avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Drept procesual civil. Modificarea sau casarea unei hotărâri Motive de netemeinicie.


Art. 302 alin.1 lit. cod pr. civilă. Art. 304 cod pr. civilă.
Dispoziţiile art. 302 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă sunt exprese şi stabilesc clar că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, reaprecierea probelor administrate în cauză – care este în mod evident un aspect de netemeinicie a hotărârii -neputând fi obiect de analiză în recurs, aceasta neîncadrându-se în niciunul din cazurile de casare sau modificare reglementate de art.304 Cod procedură civilă.
Curtea de Apel Bacău -Secţia I Civilă Decizia civilă nr. 716 din 9 aprilie 2012
 
Prin decizia civilă nr. 256/21.09.2011 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 4155/180/2007, s-a admis apelul formulat de apelanta–reclamantă P.S.C., împotriva sentinţei civile nr. 10518 din 09.12.2010, pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul cu nr. 4155/180/2007, în contradictoriu cu intimatul-pârât P.M.D., având ca obiect partaj bunuri comune.
A fost schimbată în parte încheierea din 6.12.2007 sub aspectul componenţei masei bunurilor  partajabile, în sensul că:
S-a constatat că are calitatea de bun comun şi autoturismul marca "P." înmatriculat în Anglia sub nr. 2779 SLX, în valoare de 1600 lire sterline.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale  încheierii.
S-a schimbat în parte sentinţa civilă 1369/17.02.2011.
S-a constatat că valoarea apartamentului situat în Bacău, str. Milcov nr. ... sc. , et., ap. este de 87.586 lei.
S-a constatat că valoarea masei partajabile este  de 724.175,2 lei şi 1600 lire sterline.
S-a atribuit reclamantei, în deplină proprietate şi liniştită posesie, şi autoturismul marca "V.C.A.", cu consecinţa excluderii acestuia din lotul pârâtului.
S-a constatat că valoarea lotului reclamantei este de 421.062,2 lei.
S-a atribuit în lotul pârâtului, în deplină proprietate şi liniştită posesie şi autoturismul marca "P." R779 SLX în valoare de 1.600 lire sterline.
S-a constatat că valoarea lotului atribuit pârâtului este de 303.113 lei şi 1.600 lire sterline.
A fost obligată reclamanta la plata sumei de 58.974,6 lei cu titlu de sultă în favoarea pârâtului.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 800 de lire sterline (echivalentul în lei la data plăţii) cu titlul de sultă (contravaloarea a 1/2 din autoturismul marca "P.").
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate .
A fost obligat intimatul la plata sumei de 12,5 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, în favoarea apelantei.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1369/17.02.2011 pronunţată de Judecătoria Bacău a fost anulat capătul de cerere formulat de pârâtul P.M.D. privind reţinerea la masa de partaj a chiriilor încasate de reclamantă pentru cele 4 imobile în cuantum de 34 494 lei.
A fost admisă acţiunea principală formulată de reclamanta P.S.C. cu domiciliul ales la Cabinet de avocat P.A. cu sediul în Suceava, str. Ana Ipătescu, nr. 4, bl. F, sc.E, et. III, ap. 11 în contradictoriu cu pârâtul P.M.D. domiciliat în Bacău, str. Milcov, nr... , sc..., ap... şi în Bacău, str. Ozanei, nr... , C. CFR la familia P.G..
S-a constatat că părţile au avut calitatea de soţi, căsătoria acestora fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. 12038/07.12.2006 a Judecătoriei Bacău, rămasă irevocabilă la 13.02.2007.
S-a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuţie egală următoarele bunuri:
-un apartament situat în Bacău, str. Milcov, bl. nr. 116, sc. A, etajul 4, ap. 18 cu trei camere, în valoare de 127.477,00 lei;
-un apartament situat în Bacău, str. Neagoe Vodă, bl. 11, sc. A, ap. 13 cu trei camere în valoare de 194.608,00 lei;
-un apartament situat în Bacău, str. Mărăşeşti, bl..., sc..., ap... în valoare de 108.505,00 lei;
-o garsonieră situată în Bucureşti, şoseaua Mihai Bravu, nr..., bl...,ap..., sc..., et.., sectorul 3 (fost sector 4) în valoare de 238.764,00 lei.
-suprafaţa de 1197,56 mp teren arabil situat în Bacău, str. Speranţei, nr.., jud. Bacău, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1910/18.06.2004 în valoare de
89.817 lei. -un autoturism „V.C.A.” înmatriculat în Anglia cu numărul M 96 XWL în valoare de
4895,20 lei. Valoarea totală a bunurilor din masa de împărţit este de 764066 lei. A fost respinsă cererea reclamantei – pârâte P.S.C. de a fi reţinut autoturismul marca
P. la masa de partaj. A fost dispusă sistarea stării de devălmăşie. Au  fost atribuite reclamantei-pârâte P.S.C. în deplina proprietate şi posesie: -garsoniera situată în Bucureşti, str. Mihai Bravu, nr..., bl..., sc.., ap.. cu o valoare de
55.613 Euro (238.764,00 lei), -apartamentul situat în Bacău, pe str. Milcov nr..., sc..., etaj.., ap..., valoarea de
127.477,00 lei şi
-terenul din Bacău, str. Sperantei nr... valoarea fiind de 89.817 lei.
Valoare totală a bunurilor atribuite reclamantei este de 456.058 lei.
Au fost atribuite pârâtului-reclamant P.M.D.:
-apartamentul situat pe str. Mărăşeşti nr.., sc.., etaj.., ap... valoarea de 108.505,00 lei
-apartamentul situat în str. Neagoe Vodă nr..., sc..., etaj.., ap.. valoarea de 194.608,00 lei
-autoturismul reţinut la masa de partaj, marca V., s-a efectuat un raport de expertiză din care rezultă că valoarea acestui autoturism este de 4895,20 lei.
Valoarea totală a bunurilor atribuite pârâtului-reclamant este de 308.008 lei.
A fost obligată reclamanta-pârâtă să achite pârâtului-reclamant suma de 74.025 lei cu titlu de sultă.
S-a constatat că părţile au contractat în timpul căsătoriei două credite, unul de 7800 £ şi celalalt de 12.000 £.
A fost obligat pârâtul P.M. să achite cu titlu de sultă reclamantei P.S.C. suma de
2236,47 lire sterline . Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele: Părţile au avut calitatea de soţi, căsătoria acestora fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. 12038/07.12.2006 a Judecătoriei Bacău. În timpul căsătoriei soţii au dobândit cu o contribuţie egală trei apartamente şi o garsonieră fapt ce rezultă din contractele de vânzare­cumpărare autentificate sub numerele 41/16.09.1999, 915/24.07.2003, 147/17.06.2004, 1910/18.06.2004 şi 99/24.02.2005.
Având în vedere că aceste imobile au fost dobândite în timpul căsătoriei instanţa, în temeiul art. 30 al. 1 Codul familiei le-a reţinut la masa de partaj.
De asemenea, instanţa a reţinut la masa de partaj autoturismul „V.C.A.” dobândit tot în timpul căsătoriei fapt ce rezultă din contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar la filele 43, 44. Nu interesează faptul că acesta a fost dobândit sau nu în timpul separaţiei în fapt a soţilor atât timp cât căsătoria nu era desfăcută la acea dată. Cel mult o astfel de împrejurare ar fi putut fi avută în vedere de către instanţă la stabilirea unei cote majorate la dobândirea întregii mase de partaj, dar în speţă acest lucru nu a fost cerut.
Cu privire la autoturismul marca P., instanţa apreciază că nu poate fi reţinută la masa de partaj, având în vedere că dovada achiziţionării autoturismului a fost depusă după pronunţarea IAP-ului, şi au existat dezbateri contradictorii cu privire la acest bun, respectiv pârâtul prin apărător opunându-se la reţinerii acestui autoturism la masa de partaj, în consecinţă nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 673 indice 7 C. proc. civ. cu privire la pronunţarea unui IAP suplimentar.
Cu privire la construcţiile reţinute la masa de partaj, dintre valorile rezultate în urma efectuării rapoartelor de expertiză instanţa urmează să aibă în vedere valoarea rezultata prin metoda comparaţiei este mai aproape de valoarea de tranzacţionare a apartamentelor existente pe piaţă imobiliara, fiind bazată exclusiv pe valori de piaţă. Astfel, ca valori: apartamentului situat pe str. Milcov nr.. , sc... , etaj.. , ap..., urmează să-i reţină valoarea de 127.477,00 RON, apartamentului situat în str. Neagoe Vodă nr..., sc.., etaj..., ap... valoarea de 194.608,00 RON, apartamentului situat pe str. Mărăşeşti nr..., sc..., etaj..., ap... valoarea de 108.505,00 RON.
Cu privire la valoarea garsonierei, acelaşi expert construcţii a evaluat garsoniera situată în Bucureşti, str Mihai Bravu, nr..., bl.., sc.., ap.. conform contractului de vânzare cumpărare nr 99/24.06.2005, expertul a ajuns la o valoare de 55.613 Euro (238.764,00 lei).
Cu privire la autoturismul reţinut la masa de partaj, marca V., s-a efectuat un raport de expertiză din care rezultă că valoarea acestui autoturism este de 4895,20 lei.
Cu privire la terenul din Bacău, str. Speranţei nr... valoarea stabilită de expert prin raportul de expertiză topocadastru este 89.817 lei.
Sub aspectul atribuirii bunurilor instanţa a reţinut că împărţirea bunurilor comune ale soţilor trebuie făcută de regulă în natură, numai în situaţia în care nu este posibilă atribuirea de bunuri către fiecare copartajant urmând să fii compensate în bani drepturile lor.
La formarea loturilor instanţa are în vedere criteriile stabilite de art. 6739 C. pr. civ, şi anume mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărţit, posesia asupra bunurilor, natura bunului, evitarea împărţirii excesive a bunurilor, ocrotirea interesului părţilor, starea de nevoie.
Instanţa va ţine seama de locul situării bunurilor şi de împrejurarea că nici una dintre părţi nu locuieşte actualmente în ţară şi de asemenea de necesitatea ca, pe cât posibil, fiecare parte să primească în lot bunurile  de aceeaşi calitate şi cu aceeaşi utilitate şi să se evite sultele împovărătoare raportat la întreaga masă partajabilă, loturile propuse de expertul tehnic urmând a fi parţial modificate.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal, a declarat apel reclamanta, criticând-o  pentru următoarele motive: -prima instanţă a stabilit în mod eronat masa de împărţit întrucât nu a fost inclus şi autoturismul marca „P.”;
-autoturismul marca „V.C.A” a fost în mod eronat reţinut la masa de partaj întrucât
are calitatea de bun propriu al reclamantei, fiind achiziţionat la data de
24.09.2005, după despărţirea în fapt a soţilor; -s-a reţinut în mod greşit valoarea imobilului situat în Bacău , str. Milcov, atribuit
reclamantului ca fiind de 127.477 lei, valoarea corectă fiind cea stabilită prin
suplimentul la raportul de expertiză tehnică în cuprinsul căruia s-a stabilit valoarea
de 87.586 lei.
La termenul din data de 16.05.2011 apelanta–reclamantă şi-a completat motivele de apel, criticând hotărârea pronunţată şi în ceea ce priveşte valoarea imobilului garsonieră, situat în Bucureşti, şoseaua Mihai Bravu nr..., bloc..., ap.., sc..., etaj II, apreciind că este supraevaluată.
În apărare, intimatul pârât a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susţinând în esenţă că: în ceea ce priveşte autoturismul marca „P.” nu are importanţă faptul că reclamanta a depus dovada existenţei acestuia, cât timp pârâtul este obligat să facă dovada solicitărilor, acesta fiind cel care a solicitat partajul acestui bun; autoturismul marca „V.C.A.” este bun comun întrucât comunitatea de bunuri încetează doar la data rămânerii definitive a hotărârii de divorţ; imobilul din Bacău, str. Milcov a fost evaluat corect, starea în care acesta se află fiind culpa  reclamantei.
În dovedirea apelului, apelanta-reclamantă a solicitat administrarea probei cu expertiza tehnică pentru evaluarea garsonierei situată în Bucureşti, str. Mihai Bravu, probă respinsă prin încheierea din data de 5.09.2011.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel astfel cum acestea au fost completate, instanţa a constatat că acesta este în parte fondat pentru următoarele considerente:
Comunitatea de bunuri a soţilor, încetează la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei, aceasta fiind în prezenta cauză, data de 13.02.2007.
Autoturismul marca „V.C.A.” fiind dobândit la data de 24.09.2005, în timpul căsătoriei, are calitatea de bun comun, astfel cum în mod judicios a apreciat prima instanţă, neîncadrându-se în nici una din categoriile de bunuri pe care dispoziţiile art. 31 C. fam. le stabileşte ca fiind   bunuri proprii ale soţilor.
Autoturismul marca „P.” a fost dobândit la data de 16.04.2005 cu preţul de 1600 lire sterline, conform facturii depusă la dosarul primei instanţe (fila 14 – vol.II), făcându-se astfel dovada apartenenţei acestuia la comunitatea de bunuri a soţilor.
Acest autoturism a fost solicitat pe calea cererii reconvenţionale (fila 3 – vol.I) şi urmează  a fi inclus la masa de partaj.
Deşi asupra acestui bun au existat dezbateri contradictorii anterior pronunţării încheierii din 6.12.2007, prima instanţă nu s-a pronunţat asupra acestei cereri, astfel cum susţine  în mod întemeiat apelanta.
În aceste condiţii, aprecierea instanţei la pronunţarea hotărârii asupra fondului, în sensul că nu se mai putea pronunţa o nouă încheiere întemeiată pe dispoziţiile art. 6737 C. pr.
civ. este judicioasă.
Însă instanţa de apel a constatat că  la pronunţarea încheierii întemeiată pe dispoziţiile art. 6736 C .pr. civ. nu a existat o judecată asupra cererii pârâtului-reclamant de includere la masa de partaj a autoturismului marca „P.” astfel încât, procedând în apel la analizarea acestei cereri, în temeiul facturii depuse, s-a constatat  calitatea de bun comun.
Valoarea la care a fost reţinut acest bun a fost aceea din cuprinsul facturii, respectiv 1600 lire sterline, întrucât  niciuna dintre părţi nu a contestat-o.
Cât priveşte atribuirea acestui bun, instanţa a constatat că în prezent autoturismul marca „P.” se află în posesia intimatului-pârât, aspect ce rezultă din coroborarea depoziţiilor martorilor C.I.A. şi F.N., iar autoturismul marca „V.C.A.” se află în posesia apelantei­reclamante, susţinerile  acesteia din cuprinsul apelului, nefiind contestate de către intimat.
Faţă de această situaţie, au fost atribuite cele două autoturisme, conform posesiei, fiind respectate astfel şi dispoziţiile art. 741, alin.1 Cod civil. Apelanta a criticat hotărârea sub aspectul valorilor reţinute pentru două dintre imobilele bunuri comune.
Referitor la apartamentul situat în Bacău, str. Milcov, tribunalul a apreciat că valoarea pe care a reţinut-o prima instanţă, nu reprezintă valoarea reală a acestui imobil.
A fost reţinută valoarea de 127.477 lei stabilită prin expertiza construcţii efectuată de expert P.A. (fila 199 – vol.I), deşi acest imobil nu a fost văzut de către expert.
Prin suplimentul la acest raport de expertiză efectuat în urma deplasării efective a expertului la imobil, s-a stabilit valoarea de circulaţie ca fiind 87.586 lei, valoarea necontestată de părţi, pe calea obiecţiunilor.
Faţă de aceste aspecte apreciem că în mod greşit prima instanţă s-a raportat la valoarea de circulaţie stabilită iniţial de expert întrucât starea reală a imobilului a fost constatată şi avută în vedere  doar prin suplimentul la  raportul de expertiză.
Susţinerile intimatului – pârât în sensul că degradările imobilului sunt rezultatul acţiunilor reclamantei nu au fost dovedite, depoziţia numitului R.C. fiind extrajudiciară, astfel încât nu va fi avută în vedere, întrucât probele se administrează direct şi nemijlocit de către instanţă.
Cât priveşte valoarea garsonierei situată în Bucureşti, tribunalul a constatat că aceasta  a fost în mod judicios reţinută de către prima instanţă, ca fiind  238.764 lei (55.613 euro).
Această valoare a fost stabilită prin raportul de expertiză tehnică (fila 219, vol. I) depus la data de 22.01.2009 şi necontestat, în condiţiile art. 212, alin. 1 C. pr. civ, la primul termen de judecată ce a urmat depunerii lucrării (19.02.2009).
Doar la termenul din data de 16.04.2009 reclamanta a contestat valoarea imobilului „garsonieră” apreciind că este subevaluată, iar la termenul din data de 21.01.2010 (fila 262 – vol.I) reclamanta, prin apărător, înţelege să nu mai insiste în refacerea expertizei, arătând că diferenţa  ce ar rezulta este foarte mică.
Pe calea apelului, reclamanta a formulat noi obiecţiuni asupra valorii stabilite pentru imobil, încercând de această dată supraevaluarea .
Având în vedere, faptul că aceasta nu a fost invocată în condiţiile art. 212, alin. 1 C. pr. civ., şi, în apel, apelanta are o poziţie opusă celei de la judecata în primă instanţă, s-a constatat că motivul de apel este neîntemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C. pr. civ., s-a admis apelul şi s-a schimbat în parte încheierea din data de 6.12.2007 a Judecătoriei Bacău, sub aspectul componenţei masei de partaj şi hotărârea sub aspectul valorii masei, a componentei loturilor şi a valorii sultelor, cu consecinţa menţinerii celorlalte dispoziţii.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs apelanta-reclamantă P.S.C., recurs declarat şi motivat în termen, legal timbrat şi înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr.4155/180/2007.
A fost criticată soluţia instanţei de apel, susţinându-se faptul că lotul său este supraevaluat, valoarea imobilului situat în Bucureşti, Şoseaua Mihai Bravu fiind excesiv de mare raportat la preţurile de circulaţie sau de construcţie a imobilelor similare de pe piaţă. Invocă recurenta faptul că între data întocmirii şi depunerii primului raport de expertiză – 22.01.2009 şi data formulării cererii de apel – 21.03.2011 şi a completării acesteia au trecut mai bine de 2 ani, timp în care a avut loc o scădere considerabilă a preţului imobilelor.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului, a dispoziţiilor art. 304, 312 Cod pr. civilă Curtea reţine următoarele:
Din cuprinsul cererii de recurs rezultă că aspectele invocate de recurentă referitoare la supraevaluarea lotului său vizează netemeinicia deciziei atacate rezultând din aprecierea eronată a probelor administrate în cauză, recurenta indicând probele care nu au fost luate în considerare sau au fost greşit apreciate şi făcând propria ei analiză şi reapreciere.
Ori, dispoziţiile art. 302 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă sunt exprese şi stabilesc clar că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, reaprecierea probelor administrate în cauză – care este în mod evident un aspect de netemeinicie a hotărârii -neputând fi obiect de analiză în recurs, aceasta neîncadrându-se în niciunul din cazurile de casare sau modificare reglementate de art.304 Cod procedură civilă.
Astfel, având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 Cod procedură civilă, iar  criticile formulate de recurentă referitoare la greşita reţinere a valorii imobilului situat în Bucureşti nu se circumscriu acestui cadru legal, urmează a fi înlăturate.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispoziţiilor art. 312 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul.