatului în societate (înregistrat sub nr.382). Cele două acte fiind emise în aceeaşi zi nu se pune problema unei ilegalităţi, respectiv a unei nulităţi, însă s-a observat o anumită grabă, chiar neglijenţă.
De ce nu s-a apelat la serviciile unui notar public pentru redactarea tuturor actelor nu s-a aflat. Instanţa a ajuns la concluzia că s-a evitat cu bună ştiinţă notarul public, de teamă a nu pune întrebări incomode, în condiţiile în care S.C. „A..” SRL Bacău făcea parte din categoria firmelor care prezentau interes pentru interlopii cu gulere albe, numai bună de folosit ca instrument pentru păgubirea altor firme cât şi pentru prejudicierea statului, pentru că în momentul de faţă marile fraude se fac prin intermediul persoanelor juridice, nicidecum în numele unor persoane fizice.
S.C.A... SRL Bacău a fost practic vândută, posibil ca urmare a unui anunţ la mica publicitate. Cumpărătorul putea să înfiinţeze o nouă societate comercială, însă în vederea realizării scopurilor ilegale, pe care le-a urmărit avea nevoie de o firmă veche, cu credibilitate în domeniul afacerilor, bucurându-se de bonitate firmele înfiinţate de mult, fără istoric fiscal negativ.
Nu întâmplător a fost cumpărată o societate comercială din Bacău, pentru că exista interesul abaterii atenţiei autorităţilor statului, dirijarea anchetei pe o pistă falsă, în condiţiile în care pe linie fiscală se făcuse verificări serioase în urma cărora se constatase existenţa unei reţele organizate având drept scop obţinerea de venituri ilegale prin schimbarea destinaţiei produselor energetice, neaccizate şi introducerea acestora în circuitul carburanţilor prin intermediul unei reţele ilegale de producţie, transport şi comercializare.
Un alt motiv pentru care a fost cumpărată o societate comercială din Bacău a fost şi acela, de a complica şi mai mult lucrurile pentru a face imposibilă tragerea la răspundere a celor cu adevărat vinovaţi; existenţa unei veritabile caracatiţe penale, care acţiona pe raza mai multor judeţe impunea un circuit al documentelor printr-o firmă bidon, care avea rostul de a atrage toate datoriile către stat. Fireşte, administratul unei astfel de firme nu putea avea decât rolul de ţap ispăşitor. De regulă astfel de victime sunt recrutate din rândul boschetarilor (cetăţeni fără adăpost) care n-au antecedente penale, din rândul bolnavilor incurabili, bolnavilor psihic ş.a.
Inculpatul nu făcea parte din aceste categorii de persoane, nu era cunoscut cu antecedente penale, era absolvent al unei şcoli profesionale, credul ca majoritatea oamenilor simpli, fără absolut nici o experienţă în domeniul afacerilor, aflat la data preluării societăţii în căutarea unei slujbe, cu un aspect fizic plăcut. Cei care s-au folosit de el au avut grijă ca să nu vorbească prea mult pentru a nu se observa că era în fapt o marionetă în mâinile altora.
Societatea A… SRL Bacău a deschis conturi de virament la două bănci din Bacău (Transilvania şi Raiffensen) majoritatea viramentelor făcându-se prin Sucursala din Bacău a Băncii Transilvania, contul RO….
Odată cu preluarea societăţii au fost luate în primire şi imprimatele cu regim special, ştampile ş.a.m.d.
S.C.A...SRL Bacău nu a ţinut evidenţa contabilă a afacerilor desfăşurate, astfel că activitatea comercială desfăşurată în intervalul mai 2007 – aprilie 2008 s-a făcut prin reconstituire, ca urmare a controlului încrucişat efectuat la firme, de la care societatea de mai sus a achiziţionat produse energetice ori la care a livrat combustibili.
Rechizitoriul 75/P/09 decembrie 2010 a fost întemeiat pe raportul de constatare tehnico – ştiinţific (R.T.S.) întocmit de un specialist din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău şi care se află în vol. V al dosarului de urmărire penală.
Din probele dosarului a rezultat că S.C.A...SRL Bacău s-a aprovizionat cu mărfuri şi a vândut mărfuri.
În ceea ce priveşte aprovizionările, s-a constata că în perioada mai 2007 – martie 2008, S.C.A... SRL Bacău a achiziţionat prin intermediul S.C.”P…”SRL Ploieşti, de la următoarele societăţi comerciale :
Text Box: 1) 	S.C.”….”SRL G…., judeţul Olt :
-	4.274.441 l X..;
-	   264.960 l P…;
-	   350.646 l M...
2) 	S.C.”P….”SRL C… C…, judeţul Arad :
	- 685.440 kg combustibil tip S1,pentru focare industriale.
3) 	S.C.”L…” SRL Ploieşti :
	- 132.000 kg ulei SN 150;
	-   30.000 kg ulei OB 300.
4) 	S.C.”….”SRL B….., judeţul Prahova:
	- 751.358 kg g…;
	- 188.940 s….;
	-   86.492 kg d…..
Prin 	intermediul 	S.C.”B….” 	SRL 	P., judeţul 	Prahova, 	S.C.A...SRL 	Bacău 	a
achiziţionat de la următoarele societăţi comerciale :
1) S.C.”B….”SRL C…, judeţul Prahova :
-36.240 kg ulei r… 100 H;
2) S.C.”P…” SRL Giurgiu :
-66.160 kg ulei OB 300;
-105.640 kg ulei industrial 120 A.
Prin intermediul S.C.”U…”SRL D…, judeţul Hunedoara a achiziţionat de la S.C.”M..” SRL G…, următoarele produse: -29.885 l XOL;
-60.107 l P…;
-21.600 l M...
Prin intermediul S.C.”D…” SRL Ploieşti, judeţul Prahova, a
achiziţionat de la S.C.”M….” SRL G… judeţul Olt :
-59.,715 l XOL.
Din desfăşurătorul tip cearşaf de la fila 21 vol. V – dosar urmărire penală, a rezultat
facturile emise de S.C.”P….”SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău, care au fost în număr de 243, procedându-se practic la o refacturare.
După cum s-a observat, S.C.A...SRL Bacău a primit mărfuri de la aceeaşi S.C.”M…”SRL de la mai mulţi furnizori :
S.C.”P..”SRL Ploieşti;
S.C.”U…”SRL Deva;
S.C.”D….”SRL Ploieşti.
La calculul accizelor datorate statului de către S.C.A...SRL Bacău au fost avute în vedere doar aprovizionările cu produse petroliere de la :
S.C.”P….”SRL C. C. – 685.440 kg combustibil S1;
S.C.”L….”SRL Ploieşti – 162.060 kg uleiuri minerale;
S.C.”B…”SRL Ploieşti – 208.040 kg uleiuri minerale.
Din ce cauză s-a procedat astfel, a rezultat în mod explicit din Raportul de Constatare Tehnico-ştiinţific din 18 decembrie 2009 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Bacău, în sensul că pentru celelalte aprovizionări efectuate de S.C.A...SRL Bacău nu s-au calculat accize, deoarece prin două R.I.F. (Raport de Inspecţie Fiscală) nr.16464/24255/07 iulie 2008 întocmit în  comun de către reprezentanţii Direcţiei regionale de accize şi Operaţiuni Vamale Craiova – Serviciul Antifraudă Fiscală şi Vamală şi cei ai D.G.F.P. Olt, Slatina, A.F.P. pentru contribuabili Mijlocii – Serviciul de Inspecţie Fiscală pentru S.C.”M…”SRL Găneasa, judeţul Olt şi nr.2776/31 martie 2008 întocmit de către reprezentanţii A.N.A.F. – D.G.F.P. Prahova – Activitatea de Inspecţie Fiscală, pentru S.C.”R…” SRL Bărcăneşti judeţul Prahova, s-au stabilit accizele datorate statului de cele două societăţi, eliberându-se şi titlurile executorii pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului de stat.
Accize datorează statului societatea.
Prin R.T.S. (raportul de constatare tehnico-ştiinţific) s-au stabilit obligaţiile de plată a accizelor, în sarcina A… SRL Bacău, atât în calitate de cumpărătoare/beneficiară, cât şi în calitate de vânzătoare/furnizoare de mărfuri.
Referitor la aceasta din urmă calitate a firmei de mai sus au fost avute în vedere livrările de păcurină.
Tot din cuprinsul R.T.S. –ului rezultă că A.. SRL Bacău a datorat accize în ceea ce priveşte vânzarea de păcurină neconformă datorită unor greşeli de facturare.
Din anexa 9 la R.T.S. a rezultat că în perioada 23 ianuarie – 16 aprilie 2008, S.C.A...SRL Bacău a livrat 17.905, 83 t de păcurină neconformă, către S.C.”W…” SRL Constanţa, cu 484 facturi fiscale (fila 131-164 vol. V dosar urmărire penală).
Un alt centralizator al facturilor emise către societatea comercială din Constanţa se află în vol. II dosar urmărire penală (fila 188-201), facturile în xerocopie aflându-se în acelaşivolum la filele 202-444. În cuprinsul fiecărei facturi a fost indicată acciza, inclusă în preţul mărfii care trebuia achitat de către cumpărător. Livrările s-au făcut cu mijloace auto de transport, fără a se indica numărul acestora, plata preţului făcându-se cu O.P. de fiecare dată inculpatul D.A.I. ar fi însoţit mărfurile, în calitate de delegat. Or, el în drept era administratorul, asociatul unic al firmei, patronul acesteia.
În ceea ce priveşte greşeala, în R.T.S. se arata că în cuprinsul celor 484 de facturi, privind livrarea a 17.905, 83 tone păcurină neconformă emise de S.C.A...SRL Bacău a fost evidenţiat un preţ unitar pe tonă de 795 lei, cu o acciză de 33,57 lei/tonă, rezultând o valoare de 14.836.233,56 lei, din care acciza era în valoare de 601098,71 lei.
Conform Anexei nr. 1 din titlu VII al L.571/2003 (codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare, nivelul accizei pentru păcură în anul 2008 a fost de 13,7 euro/t, la un curs stabilit conform art.218 din L.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că valoarea în lei a accizelor... datorate bugetului de stat... se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent. Acest curs se utilizează pe toată durata anului următor, respectiv 1 euro = 3,3565 lei pentru anul 2008.
Ca atare valoarea corectă a accizei, care ar fi trebuit să fie trecută de către S.C.A...SRL Bacău, în cuprinsul celor 484 facturi către S.C.”W…”SRL Constanţa, în situaţia în care aceasta ar fi livrat păcurină neconformă, ar fi fost de 45,98 lei/t, nicidecum de 33,57 lei/t.
Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, prin adresa 6231/15 august 2008 a făcut cunoscut că S.C.”W…”SRL Constanţa nu funcţionează la sediul declarat, ceea ce înseamnă  că are comportamentul unei societăţi fantome.
S.C.A...SRL Bacău nu a depus la organele fiscale teritoriale raportările periodice prevăzute de lege, nu deţine autorizaţie de utilizator final sau de antrepozit fiscal de producţie şi nu s-a declarat plătitor de accize, în conformitate cu prevederile art.175 alin.(4) din L.571/2003, în care se prevede că : „Produsele energetice, altele decât cele de la alin.(3) sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motiv. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent”.
În cuprinsul R.T.S. (vol.V dosar urmărire penală) s-a reţinut că S.C.A...SRL Bacău datorează accize, având în vedere că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite la punctul 5 alin (2) din normele metodologice de aplicare a codului fiscal, aprobate prin H.G.44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea nivelului accizei avându-se în vedere pct. 5 alin (4) din aceleaşi norme, care menţionează că „Pentru produsele aflate într-una din situaţiile prevăzute la alin (4), (5) şi (6) ale art.175 din L.571/2003 privind codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care operatorul economic nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute la alin (2) şi (3), în cazul combustibilului pentru motor şi al aditivilor se datorează o acciză egală cu acciza prevăzută pentru benzina cu plumb, iar în cazul combustibilului pentru încălzire acciza datorată este cea prevăzută pentru motorină”.
Nivelul accizelor pentru anii 2007 şi 2008 pentru benzina fără plumb a fost de 547 euro/t, respectiv 421,19 euro/t, respectiv 274,625 euro/1000 l, conform Anexei 1 la Titlu VII – al L.571/2003 (codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare.
Cursul valutar avut în vedere a fost de :
-1 euro = 3,5334 lei pentru anul 2007;
-1 euro = 3,3565 lei pentru anul 2008.
În anexa 10 la R.T.S. (vol.V dosar urmărire penală) este prezentat modul de calcul al accizelor, a impozitului pe profit şi a T.V.A.-ului aferent, livrărilor efectuate de către S.C.A...SRL Bacău către S.C.W...SRL Constanţa.
Societăţile comerciale cărora S.C.A...SRL Bacău le-a livrat produse energetice au fost prezentate în Anexele 8.0 – 8.18 şi Anexa 9 din R.T.S.
Astfel livrările totale efectuate de S.C.A...SRL Bacău, care au fost probate cu acte, au fost în sumă totală de 50.466.988,68 lei.
TVA-ul colectat, aferent acestor livrări şi care trebuie plătit de S.C.A...SRL Bacău către bugetul consolidat al statului este de 10.099.019,19 lei, după cum rezultă din Anexa 11 a
R.T.S. şi care se compune din 352.235,15 lei + 158.056,20 lei + 3.172.820,52 + 6.415.907,33. Din reconstituirea afacerilor S.C.A...SRL Bacău a rezultat că ar fi livrat către diverşi
clienţi următoarele cantităţi de produse energetice:
-motorină euro 4 – 6.479.087 l ;
-motorină euro 5 -64.550 l ;
-benzină fără pb – 145.500 l ;
-benzină eco – 39500 l ;
-benzină super – 32.200 l ;
-păcurină neconformă – 17.905,83 tone.
Asupra bazei de impozitare de 50.466.988, 68 leu aferentă operaţiunilor impozabile invocate s-a aplicat cota legală prevăzută de art.17 alin (1) din L.571/2003 (codul fiscal), rezultând un impozit pe profit de 8.504.437,21 lei, compus din 296.619,07 lei + 133.099,96 lei + 5.402.869,33 lei + 2.671.848,86 lei, stabilit în conformitate cu prevederile art.13 lit. a, art.14 lit. a, art.16 alin (1) şi (2), art.17 alin (1), art.19 alin (1) din L.571/2003 (codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare şi pct.8 lit. a pct.22 din Normele metodologice de aplicare a L.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare aprobate prin H.G.44/2004 (anexa 11 din R.T.S.).
În conformitate cu prevederile art.17 (2) din H.G. nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare : În cazul unui ulei mineral pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care prin schimbarea destinaţiei iniţiale este oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la data la care uleiul mineral este oferit spre vânzare, obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului”.
În Anexele 1.2, 1.3, 2 şi 10 din R.T.S. este prezentată modalitatea de calcul ale accizelor datorate de S.C.A...SRL Bacău, bugetului de stat, valoarea acestora fiind de 20.970.473,09 lei, compusă din 744.962,59 lei + 397.242,70 lei + 385.469,32 lei + 19.532.798,48 lei, după cum rezultă din Anexa 11 din R.T.S.
La întocmirea rechizitoriului au fost avute în vedere concluziile R.T.S. din 18 decembrie 2009 (vol.V dosar urmărire penală), potrivit cărora S.C.A...SRL Bacău prin neevidenţierea şi nedeclararea veniturilor declarate s-a sustras de la plată faţă de bugetul de stat a sumei de 39.573.9929,50 lei, compusă din 20.970.473,09 lei accize, 20.099.019,19 lei –
T.V.A. şi 8.504.437,21 lei – impozit pe profit, aferente perioadei mai 2007 – aprilie 2008.
R.T.S.-ul nu a ţinut seama de concluziile procesului verbal din 15 august 2008, întocmit cu prilejul inspecţiei fiscale efectuate de D.G.F.P. – A.F.P. al municipiului Bacău, înregistrat sub nr.151.907 (fila 9 – 35 vol.I dosar urmărire penală), potrivit căruia prejudiciul produs bugetului de stat era de 11.660.673 lei compus din :
5.316.230 lei – T.V.A.
1.013.875 lei – majorări de întârziere T.V.A.
4.476.786 lei – impozit pe profit; -853.782 lei – majorări de întârziere impozit pe profit. Prin urmare, Inspecţia Fiscală din cadrul D.G.F.P. Bacău nu a făcut nici o referire la
 
accize.
Accizele datorate statului de S.C.A...SRL Bacău au fost stabilite de Direcţia Judeţeană Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bacău, din subordinea Direcţiei Regionale Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, pe baza documentelor puse la dispoziţie de către Garda Financiară
– secţia judeţeană Bacău, prin procesul – verbal 8108/20 noiembrie 2008 (fila 449 – 453 vol. II dosar urmărire penală).
La stabilirea cuantumului accizelor datorate statului au fost avute în vedere următoarele afaceri :
-livrările de produse energetice către S.C.W...SRL Constanţa şi S.C.”E…”SRL Alba Iulia.
-achiziţiile de produse energetice de la S.C.”P…”SRL Ploieşti şi S.C.”U…”SRL Deva.
Pentru perioada 15 mai 2007 – 16 aprilie 2008 au fost calculate accize în valoare de
43.775.896 lei la care s-au adăugat 12.685.348 lei majorări de întârziere, obţinându-se în total
56.461.244 lei, sumă datorată statului.
Potrivit art.17 alin (1) din Normele de aplicare a codului fiscal aprobate prin H.G. 44/2003, cu modificările şi completările ulterioare, acciza se plăteşte în termen de 5 zile de la data de care a devenit exigibilă.
Potrivit art.119 din O.G.92/2003 privind codul de procedură fiscală pentru neachitarea la scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată se datorează majorări de întârziere.
Conform art.120 alin (1) din O.G.92/2003 (codul de procedură fiscală), majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
În procesul verbal 8108/20 noiembrie 2008 al Direcţiei judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale Bacău s-a consemnat faptul că S.C.A...SRL Bacău nu avea autorizaţie de utilizator final sau de antrepozit fiscal de producţie şi nu s-a declarat ca fiind plătitor de accize.
Prejudiciul s-a creat prin livrarea de produse accizabile, fără evidenţierea, declararea şi achitarea accizelor corespunzătoare acestora de către S.C.A...SRL Bacău.
A.N.A.F. – Activitatea de Inspecţie Fiscală Bacău cu adresa 57528/15 august 2008 a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău pentru a se efectua cercetări în legătură cu prejudiciul în valoare de 11.660.673 lei, produs de S.C.A...SRL Bacău şi administratorul său
D.A.I. , prin evaziune fiscală şi încălcarea legii contabilităţii (fila 52 vol. I dosar urmărire penală).
A.N.A.F. – Garda Financiară – Secţia judeţeană Bacău, prin adresa 502323/BC/21 august 2008 a sesizat la rândul său Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău pentru a se efectua cercetări penale în ceea ce priveşte prejudiciul de 11.660.673 lei + accizele care nu erau însăstabilite, împotriva S.C.A...SRL Bacău şi administratorului său D.A.I. În motivarea acestei plângeri penale s-a arătat că urmare a unor controale încrucişate iniţiate de organele fiscale din cadrul D.G.F.P. Prahova şi Alba, cât şi de secţiile judeţene ale Gărzii Financiare Prahova, Hunedoara, Alba şi Constanţa, s-a constatat că în perioada mai 2007 – aprilie 2008, S.C.A...SRL Bacău a derulat tranzacţii comerciale cu produse energetice cu S.C.” P...” SRL Ploieşti, S.C. „E..” SRL Alba Iulia şi „U…”SRL Deva, judeţul Hunedoara, S.C.”N…” Sebeş judeţul Alba şi S.C.”W….” SRL Constanţa, după cum urmează :
în perioada ianuarie -aprilie 2008, SC A… SRL Bacău a livrat către SC W… SRL Constanta (J13/4155/2007, CIF RO 22879424), cantitatea totala de 17.830,27 tone păcurină neconforma in valoare totala de 17.655.577,53 lei, din care 16.868.365,16 lei contravaloarea mărfii şi 2.693.301,56 lei taxa pe valoarea adăugata şi 14.175.063,6 lei / contravaloarea mărfii;
în luna noiembrie 2007, SC A… SRL a livrat , către SC E… Alba Iulia (J01/1051/2003, CIF R015977977), cantitatea de 37.900 litri motorina Euro 4, în valoare totala de 116.360,58 lei, din care TVA în suma de 18.578,58 lei si 97.782 lei contravaloarea mărfii.
în perioada mai 2007 -ianuarie 2008, SC A... SRL Bacău a livrat societăţii comerciale N.O. SRL Sebeş judeţul Alba, cantitatea de 1.258.977 litri menţionata ca « motorina euro 4 », în valoare totala de 3.699.672 lei, din care TVA 590.174 lei si 3.108.958 lei valoarea mărfii;
în perioada noiembrie -decembrie 2007, SC A... . SRL Bacău s-a aprovizionat de la SC U…SRL Deva judeţul Hunedoara (J20/820/2007, CIF 21845296) cu cantitatea totala de
 
111.692 litri produse energetice diferite (paulinek xol 10, martik) în valoare totala de 256.916,76 lei, din care TVA în suma de 41.020,33 lei si valoarea mărfii 215.896,43 lei.
5. în perioada mai 2007 -ianuarie 2008, SC A... SRL s-a aprovizionat de la SC P… SRL Ploieşti (J29/1255/2006, CIF R018745645) cu cantităţile totale de 4.840.132 litri si respectiv 1.802.550 kg produse energetice diverse (xol 10, combustibil tip SI, paulinek grastex etc) in valoare de 15.638.924,44 lei, din care TVA în suma de 2.496.968,1 lei si 13.141.956,34 lei valoarea mărfii.
În cuprinsul plângerii penale s-a arătat că S.C.A...SRL Bacău a achiziţionat produse petroliere în regim de scutire de la plata accizelor, de la utilizatori finali, produsele respective fiind însă valorificate sub formă de carburanţi auto prin staţiile de distribuţie a carburanţilor de pe raza judeţelor Constanţa, Bacău, Neamţ cât şi în alte zone din ţară.
În opinia specialiştilor fiscali ai judeţului Bacău, pentru comiterea şi înregistrarea tuturor facturilor fiscale în perioada supusă inspecţiei (1 ianuarie 2003 – 30 iunie 2008) răspunde administratorul societăţii S.C.A...SRL Bacău, respectiv inculpatul D.A.I. (fila 475 – 478 dosar urmărire penală vol.II).
Comisariatul General al Gărzii Financiare prin dispoziţia 500668/7 februarie 2008 a solicitat verificarea realităţii tranzacţiilor comerciale derulate între S.C.”P…”SRL Ploieşti şi S.C.A...SRL Bacău în intervalul mai 2007 – ianuarie 2008. Urmare a descinderii la sediul social declarat al S.C.A...SRL Bacău s-a constatat că din 2006 când apartamentul din Bacău str.Prieteniei 8//13 judeţul Bacău a fost vândut lui E.G., societatea de mai sus nu a funcţionat nici un moment la respectiva adresă (fila 14 dosar urmărire penală vol.II).
Într-adevăr soţii E… (nicidecum E…) au cumpărat apartamentul din Bacău str. P… în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr…. de către BNP G. F.
Susnumiţii l-au închiriat în baza contractului de comodat soţilor B.M. şi C.C., care îşi aveau domiciliul la adresa de mai sus, ceea ce înseamnă că aceştia erau în acelaşi timp, atât proprietari cât şi comodatari (fila 44 vol.II dosar urmărire penală).
Deşi soţii B.M şi C.C. erau la data de 25 august 2006 comodatari, după cum se poate observa din cuprinsul contractului de comodat de la 44 vol. II dosar urmărire penală, la data de 26 ianuarie 2007 au închiriat apartamentul respectiv, în baza contractului de comodat nr.8, de data aceasta în calitate de comodanţi (fila 66/vol.IV dosar urmărire penală).
În cuprinsul primului contract de comodat nr.29/25 august 2006 (fila 44 vol. II dosar urmărire penală) nu se face nici o precizare privind suprafaţa spaţiului închiriat, însă prin cel de al doilea contract de comodat se face precizarea că imobilul are suprafaţa de 15 m.p., împrumutul de folosinţă fiind făcut pentru activitate de birou (fila 66 vol. IV dosar urmărire penală).
Datorită faptului S.C.A...SRL Bacău nu a funcţionat niciodată la adresa indicată ca sediu social declarat, ANAF – Garda Financiară – secţia judeţeană Bacău prin adresa nr. 500776/24 martie 2008 a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. f din L. 241/2005, ce prevede că sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale şi vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, constituie infracţiunea de evaziune fiscală.
Anterior, ANAF – Garda Financiară – secţia judeţeană Bacău, prin adresa 502189/BC/7 august 2008 sesizase Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău cu o plângere penală împotriva S.C.A...SRL Bacău şi a administratorului său, inculpatul D.A.I. în vederea constatări existenţei sau inexistenţei elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b din L. 241/2005 care pedepseşte omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, precum şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzut de art. 43 din L. 82/1991, pentru un prejudiciu de 44.631.236,12 lei compusă din 37.505.240,44 lei reprezentând accize şi 7.125.995,68 lei reprezentând TVA, aferent aprovizionărilor şi livrărilor de produse energetice din perioada mai 2007 – aprilie 2008 (fila 10 – 13 dosar urmărire penală vol. II).
La stabilirea prejudiciului de mai sus au fost avute în vedere rezultatele verificărilor efectuate de :
Garda Financiară – secţia Prahova – nr.506131/PH/10 martie 2008;
Garda Financiară – secţia Constanţa – nr.501685/CT/2 iunie 2008;
Garda Financiară – secţia Hunedoara – nr.500975/HD/22 aprilie 2008;
Garda Financiară – secţia Alba – nr.501693/AB/30 aprilie 2008.
După cum se poate observa, din prejudiciul de mai sus lipseşte impozitul pe profit.
Prin Ordonanţa 6926/P/3 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, s-a declinat în favoarea DNA – Serviciul teritorial Bacău cauza penală privind rezultatul inspecţiei fiscale Bacău în ceea e priveşte prejudiciul de 11.660.673 lei (fila 1 vol. I dosar urmărire penală).
Prin rezoluţia din 16 septembrie 2008 au fost conexate dosarele 2304/P/2008 şi 6398/P/2008 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.
Prin Ordonanţa din 24 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr.2304/P/2008 s-a declinat competenţa de soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura centrală, însă fără succes, deoarece Parchetul de pe lângă ÎCCJ – Direcţia Naţională Anticorupţie prin adresa nr. 2012/II/3/8 decembrie 2008 a trimis la Serviciul Teritorial Bacău al Direcţiei Naţionale Anticorupţie dosar 2304/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău format din 445 file.
Serviciul Teritorial Bacău din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin rezoluţia din 11 mai 2009 a început urmărirea penală împotriva lui D.A.I pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1, lit.b şi f precum şi alin.3 din L.241/2005 cu aplicarea art.33 cod penal.
Prin rechizitoriul susnumitul a fost scos de sub urmărire penală în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit. f, alin.3 din L.241/2005, întrucât nu erau întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspectul laturii obiective.
Aşa după cum rezultă din cele arătate la începutul considerentelor prezentei hotărâri, în sarcina inculpatului D.A.I. s-a reţinut doar infracţiunea prevăzută de art.9 alin.1 lit.b, alin.3 din L.241/2005.
Infracţiunea de evaziune fiscală supusă judecăţii consta în omisiunea, în tot sau în parte a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Dacă prin fapta descrisă mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzută de lege (2 ani) şi limita maximă a acesteia (8 ani) se majorează cu 3 ani.
Infracţiunea de evaziune fiscală suspusă judecăţii este o infracţiune complexă ca include în conţinutul ei constitutiv falsul intelectual incriminat prin Legea contabilităţii, în sensul că infracţiunea absorbantă (evaziune fiscală sub forma omisiunii înregistrării în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate), nu se poate comite fără săvârşirea infracţiunii absorbite (falsul intelectual, sub forma omisiunii înregistrărilor în contabilitate).
În structura obiectului juridic se distinge atât un obiect juridic principal (relaţiile sociale privitoare la stabilirea corectă şi exactă a stării de fapt fiscale, colectarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor şi îndeplinirea obligaţiilor fiscale stabilite în sarcina contribuabililor sau a altor persoane), cât şi un obiect juridic secundar (relaţiile sociale referitoare la disciplina financiar – contabilă a agenţilor economici).
Infracţiunea absorbită are un caracter determinabil în sensul că sunt incluse în latura obiectivă a infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin (1) lit. b din L.241/2005, doar omisiunile de înregistrare a datelor şi informaţiile contabile.
Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană fizică ce are atribuţii care privesc evidenţierea în documentele contabile oficiale a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate :
-şeful compartimentului contabil sau o altă persoană din structura acestui compartiment;
contabilul angajat pe bază de contract de prestări servicii;
contribuabilul care organizează şi conduce personal contabilitatea în partidă simplă;
administratorul firmei. Inculpatul D.A.I. a fost trimis în judecată având în vedere  acesta din urmă calitate. Într-adevăr, administratorul unei firme poate fi trimis în judecată pentru evaziune
 
fiscală însă pentru a fi condamnat trebuie să se dovedească împrejurarea că a administrat în
fapt societatea respectivă, prin intermediul căruia s-a produs o pagubă bugetului de stat.
Or, inculpatul D.A.I a fost doar în drept administratorul S.C.A...SRL Bacău.
Susnumitul s-a declarat în mod constant NEVINOVAT, precizând că :
-nu a intrat nici măcar o singură dată în sediul firmei S.C.A...SRL Bacău, al cărui
administrator a devenit prin ameninţare cu moartea;
- a semnat documentele de preluare a firmei S.C.A...SRL Bacău pentru că aşa ceva i s-a cerut să procedeze, pentru a fi încadrat în muncă la o firmă, ca muncitor;
- nu a semnat nici o factură;
- nu a însoţit nici măcar o dată transportul unor mărfuri, la destinaţie; -a semnat pentru ridicarea unor bani din bancă însă banii au fost preluaţi de şoferul maşinii cu care a venit la Bacău ori la Piatra Neamţ; -nu a făcut nici o activitate de achiziţie – livrare de produse petroliere sau alte produse; -nu a păstrat asupra sa ştampila societăţii, în afara cazului în care o punea pentru a o folosi în bancă, după care o restituia imediat şoferului care-l însoţea ;
 
-a fost folosit şi pentru obţinerea unor credite bancare, fără a-şi fi însuşit banii, în dosarul aflat pe rolul instanţelor din judeţul Prahova privind banii ridicaţi de la bancă au fost identificaţi autorii fraudei bancare.
Inculpatul nu a fost de acord cu plata despăgubirilor civile, reprezentând obligaţii fiscale către stat, solicitând ca să fie identificaţi cei vinovaţi, pentru a fi traşi la răspundere, care păreau a fi ţigani (romi), basarabeni (cetăţeni ai republicii Moldova), cu cefele groase, cu bărbie dublă, cu comportament de mafioţi şi care se deplasau cu maşini scumpe, mărci străine (fila 3 – 19 vol.III dosar urmărire penală, fila 64-65 dosar fond).
S-a dovedit fără putinţă de tăgadă că la sediul social din Bacău, pe str. P… nu a funcţionat S.C.A...SRL Bacău. Firma nu şi-a angajat un contabil şi nu a avut salariaţi.
Legea contabilităţi instituie o serie de obligaţii, în sarcina persoanelor cu atribuţii sau responsabilităţi în materie contabilă :
-obligaţia consemnării fiecărei operaţiuni economico – financiare într-un document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitate;
-obligaţii care ţin de evidenţierea şi prelucrarea contabilă a datelor conţinute de documentele justificative (ţinerea şi completarea corespunzătoare a registrelor de contabilitate, modul de evidenţiere a veniturilor şi cheltuielilor, înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ);
- obligaţii referitoare la sinteza şi raportarea contabilă;
Inspecţia fiscală din cadrul D.G.F.P. Bacău a confirmat împrejurarea că S.C.A...SRL Bacău nu a transmis bilanţurile, balanţele la fisc.
Probele dosarului au confirmat împrejurarea că S.C.A...SRL Bacău nu a ţinut absolut nici o evidenţă contabilă.
Ar fi răspunzător administratorul firmei, adică inculpatul D.A.I., doar dacă societatea respectivă a funcţionat în realitate.
Or, S.C.A...SRL Bacău a avut comportamentul unei societăţi fantomă.
În cuprinsul rechizitoriului, menţionându-se în rezumat declaraţiile câtorva şoferi, s-au
confirmat susţinerile inculpatului potrivit cărora nu a însoţit mărfurile în calitate de delegat.În vol. I al dosarului de urmărire penală de la fila 134 până la fila 178, se află în xerocopie facturile în baza cărora S.C.A...SRL Bacău ar fi vândut motorină S.C. „N…”SRL Sebeş. Cantităţile de motorină menţionate în facturile respective nu puteau fi livrate altfel, decât cu autocisterne.
Procedându-se la centralizarea mijloacelor de transport (auto) indicate, s-a constatat că multe nu existau iar câteva erau autoturisme (Dacia ş.a.), care nu puteau transporta astfel de cantităţi de motorină ( fila 218 – 221 vol. III dosar urmărire penală).
S.C.A...SRL Bacău a livrat pe 15 şi respectiv 17 noiembrie 2007 cantitatea de 37900 l motorină (19750 + 18150), cu auto BV.... şi B.... (fila 70,71 vol. II dosar urmărire penală).
Urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că cele 2 (două) mijloace de transport n-au existat (fila 222 vol. III dosar urmărire penală).
Chiar dacă cele două auto ar fi existat, inculpatul D.A.I. nu le-ar fi putut însoţi în calitate de delegat pentru că în acelaşi timp nu putea să fie în mai multe locuri :
-pe 15 noiembrie 2007, susnumitul figurează ca delegat atât în ceea ce priveşte transportul celor 19750 l către S.C.”E…”SRL alba Iulia cât şi în calitate de delegat pentru 59895 l motorină către S.C.”N…” SRL Sebeş (fila 140, 141 vol.I dosar urmărire penală).
La fel s-a întâmplat şi pe 17 noiembrie 2007 când nu putea să însoţească în acelaşi timp cantitatea de 25396 l motorină la S.C.”N…” SRL Sebeş şi 18150 l motorină la S.C.”E..” SRL Alba.
Mărfurile fiind livrate în aceeaşi zi, normal ar fi fost ca facturile să fi fost succesive, ori S.C.A...SRL Bacău a emis în aceeaşi zi de 15 noiembrie 2007 facturile 0122, 1124, 00126.
Producător al motorinei livrate, s-a precizat că ar fi fost SNP „Petrom” din cadrul OMV.
Or, S.C.A...SRL Bacău nu s-a aprovizionat cu motorină de la nici una din rafinăriile PETROM, ceea ce ar însemna că dacă s-a livrat un produs petrolier, sub nici o formă nu a fost motorină şi livrarea nu s-a făcut din Bacău.
Din procesul verbal de la fila 223 vol.IV dosar urmărire penală a rezultat că S.C.”N..” SRL din localitatea Sebeş judeţul Alba are ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, ceea ce a condus la concluzia, că ceea ce a primit în numele S.C.A...SRL Bacău a fost descărcat în rezervoarele benzinăriei ca motorină, deşi în realitate a fost altceva, cu siguranţă un produs inferior.
Atâta vreme cât în baza de date a MAI nu figurau următoarele autovehicule : B…, facturile emise către S.C.”N.. SRL în număr de 45, respectiv BV.58.GVP, B.43.0912 din cele 2 facturi emise către S.C.”E…”SRL, instanţa a avut serioase îndoieli cu privire la realitatea şi mai ales legalitatea acestor afaceri.
Martorii, proprietarii de autoturisme au confirmat împrejurarea că nu au transportat motorină (mii de litri)  pentru S.C.A...SRL Bacău, acest lucru fiind de altfel şi imposibil.
Mai mult decât atât, o parte din mijloacele de transport care figurau în cuprinsul facturilor emise de S.C.A...SRL Bacău pe adresa celor două societăţi beneficiare (E… şi N…) figurau şi în cazul altor beneficiari ai acesteia.
Din declaraţiile şoferilor care scriptic figurau că au transportat produse petroliere de la S.C.”P..”SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău a rezultat următoarele:
M. G. (vol. III fila 84) conducător auto din anul 2004 la S.C.”D…” SRL Ploieşti nu cunoaşte S.C.A...SRL Bacău, nu a transportat niciodată produse petroliere pentru această societate şi nu a transportat astfel de produse în zona Bacău.
Referitor la factura fiscală PAL 676/22.12.2007 emisă de S.C.”P…” SRL în favoarea S.C.A...SRL Bacău pentru 37.768 lei „Paulinek” în valoare de 92.135,04 lei (fila 420 dosar urmărire penală vol.I), acesta a declarat faptul că într-adevăr pe această factură sunt menţionate numele şi prenumele său, seria şi numărul actului de identitate, respectiv numărul de înmatriculare al autotractorului respectiv al cisternei, însă semnătura de la rubrica „date privind expediţia” nu-i aparţine şi nu a fost executată de către el.
Acesta nu-şi amintea să fi efectuat vreodată transport de produse petroliere de la S.C.”P…”SRL, ori pentru această societate şi nu cunoaşte nici o persoane pe numele D. A. – I.
În mod asemănător, V. M. (vol. III, fila 87) conducător auto la S.C.”D….”SRL Ploieşti, referitor la factura fiscală PAL nr.672 emisă de SD.C.”P…”SRL în favoarea S.C.A...SRL Bacău pentru cantitatea de 32.044 kg „Grastex” în valoare de 81.984,57 lei (fila 442 vol. I dosar urmărire penală) a declarat că la rubrica „date privind expediţia” sunt (este) menţionat (e) numele şi prenumele său, seria şi numărul actului său de identitate, PH....
Cu privire la numărul de înmatriculare ale autotractorului şi cisternei (PH..., PH...) aparţin societăţii, dar personal nu a deservit niciodată aceste vehicule.
Semnătura de la această rubrică nu-i aparţine şi nu a fost executată de către el.
Nu-l cunoaşte pe D. A. – I.
Referitor la această din urmă factură (672/22 decembrie 2007 fila 442 vol. I dosar urmărire penală) s-a constatat că marfa nu a urmat drumul actelor însoţitoare.
Factura de mai sus a fost întocmită de un anume R. M., ca de altfel toate facturile emise de S.C.”P..„SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău (fila 342-452 vol. I dosar urmărire penală).
Susnumitul a întocmit şi facturile S.C.”P...” SRL Ploieşti judeţul Prahova nr. 96/22 mai 2007 (fila 345 vol. I dosar urmărire penală), nr. 118/09 iunie 2007 (fila 95 vol. III dosar urmărire penală), nr. 127/11 iunie 2007 (fila 96 vol. III dosar urmărire penală) nr. 213/14 iunie 2007 (fila 98 vol. III dosar urmărire penală), nr.143/06 iulie 2007 (fila 99 vol. III dosar urmărire penală), nr.172/17 iulie 2007 (fila 100 vol. III dosar urmărire penală), nr. 549/09 noiembrie 2007 (fila 101 vol. III dosar urmărire penală), nr. 632/20 noiembrie 2007 (fila 102 vol. III dosar urmărire penală), nr. 638/22 noiembrie 2007 (fila 103 vol. III dosar urmărire penală), nr. 694/11 ianuarie 2008 (fila 104 vol. III dosar urmărire penală), nr.706/17 ianuarie 2008, având ca destinatar al mărfurilor S.C.A...SRL Bacău, însă şoferul N. B. audiat ca martor a precizat că „în perioada 2007 – 2008 nu am transportat produse petroliere la Bacău” (fila 91
– 92 dosar urmărire penală vol. III), deci şi în aceste cazuri mărfurile au urmat un circuit diferit de circuitul facturilor. Facturile de mai sus fiind emise de S.C.”P...” SRL Bacău pentru produsul „xol”, de către aceeaşi persoană R.M. ar fi trebuit să aibă numere în ordine crescătoare.
Or, la data de 14 iunie 2007 s-a emis factura cu nr.213 iar la data de 06 iulie 2007 s-a eliberat factura cu nr.143, ceea ce face ca instanţa să constate că documentele respective nu prezintă garanţii de obiectivitate. Martorul N.B a arătat că este posibil să fi transportat produse petroliere pentru S.C.A...SRL Bacău, destinaţia finală fiind „tot în zona Sibiului”, unde se proceda la transvazarea mărfii dintr-o cisternă în alta, cu ajutorul motopompelor, exact ca atunci când descarcă marfa în depozite; când se folosea o singură motopompă, golirea unei autocisterne se făcea în jur de 30 – 40 minute, această perioadă înjumătăţindu-se când de foloseau două motopompe. Martorul N.B. a mai arătat că atunci când încărca produse petroliere de la S.C.”M…”SRL pe timpul transportului avea asupra sa avizele de expediţie, nicidecum facturi, ceea ce a condus la concluzia că facturile erau întocmite ulterior, în scopul de a induce în eroare oamenii legii, de a canaliza cercetările pe o pistă falsă.
Tot în ceea ce priveşte garanţiile de obiectivitate ale facturilor întocmite de R.M. pentru S.C.”P...” SRL Ploieşti, instanţa a constatat că la data de 06 iulie 2007 s-a emis atât factura 143, şofer fiind N.B. cât şi factura 246/6 iulie 2007, şofer fiind V.P. (fila 111 vol. III dosar urmărire penală), ambele facturi fiind eliberate în favoarea S.C.A...SRL Bacău.
S.C.”P...” SRL Ploieşti prin R.M. a emis următoarele facturi pentru cumpărătorul S.C.A...SRL Bacău : 246/6 iulie 2007, 617/14 noiembrie 2007, 631/20 noiembrie 2007, 640/22 noiembrie 2007, 644/23 noiembrie 2007, 653/30 noiembrie 2007, 561/01 decembrie 2007, 569/07 decembrie 2007, 574/11 decembrie 2007, 658/19 decembrie 2007, 675/22 decembrie 2007, 597/05 ianuarie 2008, 689/10 ianuarie 2008, şofer fiind V. P. (fila 111 – 126 vol. III dosar urmărire penală).
Şi în cazul facturilor de mai sus, facturile nu sunt în ordine crescătoare, ceea ce trădează o evidenţă dublă, interzisă de lege.
Conducătorul auto V. P. fiind audiat ca martor a arătat că nu a reţinut să fi efectuat vreodată transporturi de produse petroliere pentru S.C.A...SRL Bacău, de la al cărui nume nici nu  auzit (fila 107 – 110 vol.III dosar urmărire penală).
Şi acest şofer a declarat că a încărcat produse petroliere din depozitele S.C.”R…”SRL Ploieşti, primind ca documente însoţitoare avizele de însoţire a mărfurilor şi certificatele de calitate, nicidecum facturi. S.C.”R…”SRL Ploieşti era administrată de doi fraţi, căror le-a cunoscut doar prenumele de P. şi D.., acestea fiind singurele persoane cu care ţinea legătura în timpul transportului prin telefonul mobil. De fiecare dată, după încărcarea mijlocului de transport, nu se proceda la sigilarea cisternei, unul din cei doi fraţi spunându-i că trebuie să se deplaseze în zona Sibiului, unde urma să fie contactat de către un reprezentant al societăţii beneficiare. Ajuns în zona Sibiului, martorul era contactat telefonic de reprezentantul societăţii beneficiare, care de fiecare dată era o altă persoană. Mărfurile au fost descărcate în rezervoare de suprafaţă, aflate la 50-100 m de staţia de distribuţie a produselor petroliere, ori în alte autocisterne, cu ajutorul unor motopompe ale beneficiarului., descărcarea, respectiv transvazarea (transferul) durând aproximativ 40 – 60 minute.
Şoferul V.P. a arătat că de fiecare dată a completat foaia de parcurs, care a fost predată la firma care-l angajase S.C.”T…”SRL Timişoara, cu punct de lucru la S.C.”C…” SRL Ploieşti. De fiecare dată a efectuat transportul singur. Cisternele în care se transvazau produsele petroliere avea numere de leasing dar şi de Sibiu.
În ceea ce priveşte facturile menţionate mai sus, apare într-adevăr numele şi prenumele său, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numerele de înmatriculare ale autotractorului şi al autocisternei, care corespund cu cele reale, însă semnătura nu-i aparţine.
Şoferul nu şi-a amintit să fi efectuat transportul pentru S.C.”P...”SRL Ploieşti, ci pentru alţi furnizori, printre care şi S.C.”M.”SRL din satul D…, comuna Găneasa judeţul Olt. Nu cunoaşte numele reprezentanţilor acestei din urmă firme. Facturile nu au însoţit marfa ceea ce înseamnă că au fost întocmite ulterior.
Prin urmare, acest şofer a transportat mărfuri produse de S.C.”R…”SRL cât şi mărfuri produse de S.C.”M….”SRL Găneasa. Nu l-a cunoscut şi nici nu a auzit de administratorul S.C.A...SRL Bacău.
O declaraţie similară a dat şi martorul M.C.V. în ceea ce priveşte facturile, seria PAL, nr. 629/19 noiembrie 2007, 566/06 decembrie 2007 şi 583/13 decembrie 2007 (fila 127 – 129 vol.III doar urmărire penală).
Şi facturile de mai sus au fost emise de R.M.
Şoferul M.C.V. şi-a amintit că nu a încărcat autocisternele de la furnizorul indicat în cuprinsul facturilor, adică de la S.C.”P...”SRL Ploieşti. Datele sale de identitate de pe cele 3 (trei) facturi sunt corecte, însă semnătura nu-i aparţine, precizând că nu a efectuat transporturi pentru S.C.A...SRL Bacău. De fiecare dată în calitate de şofer, a completat foile de parcurs, care s-au arhivat la sediul firmei de transport S.C.”R…” SRL Bucureşti, autocisternele rămânând într-un garaj din Ploieşti, pe str.P.
S-a apreciat ca fiind interesantă declaraţia martorului B.D.D., şofer la S.C.”B…” SRL Ploieşti, administrată de A. C.
Prin declaraţia sa dată în cursul urmăririi penale (fila 133 – 134 vol. III) a rezultat că în perioada 2007 – 2008 a transportat produse petroliere pentru diverşi beneficiari din ţară.
Autocisternele erau încărcate din rafinării dar şi depozitele „M. P.” SRL din Găneasa Olt ş.a. Atunci când încărca marfa din rafinării primea în original următoarele documente însoţitoare : factura, certificatul de calitate, D.A.I.-ul, fişa de siguranţă, pe care le preda la destinaţie beneficiarului, însă atunci când încărca marfa din depozitele private ale S.C.”M..”SRL Găneasa Olt, primea ca documente doar : avizul de expediţie, certificatul de calitate, fişa de siguranţă, pe care le preda la destinaţie. De la rafinării a ridicat benzină, motorină ş.a. iar din depozitele S.C.”M…” SRL Găneasa a primit spre transport : xol 10, martyk, paulinek. Martorul nu şi-a amintit să fi încărcat mărfuri de la S.C.”R…”SRL Ploieşti.
Şoferul B.D.D. şi-a amintit că a efectuat mai multe transporturi de produse petroliere, pe care le-a încărcat de la S.C.”M...”SRL Găneasa judeţul Olt, pe care le-a dus în judeţul SIBIU. De fiecare dată produsele petroliere au fost descărcate în alte cisterne, transvazarea (transferul din una în alta) făcându-se în diferite parcări din zona Sibiului. Legătura cu reprezentantul S.C.A...SRL Bacău o ţinea telefonic de fiecare dată, de fiecare dată acesta sunându-l de pe un telefon mobil cu număr ascuns. Martorul a precizat că a fost sunat de mai mulţi bărbaţi, fiecare recomandându-se a fi reprezentant al S.C.A...SRL Bacău, fără a sta de vorbă, faţă în faţă cu vreo persoană care să se reprezinte administratorul firmei de mai sus. Transvazarea produselor petroliere dintr-o cisternă în alta se făcea cu ajutorul motopompelor, timpul necesar pentru descărcarea unei cisterne era de aproximativ 20-30 minute. Cisternele în care se descărcau produsele petroliere aveau număr de înmatriculare de Bucureşti, Bihor şi Covasna. Înainte de transvazarea produselor petroliere, se prezenta în faţa martorului un bărbat care se prezenta că este de la S.C.A...SRL Bacău, cerându-i documentele care au însoţit marfa. Martorul nu a putut să descrie cum arăta persoana care îi solicita documentele, pentru că de fiecare dată era alta, care după accent părea a fi din zona Ardealului.
Numele martorului B.D.D. figura pe următoarele facturi fiscale întocmite de acelaşi
R.M. în numele furnizorului S.C.”P...”SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău : 80 din 15 mai 2007, 85 din 17 mai 2007, 211 din 14 iunie 2007, 219 din 16 iunie 2007, 220 din 18 iunie 2007, 222 din 19 iunie 2007, 229 din 21 iunie 2007, 234 din 25 iunie 2007, 243 din 28 iunie 2007, 136 din 30 iunie 2007, 316 din 21 august 2007, 635 din 21 noiembrie 2007, 648 din 24 noiembrie 2007, 556 din 29 noiembrie 2007, 575 din 12 decembrie 2007, 594 din 04 ianuarie 2008, 687 din 09 ianuarie 2008, 691 din 10 ianuarie 2008, 709 din 17 ianuarie 2008 (fila 135
– 159 vol. III dosar urmărire penală). Ca şi în celelalte cazuri, facturile n-au fost înregistrate cronologic. La rubrica privind expediţia din cuprinsul facturilor, erau înscrise datele de identificare
ale şoferului, care corespund realităţii, însă semnătura nu aparţine martorului B.D.D.
Şoferul nu l-a cunoscut pe inculpatul D.A.I.
O declaraţie similară a dat în cursul urmăririi penale şi martorul P.L.F. (fila 160 – 162 vol.III), care a precizat că de fiecare dată când a încărcat mărfuri de la Găneasa a primit doar avizul de însoţire, certificatul de calitate şi fişa de siguranţă. Pe avizele de însoţire a mărfii, adică pe avizele de expediţie, la rubrica furnizor era trecut S.C.”M...” SRL iar la rubrica cumpărător era trecut S.C.”P...”SRL Ploieşti. Niciodată nu i s-a dat factură fiscală. Martorul a arătat că toate produsele ridicate de la Găneasa le-a transportat în zona Sibiului, unde le-a transvazat în alte cisterne, în diferite parcări. În momentul transvazării mărfii preda şi documente persoanei care i-a ieşit în întâmpinare, după ce-l contacta telefonic şi care îl dirija unde trebuie să se prezinte cu marfa.
Transvazarea produselor petroliere se făcea cu ajutorul motopompelor şi dura aproximativ o oră, în funcţie de capacitatea cisternei. De fiecare dată era întâmpinat de către o altă persoană.
În cursul urmăririi penale, martorul P.L.F. a văzut pentru prima oară facturile fiscale seria PAL, toate emise de S.C.”P...” SRL Ploieşti pentru S.C.A...SRL Bacău : 125/10 iunie 2007, 126/11 iunie 2007, 217/15 iunie 2007, 221/18 iunie 2007, 228/20 iunie 2007, 237/26 iunie 2007, 238/27 iunie 2007, 137/30 iunie 2007, 171/14 iulie 2007, 147/07 iunie 2007, 162/10 iulie 2007, 178/18 iunie 2007, 548/09 noiembrie 2007, 645/23 noiembrie 2007, 649/27 noiembrie 2007, 581/12 decembrie 2008, 186/20 iulie 2007, 622/16 noiembrie 2007, 559/30 noiembrie 2007, 586/15 decembrie 2007, 693/11 ianuarie 2008 (fila 163-192 dosar urmărire penală vol. III).
Datele sale personale înscrise în cuprinsul fiecărei facturi corespund realităţii, însă semnăturile nu-i aparţin. Nu l-a cunoscut niciodată pe inculpatul D.A.I.
O declaraţie similară a dat şi conducătorul auto O.C.B. ale cărui date de identificare au fost trecute pe următoarele facturi : 94/22 mai 2007, 124/09 iunie 2007, 128/11 iunie 2007, 212/14 iunie 2007, 225/19 iunie 2007, 231/22 iunie 2007, 231/26 iunie 2007, 241/27 iunie 2007, 177/18 iulie 2007, 189/20 iulie 2007, 356/21 august 2007, 557/29 noiembrie 2007, 595/4 ianuarie 2008 (fila 196 – 211 vol. III doar urmărire penală).
Pe fiecare factură exista o semnătură indescifrabilă, care sub nici o formă nu semăna cu specimenul de semnătură al inculpatului D.A.I., singura concluzie care se poate trage din această situaţie este că inculpatul a fost semnat în fals, nefiind exclus ca acest lucru să-l fi făcut , R.M., cel care a întocmit facturile respective.
La reţinerea vinovăţiei inculpatului prin rechizitoriu s-a avut în vedere, în principal declaraţia martorului R.M. pentru că din declaraţiile şoferilor nu a rezultat în ce anume a constat vinovăţia lui D.A.I., pe care de altfel nici nu l-au cunoscut.
Martorul R.M. a precizat în cursul urmăririi penale că în relaţia comercială cu S.C.A...SRL Bacău, aceasta a fost reprezentată de către inculpatul D.A.I., cu care s-a şi întâlnit în câteva rânduri pentru înmânarea documentelor contabile aferente livrărilor, care de cele mai multe ori erau transmise şi prin intermediul conducătorilor auto de pe mijloacele de transport a produselor energetice.
Dar cine este R.M. ?
Destinatarul a 30 % din capitalul S.C.”P...” SRL Ploieşti !!
Diferenţa de 70 % din capitalul social o deţine administratorul societăţii M.C.
Dar cine este firma S.C.”P...” SRL Ploieşti ?
O firmă de apartament, cu sediul în Ploieşti, b-dul Republicii nr.25 bl.A.7 ap.25 et. VIII judeţul Prahova, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Prahova sub nr. J.... (fila 45 – 61 vol.III dosar urmărire penală).
Martorul R.M. a arătat că produsele livrate către S.C.A...SRL Bacău au fost achiziţionate de către S.C.”P...” SRL Ploieşti, de la mai multe societăţi, prin care au fost S.C.”R…” SRL Bărcăneşti – Prahova, S.C.”M... I..” SRL Găneasa judeţul Olt, S.C.”P..” SRL Arad, S.C. „L…” SRL Ploieşti, în baza contractelor de vânzare – cumpărare încheiate.
Martorul a arătat că produsele achiziţionate de la societăţile enumerate mai sus au fost vândute de S.C.”P...” SRL Ploieşti la diferite societăţi, printre care şi S.C.A...SRL Bacău, fără a interveni asupra acestora, respectiv fără a le schimba domeniul de utilizare, pe facturile de livrare, făcându-se menţiunea „interzis schimbarea domeniului de utilizare al produsului”.
Într-adevăr pe fiecare factură a fost aplicată de R.M. o ştampilă dreptunghiulară în care scris cu majuscule „INTERZIS SCHIMBAREA DE UTILIZARE AL PRODUSULUI”.
Instanţa a constată că S.C.”P...”SRL Ploieşti era doar un client scriptic cu rolul de a deturna verificările către o pistă falsă, astfel încât să nu fie trasă la răspundere penală, respectiv fiscală, în calitate de persoană juridică, punându-se la adăpost de răspunderea penală şi reprezentanţii firmei de mai sus, printre care şi R. M. Firma P. prin reprezentanţii său, unul fiind martorul R. M. a acţionat astfel încât să cadă năpasta pe cineva nevinovat, respectiv pe inculpatul D. A. – I., în ceea ce priveşte plata taxelor cuvenite statului, respectiv pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală.
Potrivit art.240 din L.571/2003 (codul fiscal) şi pct.7 (1) din H.G. 44/2004, modificată „utilizatorii finali care achiziţionează uleiuri minerale neaccizabile în baza autorizaţiei de utilizator final şi care ulterior schimbă destinaţia iniţială a produselor, devin plătitori de accize calculate la nivelul accizelor aferente benzinei cu plumb.
Conform art.4 şi 5 ale art.175 din L.571/2003 (codul fiscal), produsele energetice, altele decât cele de la alin (3) sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin (1) orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat, la nivelul combustibilului pentru motor echivalent.
În conformitate cu pct.6 al art.192 din codul fiscal (L.571/2003), în cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, acciza devine exigibilă la data la care produsul energetic este oferit spre vânzare, ori la care este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.
Potrivit art.296/1 lit.b din codul fiscal, constituie infracţiune, producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă.
În baza unor avize de expediţie ale producătorului către S.C.”P...” SRL, mărfurile (XOL, MARYK ş.a.) din facturile analizate mai sus au ajuns în Ardeal, în zona Sibiului, unde au şi fost descărcate , ajungând în final în rezervoarele de carburanţi (motorină). Facturile au fost întocmite ulterior de către S.C.”P...” SRL pentru S.C.A...SRL Bacău de către martorul R.M., fără ca mărfurile să fi fost transportate mai departe; în zona Sibiului mărfurile au ajuns şi acolo au intrat în consum. Întocmirea ulterioare a facturilor cu menţiunea privind interzicerea folosirii produsului în alte scopuri, deşi infracţiunea era deja consumată s-a făcut doar pentru inducerea în eroare a autorizaţiilor judiciare şi fiscale.
Oricum semnături de primire din partea inculpatului D.A.I. nu există, astfel că acesta nu poate fi tras la răspundere penală şi nici obligat la plata de  obligaţii fiscale către stat.
Din desfăşurătorul tip cearşaf de la fila 21 vol. III dosar urmărire penală, a rezultat că aceiaşi şoferi au transportat mărfurile de la producător, la destinatarul din avizele de expediţie s-au altfel descris, nu rezultă că produsul ar fi fost transportat de şoferul X în baza avizului de expediţie şi de şoferul Y în baza facturii, ci transportul a fost făcut de acelaşi şofer. Din declaraţiile şoferilor a rezultat că după descărcarea mărfii s-au întors cu autocisternele goale la garaj. Transportul mărfurilor în baza facturilor a fost fictiv.
R.M. fiind o persoană interesată să dea vina pe D.A.I. pentru a scăpa de răspundere, instanţa nu a ţinut seama de declaraţiile sale.
S.C.”P...”SRL Ploieşti aşa cum a livrat mărfuri S.C.A...SRL Bacău reprezentată de inculpatul D.A.I. a livrat anterior şi altor societăţi ( S.C.”C.” SRL Bucureşti, S.C.”A.” SRL Bucureşti, S.C.”D.” SRL Bucureşti, S.C.”N.” SRL Bucureşti), toate înmatriculate în 2006, în intervalul iunie 2006 – februarie 2007.
Pentru afacerile necurate făcute prin intermediul firmelor de mai sus, COMISARIATUL REGIONAL PRAHOVA al GĂRZII FINANCIARE a făcut o sesizare penală împotriva numiţilor M.C. şi R.I.M. şi a S.C.”P...”SRL Ploieşti pentru comiterea infracţiunii prevăzute de codul fiscal cât şi de codul penal, constând în asocierea şi constituirea de grupuri de firme în vederea desfăşurării de activităţi economice care au avut ca efect evaziunea şi frauda fiscală prin tranzacţii ilicite cu produse petroliere, aducând prejudicii bugetului de stat, prin schimbarea destinaţiei iniţiale a produselor petroliere tranzacţionate şi crearea unor „suveici”, constituite din societăţi tip fantomă pentru ascunderea caracterului ilicit al tranzacţiilor efectuate şi însuşirea c/val. accizelor şi T.V.A.-ului, datorate bugetului de stat (fila 261 – 272 vil. XI – dosar urmărire penală).
Declanşarea verificărilor fiscale în judeţul Prahova a fost cauza pentru care, la începutul anului 2007 s-au făcut demersurile necesare pentru a fi găsit inculpatul D.A.I., pentru preluarea S.C.A...SRL Bacău, scopul urmărit fiind acela de a continuat afacerile necurate, care ţin de economia subterană păgubitoare pentru bugetul consolidat al statului.
S-a apreciat că nu este exclus ca să fi avut interes în această privinţă atât S.C.”P...”SRL Ploieşti prin cei doi asociaţi/administratori, cât şi firmele de la care S.C.”P...” SRL Ploieşti s-a aprovizionat cu mărfuri, în special de la S.C.”M... I.” Găneasa Olt şi S.C.”R. COM”SRL Bărcăneşti judeţul Prahova.
Metodele folosite erau aceleaşi.
S.C.”P...”SRL Ploieşti nu a fost utilizatorul şi nici beneficiarul final al produselor primite de la S.C.”R.”SRL ci numai un intermediar, care nu deţinea spaţii de depozitare, livrând mărfurile direct către beneficiari, fără a mai fi descărcate din mijloacele de transport. Propriu – zis, pe la S.C.”P.” SRL au circulat numai documentele, mărfurile fiind livrate direct de la producător (S.C.”R.” SRL) către beneficiarii firmei „fantomă”.
În timpul controlului fiscal, şoferilor li s-au luat note explicative în care au arătat următoarele :
V.V.D., a arătat că : deşi pe foile de parcurs apare destinaţia Piatra – Neamţ, produsele petroliere au fost transportate în diverse parcări auto din judeţul Bacău şi Neamţ, unde era aşteptat de alte mijloace de transport, transbordarea mărfurilor făcându-se în acele parcări, unde era aşteptat cu aparatura necesară descărcării mărfii; a efectuat transportul cu auto B.../PH.... (fila 206 vol. X dosar urmărire penală).
S.C., în calitate de conducător auto pe mijlocul de transport PH../PH.. aparţinând S.C.”C..”SRL, a arătat că referitor la transporturile din 17 decembrie 2007 şi 18 ianuarie 2008 modalitatea era aceeaşi ca şi la primul transport (cel din 08 noiembrie 2007 pe ruta Bărcăneşti
– Constanţa când a descărcat marfa la 4-5 km spre Mangalia), cu precizarea că de data aceasta cisternele în care urma să se descarce marfa se găseau într-un C.A.P. dezafectat, situat la aproximativ 10 km de Bacău. Nu a ştiut unde urma să fie transportată marfa mai departe (fila 210 vol. X – dosar urmărire penală).
V.M., şoferul S.C.”D…”SRL pe auto PH.../PH… a arătat că produsele petroliere au fost transportate la circa 20 km de oraşul Bacău, în sensul de mers Adjud – Bacău, într-o parcare pe partea dreaptă a sensului de mers, într-o altă cisternă care avea instalată pompa pe maşină. Transportul mărfii făcându-se noaptea, şoferul nu a reţinut numărul de înmatriculare al cisternei în care s-a făcut transbordarea (fila 218 vol. X – dosar urmărire penală).
Acest şofer a transportat mărfuri pentru S.C.”P...” SRL şi în zona Sibiului care au fost încărcate din S.C.”M... I…”SRL Băneasa – Olt, ceea ce conduce la concluzia că cei care l-au trimis în cursă făceau parte din acelaşi grup infracţional organizat.
Declaraţii similare au dat în total 12 şofer, salariaţi la 3 (trei) societăţi de transport din judeţul Prahova (C.V., M.A., S.C., B.D., N.C., D.I., D.S., S.B., P.N., P.G.S., V.M. şi V.V.D.) toţi arătând acelaşi lucru şi anume că produsele au fost transportate direct din B…, în diverse parcări şi locuri dezafectat de pe raza judeţului Constanţa, Bacău şi Neamţ, pentru a fi încărcate în alte mijloace de transport şi astfel a li se pierde urma. transporturile s-au efectuat în special noaptea.
În cuprinsul desfăşurătorului tip cearşaf de la fila 21 vol. III dosar urmărire penală, au rezultat şi livrările făcute de S.C.”R…”SRL către S.C.A...SRL Bacău de grastex, desort şi selvoxil. De fiecare dată, marfa nu a fost transportată la o anumită adresă, fiind transvazată prin parcări şi locuri virane, în alte mijloace de transport pentru a i se pierde urma, motiv pentru care s-a ajuns la concluzia că aceste mărfuri au fost valorificate sub formă de carburanţi auto prin diferite staţii de distribuţia carburanţilor de pe raza judeţului Constanţa, Bacău, Neamţ.
S.C.”R...” SRL B., judeţul Prahova era administrată de G.A.. Ca urmare a controalelor încrucişate făcute de fisc, S.C.”R...” SRL B., judeţul Prahova şi-a suspendat activitatea la 24 ianuarie 2008, sub pretextul că a intrat în revizie. Ca urmare a controlului materializat, în procesul – verbal încheiat de AIF (Activitatea de Inspecţie Fiscală Prahova din 31 martie 2008). A.N.A.F. prin D.G.F.P. Prahova a formulat
o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, împotriva numitului G.A., în calitate de administrator şi asociat unic la S.C.”R...” SRL din satul Tătărani, comuna Bărcăneşti judeţul Prahova (fila 104 – 107 vol.X – doar urmărire penală).
Procurorul a dat o soluţie de netrimitere în judecată, recurată de către petenta A.N.A.F.
– D.G.F.P. Prahova, Activitatea de Inspecţie Fiscală. Prin sentinţa penală nr. 542/19 martie 2009 a Judecătoriei Ploieşti, judeţul Prahova, soluţia de netrimitere în judecată a fost desfiinţată, iar cauza a fost trimisă procurorului în vederea redeschiderii urmării penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 296/1 alin.1 lit. g din L.571/2003 de către intimatul G.A.S. şi S.C.”R...” SRL cu sediul în satul T. nr… , comuna Bărsăneşti, judeţul Prahova.
S-a trimis dosarul la procuror şi în vederea începerii urmăririi penale, faţă de ambii intimaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art.290 cod penal, privind falsul în înscrisuri sub semnătură privată (fila 108 vol.X dosar urmărire penală)
Dacă plângerea petentei s-a finalizat cu o trimitere în judecată, s-a apreciat că este puţin probabil.
Anchetarea cazului fiind încredinţată D.N.A. – Serviciul teritorial Bacău ca efect a adresei nr.2012/II-3/08 decembrie 2008 semnată de procurorul şef de secţie D.F.Ţ. la data de 02 iunie 2009, inspectorii din cadrul A.I.F. (Activitatea de Inspecţie Fiscală) Prahova au trimis o NOTĂ care conţine actualizarea informaţiilor privind stadiul şi rezultatul verificărilor şi cercetărilor ulterioare efectuate pe seama activităţii S.C.”R...” SRL Bărcăneşti, din dorinţa de a se înţelege ceea ce s-a întâmplat, pentru că mecanismul era destul de complicat (fila 91­103 vol.X dosar urmărire penală).
S-a apreciat că numai specialiştii pasionaţi de profesia lor, care au pus suflet pentru a descoperi cum s-a produs o fraudă fiscală imensă şi au suferit pentru că n-au reuşit să se facă înţeleşi, existând pericolul ca cei vinovaţi şi care sunt mulţi să rămână nepedepsiţi, iar banii să nu ajungă la buget puteau întocmi un asemenea referat, pentru că un funcţionar care n-ar fi suferit un eşec profesional ar fi trimis actele solicitate organului care i le-a cerut, fără a da lămuriri suplimentare. Mai mult decât atât, inspectorii A.I.F. au continuat investigaţiile şi după ce au întocmit raportul de inspecţie fiscală şi procesul – verbal din 31 martie 2008.
Astfel au arătat că deşi nu se poate efectua verificarea documentelor la societăţile tip fantomă se poate reconstitui întreg circuitul produselor până la destinatarul final, pe baza extraselor bancare.
Potrivit art. 220 Cod fiscal, decontările între operatorii economici, furnizori de produse accizabile şi operatorii economici cumpărători ai acestor produse se fac integral prin unităţi bancare, fiind imposibil ca prin extrasele bancare ale societăţilor fantomă să nu se fi menţionat beneficiarii finali, care au achitat prin bancă contravaloarea produselor, astfel încât în acest mod să poată fi reconstituit întreg circuitul şi totodată să se stabilească destinaţia finală a produselor. Invocând motivul confidenţialităţii şi păstrării secretului bancar, instituţiile în cauză au refuzat să pună la dispoziţia organelor fiscale copii după extrasele bancare. Potrivit art. 115 din O.U.G. 99/2006, instituţiile de credit sunt obligate să furnizeze informaţii de natura secretului bancar, după începerea urmăririi penale împotriva unui client, la solicitarea scrisă a procurorului.
Pentru reconstituirea circuitului produselor petroliere s-a solicitat sprijinul A.N.A.F. ­Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei şi din centralizarea declaraţiilor informative privind livrările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (formular 394 întocmite conform Ordinului M.F.P. nr. 702/2007) au rezultat beneficiarii produselor achiziţionate de la societăţile de tip fantomă, în perioada octombrie 2007 -ianuarie 2008.
Din centralizarea declaraţiilor informative privind livrările si achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (formular 394 întocmit conform Ordinului M.F.P. nr. 702/2007), a rezultat faptul ca in perioada semestrul II 2007 -semestrul I 2008 S.C. Coral Group S..R.L, S.C. A... S.R.L., SC. D.. S.R.L., S.C. P. si S.C. P. au efectuat toate livrările de produse către 41 agenţi economici care au deschise staţii de distribuţie cu amănuntul a carburanţilor auto sau care intermediază achiziţiile de carburanţi, respectiv, S.C. C. (PV nr.24/11.02.2009), S.C. E. (PV nr.35/2009), S.C. N. (PV 43/2009), S.C. E. (PV nr.77/2009), S.C. R. (PV nr.43628/2009),
S.C. V. Ramnicu Sărat (PV nr.14125/2009), S.C. M. Tarnovita (PV nr.1398/2009), S.C. A.
Sibiu (PV nr.4569/2009), S.C. O. S.R.L. Sibiu (PV nr.5068/2009), S.C. A. S.R.L. Saliste -Sibiu (PV nr.4321/2009), S.C. P. S.R.L. Sibiu (PV nr.4331/2009), S.C. C. S.R.L. Sibiu (PV nr.4292/2009), S.C. P. S.R.L. (PV nr.4045/2009), S.C. O S.R.L. Sibiu, S.C. M 
Vălenii de Munte (PV nr.421/2009), S.C. K & H S.R.I. P (PV nr.819/2009), S.C. C O S.R.L.Sibiu (PV nr.107249/2009), S.C. M K S.R.L., S.C.B E S.R.L., S.C.A S C S.R.L, S.C.T T S.R.L. (PV 2450/2009), S.C.S B C S.R.L. (PV nr.4577/2009), S.C. E G S.R.L. (PV nr.402302/2009), S.C. S I S.R.L. (PV nr.1871/2009), S.C. G S.R.L. (PV nr.1899/2009), S.C. C S.R.L. (Fact nr.124 si 713), S.C. P S.R.L. (PV 402303/2009), S.C. O C S.R.L. (PV 869/2003), S.C. A O G S.R.L. (PV 841/2009), S.C. V P S.R.L. (PV 41377/2009), S.C. B I E
(Adresa nr.1112/2009), S.C. M Y S.R.L. (PV nr.900380/2009), S.C. G E S.R.L.
 
(Adresa nr.2359/2009), S.C. GI S.R.L. (PV nr.2939/2009), S.C. A T I S.R.L., S.C. Z C S.R.L. (Adresa nr.2377/2009), S.C. S F S.R.L. (PV nr.1395/2009), S.C. B O S.R.L. Sibiu (PV nr.3537/2009), S.C. B T S.R.L. , S.C. C I C S.R.L., S.C. C S.R.L. Arad (PV nr.14051/2009).
Potrivit declaraţiilor informative 394, în perioada octombrie 2007 -ianuarie 2008 a rezultat că produsele deţinute de S.C. „R...” S.R.L. au fost în realitate uleiuri minerale din categoria carburanţilor care sub paravanul societăţilor tip fantomă au ajuns în staţii de distribuţie, fiind valorificate sub formă de carburanţi auto. Astfel, cele 5 (cinci) societăţi fantomă (1. S.C. „P” S.R.L. Constanţa, 2. S.C. „D” S.R.L. Constanţa, 3. S.C. „P” S.R.L. Constanţa, 4. S.C. „A...” S.R.L. Bacău, 5. S.C. „C G” S.R.L. Piatra Neamţ) au achiziţionat produse petroliere de la S.C. „R” S.R.L. care în realitate au fost uleiuri minerale, efectuând livrări către societate comerciale care desfăşoară activitate de comerţ a carburanţilor auto, produsele respective nefiind utilizate în domeniul lacurilor, vopselelor, în construcţii.
Societăţile fantomă, la care s-a întrerupt circuitul produselor petroliere, au comercializat aproape în toate cazurile numai carburanţi auto, în principal motorină euro 4. De la această regulă, nici S.C. „A...” S.R.L. Bacău nu a făcut excepţie: a se vedea facturile emise, pentru motorină euro 4 către S.C. „N. OIL” S.R.L. Sebeş, jud. Alba (fila 134-178 vol. I dosar urmărire penală).
Pe facturile indicate mai sus era aplicată ştampila rotundă mică a S.C. „A...” S.R.L. Bacău şi o semnătură indescifrabilă, care sub nici o formă nu corespunde specimenului de semnătură al inculpatului. Mai mult decât atât, pe majoritatea facturilor sunt semnături de predare şi de primire. Deşi scriptic D.A.I. a fost delegat, adică a însoţit marfa, semnătura de predare nu este a sa şi mai mult decât atât semnăturile de predare/primire sunt identice, acestea fiind o dovadă că actele respective sunt ticluite în fals. De fiecare dată, furnizorul a precizat că are motorina de la S.N.P. „P” S.A. din cadrul O.M.V. însă S.C. „A...” S.R.L. Bacău nu a fost clientul nici unei rafinării O.M.V. din cadrul PETROM S.A.
S.C. „A...” S.R.L. Bacău prin administratorul său ar fi livrat şi păcurină neconformă
S.C. „W.” S.R.L. Constanţa, potrivit centralizatorului de la fila 458/-471 vol. I dosar urmărire penală. analizând facturile se constată că au fost frumos caligrafiate, respectiv scrise la calculator şi doar atât. Nu s-a specificat nici măcar pe o singură factură de unde provenea marfa (fila 472-606 vol. I dosar urmărire penală). Scrisul de mână de pe facturi nu este al inculpatului D.A.I. Este puţin probabil ca el să fi completat la calculator facturile dactilografiate. Nici semnătura de lângă ştampila rotundă a S.C. „A...” S.R.L. Bacău nu corespunde specimenului cunoscut. Inculpatul figura de fiecare dată ca delegat însă acest lucru nu era posibil pentru că trebuia să se şi întoarcă şi să plece din nou în cursă şi apoi îşi găsise serviciu şi s-a aflat în altă parte.
S-a apreciat că nici S.C. „W...” S.R.L. Constanţa nu este o firmă serioasă ci tot o societate fantomă, care nici nu mai funcţionează la sediul declarat (fila 224 vol. III dosar urmărire penală).
De la S.C. „R...” S.R.L. s-au livrat următoarele produse.: grastex, desovit şi selvoxil. Nerespectându-se reţetele de fabricaţie acestea au fost în realitate uleiuri minerale din categoria carburanţilor auto ce s-au valorificat către agenţi economici ce deţin staţii de distribuţie auto. În perioada octombrie 2007 -ianuarie 2008, S.C. „R...” S.R.L. a comercializat prin intermediul S.C. „P...” S.R.L. către cele 5 (cinci) societăţi fantomă, cantitatea de 2045,4 t produse însă societăţile fantomă au vândut distribuitorilor de carburanţi (41 de societăţi), cantităţi mult mai mari de produse; numai în judeţul Constanţa s-au vândut cantităţi mai mari decât întreaga cantitate produsă şi vândută de S.C. „R...” S.R.L.
Din verificările încrucişate efectuate la S.C. „P” S.R.L. Ploieşti a rezultat că în afară de
S.C. „R...” S.R.L. societăţile fantomă s-au aprovizionat de la S.C. „M... I” S.R.L. Găneasa, judeţul Olt, cu mari cantităţi de xol 10, martyk şi peculinek, pentru a li se schimba destinaţia şi a fi valorificate sub formă de carburanţi auto.
S.C. „M... I” S.R.L. Găneasa a livrat celor 5 (cinci) societăţi fantomă, printre care şi
S.C. A... S.R.L. Bacău începând din luna mai 2006, tranzacţiile comerciale fiind de ordinul zecilor de mii de tone, prin intermediul PALCRIS.
S.C. A... S.R.L. Bacău A fost preluată la începutul anului 2007, administratorul D.A.I. fiind din judeţul Prahova (fila 65 vol. IV dosar urmărire penală).În luna aprilie 2007 a fost înfiinţată S.C. „C G” S.R.L. Piatra Neamţ care l-a avut ca administrator şi asociat pe S.M.L., tot din judeţul Prahova.În luna mai 2007 s-a înfiinţat S.C. „D P” S.R.L. Constanţa având ca administrator şi asociat pe C.L.M. (fila 381 vol. X dosar urmărire penală).
 
Tot prin intermediul declaraţiei 394 a rezultat că în afară de S.C. „P...” Ploieşti, importante livrări de produse către societăţile fantomă s-au efectuat şi de către S.C. „U M.”
S.R.L. Hunedoara. Harta relaţională se află la fila 254 vol. X dosar urmărire penală.
Inspectorii A.I.F. Prahova care au întocmit acea notă – referat semnal de alarmă au propus înştiinţarea ANAF – Direcţia Antifraudă în vederea extinderii verificărilor şi la ceilalţi agenţi economici care au efectuat tranzacţii ilegale cu produse petroliere (fila 101 vol. X dosar urmărire penală).
Comisariatul General al Gării Financiare prin adresa 500402/13 martie 2008 a trimis o informare la ANAF – Direcţia Antifraudă, la care a anexat actele de control încheiate, ca urmare a verificărilor efectuate în legătură cu realitatea şi legalitatea activităţii desfăşurate de S.C.”M... I.” SRL Găneasa judeţul Olt cu propunerea de a se continuat cercetările, în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală şi a infracţiunii prevăzute de art. 296/1 lit. b din codul fiscal (fila 69 – 89 vol. XI dosar urmărire penală), însă dosarul a ajuns la Bacău, deşi centrul de greutate al fraudei fiscale de proporţii se afla în judeţul Prahova şi Olt, care a pornit de la eliberarea Autorizaţiilor de utilizator final, cu scopul declarat de obţinere a unor propuse finite neaccizate, din categoria diluanţilor/degresanţilor, denumiţi Xol, Paulinek, Martyk, Unisolv.
Piaţa românească nu putea absorbi cantităţi atât de mari de diluanţi, astfel că produsele respective au fost introduse direct sau în amestec în circuitul carburanţilor auto.
Conform „rapoartelor de încercare” emise de furnizor, aceste produse au punct de inflamabilitate sub 85 gr.C, densitate asemănătoare motoriei (xol 10) sau benzinei (martyk), produse ce pot fi uşor substituite carburanţilor auto sau folosite pentru mărirea volumului acestora, în amestecuri.
În aceeaşi situaţie sunt produsele livrate de S.C.”R”SRL Bărcăneşti – Prahova: grastex
– substanţă de protecţie contra ruginii şi contra deteriorării lemnului; desort – preparat pentru curăţarea, degresare şi şlefuire; selvoxil – solvent pentru vopseluri şi lacuri. Pentru produsele de mai sus nu s-au respectat reţetele de fabricaţie comunicate la OSIM. La obţinerea acestor produse s-au înlocuit atât componentele iniţiale, cât şi proporţia în care acestea se regăsesc în cantitatea de produs final.
Pentru realizarea produselor, amestecul s-a efectuat în funcţie de componentele aflate în stoc, fără respectarea reţetelor. În cazul produsului „grastex” având ca destinaţie protecţia contra ruginii şi a deteriorării lemnului, sub aceeaşi denumire s-a obţinut un alt produs destinat turnării dalelor de beton.
Inculpatul D.A.I. a pledat în mod constant nevinovat arătând că este victima unor „mafioţi”. Nu a putut să ajute autorităţile judiciare la identificarea acestora. S-a considerat că este posibil ca să se fi acţionat astfel încât să nu-i poată identifica. Nici mama sa, martora D.I. nu a putut ajuta instanţa în ceea ce priveşte anturajul nepotrivit al fiului său, identitatea celor care l-au implicat pe fiul său în aceste afaceri necurate, care l-au adus în pragul sinuciderii.
Cu certitudine, s-a reţinut că iniţiativa nu a aparţinut inculpatului care nu dorea altceva decât o slujbă, potrivit calificării sale. Anturajul aflând că D.A.I. are nevoie de un loc de muncă, i s-a promis un serviciu, cu condiţia să semneze nişte acte. În aceste condiţii a ajuns la Bacău, unde a semnat nişte hârtii, fără a înţelege prea multe pentru că nici nu i s-a spus. A priceput că a devenit administratorul unei firme însă doar în drept, nu şi în fapt. După ce a semnat documentele la Bacău, cei cu care a venit nu l-au dus nici măcar până acasă, lăsându-l să meargă pe jos o distanţă destul de mare.
S-a apreciat ca fiind cert faptul că D.A.I. a fost victima unui şantaj, din cauza unor împrumuturi bancare în care a fost implicat în împrejurări dubioase.
Fireşte nu trebuia să accepte să preia o societate comercială în aceste condiţii, însă dobândirea calităţii de administrator/asociat al unei societăţi comerciale nu este generator de prejudicii în condiţiile în care nu a efectuat acte de administrare. Astfel spus, între preluarea/înfiinţarea unei firme şi paguba nu există raport de cauzalitate, pentru că respectiva persoană juridică poate rămâne şi inactivă fiscal şi ulterior radiată din evidenţele Oficiului Comerţului.
Or, în speţă, s-a constatat că s-a produs o pagubă imensă, un „tun” , nicidecum o „ţeapă”, în baza unei inginerii financiare pe seama utilizării produselor petroliere ridicate din rafinării în baza unor autorizaţii de utilizator final.
A fost speculată de către băieţii deştepţi şi permisivitatea legii.
S-a apreciat că în categoria de mai sus nu intră şi inculpatul D.A.I. care este o victimă, un naiv, un om simplu.
Astfel de inginerii financiare explicau de ce nu mai sunt bani la bugetul consolidat al statului.
Verificările încrucişate efectuate au confirmat caracterul organizat al fraudei, pe întinsul întregii ţări.
Paguba intensă a fost produsă de un grup infracţional de crimă organizată în domeniul afacerilor.
S-a apreciat că aceasta a fost realitatea, fiind dovedită prin modul cum au fost transportate produsele, ce fel de acte de expediţie s-au întocmit, cum arătau facturile, cum s-au descărcat mărfurile şi cum s-au ridicat banii din bancă, prin ATM-uri, în special cu ce rapiditate (fila 86-92 vol.V dosar urmărire penală).
S-a reţinut că este adevărat că a ridicat şi inculpatul de câteva ori bani din bancă, semnând pentru aceasta , însă banii au fost imediat predaţi celui care l-a însoţit.
Cardul bancar emis pe numele inculpatului nu a intrat în posesia sa.
S-a  apreciat că dosarul a ajuns la Bacău printr-o greşeală, pentru că o asemenea fraudă nu poate fi recuperată de la o firmă fantomă, respectiv de la administratorul de drept al acesteia care nu a efectuat acte de administrare, nici pentru el şi nici pentru altcineva.
Gravitatea faptelor supuse judecăţii, cuantumul imens al pagubei, au depăşit competenţa unui serviciu teritorial judeţean al D.N.A., cum ş inspectorii AIF Prahova au precizat prin acea NOTĂ/referat că fenomenul de substituire şi schimbare a calităţii şi destinaţiei produselor petroliere scutite de la plata accizelor, în carburanţi auto este de o amploare mult mai mare, care excede competenţei legale de efectuare a verificărilor de către
D.G.F.P. judeţean. (fila 100 vol.X doar urmărire penală).
În speţă, s-a apreciat că rechizitoriul trebuia să fie întocmit de DNA – structura centrală, iar prejudiciul final să fi fost stabilit de A.N.A.F. – Direcţia Antifraudă fiscală, care de altfel a şi fost sesizată (fila 69 vol. XI) de către Comisariatul general al Gărzii Financiare.
S-a apreciat că restituirea dosarului la Parchet nu este cu putinţă, instanţa nu putea proceda altfel decât la achitarea inculpatului D.A.I., pentru considerentul că nu el a comis fapta, procesul fiind pornit greşit împotriva sa.
Evaziunea fiscală de proporţii care a făcut obiectul prezentului dosar, constând în obţinerea din rafinării de produse petroliere neaccizabile, cu caracteristici asemănătoare combustibililor auto, în baza nor autorizaţii de utilizator final emise de organele fiscale, cu motivarea că acele uleiuri, vor fi folosite în scop industrial în timp ce în realitate, după o „procesare” fictivă, aceste produse au fost trecute scriptic prin societăţi comerciale fictive, produsele ajungând în cele din urmă în benzinării unde au fost comercializate drept carburanţi auto a fost posibil prin utilizarea unor societăţi fantomă, adică fictive, care au fost mai multe, însă a fost trimis în judecată doar D.A.I. , nicidecum toţi administratorii firmelor fictive.
În speţă s-a considerat că nu administratorii societăţilor fictive trebuiau trimişi în judecată ci administratorii firmelor care au pus la cale această inginerie financiară.
D-a apreciat că nici extinderea procesului penal nu este posibilă pentru că nu sunt cunoscuţi adevăraţii vinovaţi , existând doar bănuieli asupra câtorva.
Autorii necunoscuţi (A.N.) care l-au implicat pe D.A.I., în această mega fraudă fiscală l-au avertizat că va fi chemat la BACĂU şi să aibă grijă ce va spune, ceea ce înseamnă că interlopii cu gulere albe au întins o capcană astfel ca cercetările că se desfăşoare cât mai departe la ei, ca dosarul că ajungă pe o linie moartă, împotriva unui nevinovat până se vor prescrie faptele, aceasta dovedeşte abilitate şi în acelaşi timp periculozitate; inculpatul nu a exagerat atunci când a afirmat că a avut de a face cu nişte mafioţi, care l-au şi ameninţat cu săbii, topoare, ş.a.
Ca efect al achitării inculpatului D.A.I. pentru că nu el a comis fapta au fost respinse pretenţiile civile ale ANAF formulate împotriva susnumitului.
Inculpatul a fost asistat/reprezentat de avocat desemnat din oficiu, motiv pentru care onorariul cuvenit apărătorului a fost suportat din fondul special al M.J.L.C., însă ca efect al achitării inculpatului, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva sentinţei penale mai sus menţionată au declarat recurs în cadrul termenului legal, PICCJ DNA Serviciul Teritorial Bacău şi partea civilă Statul Român ANAF Bucureşti – DGFP Bacău, pentru netemeinicie, motivele de recurs fiind detaliate în preambulul prezentei decizii penale.
Analizând sentinţa penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept existente, în virtutea caracterului devolutiv al recursului, prevăzut de art. 385/6 alin.3 C. Pr. Pen., Curtea constată că recursurile declarate sunt întemeiate pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Infracţiunea de evaziune fiscala reprezintă, in materialitatea ei, o infracţiune de prejudiciu, dar si de pericol si se poate realiza in una din următoarele forme in scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Potrivit art. 9 alin. 1 lit. b şi alin.3 din Legea nr. 241/ 15.07.2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi fapta săvârşită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Dacă prin această faptă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.
În cauza de faţă se reţine că prin rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticoruptie -Serviciul Teritorial Bacău cu nr.75/P/2008 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului D.A.I., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.l lit.b, alin.3 din Legea nr.241/2005, reţinându-se că în perioada mai 2007 -aprilie 2008, inculpatul D.A.I., asociat şi administrator unic al SC A... SRL Bacău, acţionând în calitate de reprezentant legal al acestei firme:-nu a evidenţiat în contabilitate un număr de 730 facturi fiscale aferente . livrărilor de combustibili către un număr de 19 societăţi; a schimbat destinaţia unor produse energetice scutite de la plata accizelor şi care au fost folosite în realitate ca şi combustibili pentru motoare şi încălzire, acte materiale săvârşite cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, respectiv plata taxelor şi impozitelor în cuantum total de 39.573.925,50 RON, reprezentând: 20.970.473,09 RON -Accize;10.099.019,19 RON-TVA; 8.504.437,21 RON -Impozit pe profit.
Prima instanţă a reţinut că inculpatul a fost doar administratorul în drept al SC A... SRL Bacău şi nu a efectuat acte de administrare în fapt a societăţii (semnăturile de pe facturile fiscale emise în numele societăţii nu aparţin inculpatului, iar acesta nu a însoţit ca delegat mărfurile înscrise pe aceste documente), a preluat, în luna ianuarie 2007, în calitate de asociat şi administrator unic SC A... SRL Bacău dar implicarea sa în comiterea ilegalităţilor care constituie obiectul cauzei s-a datorat unui şantaj şi a fost posibilă prin implicarea mai multor societăţi şi a mai multor persoane, dar a fost trimis în judecată.
Probatoriul administrat în cauză, inclusiv în faţa instanţei de recurs conduce însă la convingerea că inculpatul a efectuat acte de administrare a societăţii întrucât toate operaţiunile financiare derulate prin conturile bancare ale societăţii au fost efectuate personal de inculpat singura persoană împuternicită să semneze ordinele de plată (având specimen de semnătură în bănci)
Doar în această calitate, a semnat de ordinul sutelor ordine de plată către : SC P... SRL PloieştiSC PSRL, SC A SRL, SC B SRL SC B SRL, SC C L I SRL, SC C G SRL SC C I SRL, SC D IT SRL, SC D M SRL SC D P SRL, SC D P SRL, SC D T SRL, SC E L N SRL, SC G LSRL,SC SRL, SC M SRL,SC M T P SRL, SC N C S SRL,SC N S SRL, SC U M SRL SC V SRL, în baza relaţiilor comerciale derulate de către SC A... SRL Bacău cu societăţile anterior menţionate, astfel încât nu se poate susţine că acesta nu a avut cunoştinţă de activitatea societăţii, chiar şi în condiţiile în care nu ar fi semnat personal facturile fiscale.
Actele financiar contabile dar şi bancare aflate la dosarul cauzei, confirmă că inculpatul a fost cel care a depus şi retras sume de bani în şi din conturile societăţii.
Pe de altă parte, atât în cursul urmăririi penale cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti inculpatul nu a furnizat nici un indiciu din care să rezulte implicarea altor persoane, cu atât mai mult constrângerea sub imperiul căreia a acţionat. Din anul 2007 şi până în prezent D.A.I. nu a formulat plângere penală prin care să solicite identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care l-ar fi ameninţat, sechestrat şi forţat în aceste condiţii să comită mai multe infracţiuni. De altfel, motivarea instanţei de fond este în contradicţie atât cu declaraţiile martorilor care au fost prezenţi şi l-au cunoscut cu ocazia preluării societăţii cât şi cu propria declaraţie din care rezultă conştientizarea calităţii de administrator al unei societăţi comerciale precum şi a participării la comiterea unor fapte ilegale.
Curtea de Apel Bacău constată în urma întregului probatoriu administrat că inculpatul are calitatea de autor al infracţiunii de evaziune fiscală, infracţiune pentru care urmează a fi condamnat, întrucât a fost atât administratorul de drept cât şi de fapt al SC A... SRL Bacău şi, în această calitate, prin încălcarea obligaţiilor ce-i reveneau, a desfăşurat operaţiuni comerciale (aprovizionări şi livrări de produse energetice) prin care a schimbat destinaţia unor produse energetice scutite de la plata accizelor şi care au fost folosite în realitate ca şi combustibili către motoare şi combustibili de încălzire şi nu a înregistrat în contabilitatea societăţii facturi fiscale aferente.
La stabilirea cuantumului pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanţa de recurs va ţine cont de dispoziţiile art. 72 C. pen.,  prevederi care reprezintă coordonate pe baza cărora se realizează în mod concret individualizarea pedepsei, în raport cu fapta comisă, astfel încât sancţiunea aplicată să răspundă cerinţelor scopului preventiv, coercitiv şi educativ prevăzute de art. 52 C. pen. Pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare şi să nu arate în nici un caz un efect intimidant , datorită severităţii excesive.
Raportat la persoana făptuitorului, persoană care nu a mai cunoscut repercusiunea penală, la valoarea socială lezată, urmările imediate ale infracţiunii, prejudiciul extrem de ridicat cauzat statului, timpul şi mijloacele folosite pentru săvârşirea infracţiunii, mobilul şi scopul urmărit, persistenţa infracţională pe parcursul unei perioade de timp importante de aproximativ 11 luni de zile, se constată că pedeapsa aplicată ca şi cuantum, dar şi ca modalitate de executare va fi de natură să realizeze, scopul preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei, să nu fie prea blândă dar nici excesivă, (iustiția in eo potissimum consistit, ut supplicium sit aequale peccato) corespunzătoare coordonatelor stabilite de legiuitor prin dispoziţiile art. 72 şi art. 52 C. pen.
Se va dispune totodată, în conformitate cu prevederile art. 14,346 C. Pr. Pen., corob. cu art. 1385 c. civil obligarea inculpatului să plătească parţii civile statul român ANAF Bucureşti-DGFP BACĂU suma de 39.573.925, 50 lei la care se adaugă accesoriile7 (dobânzi şi penalităţi) aferente debitului până la acoperirea integrală a prejudiciului, în conf. cu dispoz. art. 119 alin.1 din O G nr. 92/2003, republicată, privind c. pr. fiscală.
Se va constata că S C A... SRL Bacău a fost radiată, iar în temeiul art. 13 din Legea nr.241/2005, la data rămânerii definitive a hotărârii se va dispune comunicarea către ONRC a dispozitivului prezentei decizii penale.
În ceea ce priveşte lipsa de competenţă materială în instrumentarea cauzei de către ST Bacău al DNA, se constată că aprecierile instanţei de fond cu privire la competenţa Serviciului Teritorial Bacău al D.N.A. nu au suport legal întrucât dispoziţiile OUG nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie stabilesc modul de organizare, atribuţiile şi competenţa acestei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de casaţie şi Justiţie, iar din coroborarea dispoziţiilor art. 3, art.5 şi art.13 din actul normativ anterior menţionat rezultă că serviciile teritoriale au aceeaşi competenţă materială şi după calitatea persoanei ca şi structura centrală, distincţia fiind determinată doar de circumscripţia teritorială.