Delegaţie avocaţială. Cerere de chemare în judecată şi apel semnate de avocat.
Actele
de procedură săvârşite de avocat nu trebuie ratificate de parte, atât timp cât
exerciţiul dreptului s—a întemeiat pe o împuternicire izvorâtă din lege. În
raport de actuala reglementare, art. 69 C.pr.civ., avocatul îşi reprezintă
clientul în temeiul unui contract de asistenţă juridică încheiat în formă
scrisă, iar în baza acestui contract, avocatul se legitimează prin
împuternicire avocaţială. În lipsa unor stipulaţii contrare în contract,
avocatul este împuternicit să efectueze orice act, specific profesiei, pe care
îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului. Ca atare, în
baza acestor acte, mandatarul poate introduce cererea de chemare în judecată şi
semna cererea, poate introduce şi semna motivele de apel.
Temei de drept: art. 69 C.pr.civ.
Decizia civilă nr. 33/11.01.2012
Prin sentinţa civilă nr. 7161/03.05.2010 a
Judecătoriei Iaşi s-a admis în parte cererea reclamantului B.A.-M. în
contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a fost obligat pârâtul
să plătească reclamantului suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale, iar
restul pretenţiilor s-a respins.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a
reţinut că în 28.10.2003 reclamantul a fost încorporat la o unitate militară
din C., în vederea satisfacerii stagiului militar obligatoriu, acesta fiind
declarat apt pentru serviciul militar. Din adeverinţa emisă la 30.01.2009 de
spitalul de psihiatrie rezultă că începând cu anul 2006, reclamantul a suferit
internări cu diagnostice de tulburare psihotică acută, cu simptome
schizofrenice, tulburare schizo-afectică tip mixt. La data de 19.06.2007, cu
prilejul examinării de către comisia de expertiză medico- legală din cadrul
spitalului militar, i s-a eliberat reclamantului un certificat medical pentru
diagnosticul de tulburare psihotică acută cu simptome discordante paranoide,
iar la rubrica „legătura cauzală" s-a reţinut că boala este contactată în
timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
Împotriva sentinţei Judecătoriei Iaşi a
declarat apel Ministerul Apărării Naţionale, iar prin decizia civilă nr.
231/14.03.2011 a Tribunalului Iaşi s-a admis excepţia lipsei calităţii de
reprezentant invocată de ministerul intimat; s-a admis apelul declarat de
ministerul pârât împotriva sentinţei Judecătoriei Iaşi, sentinţă care a fost
schimbată în tot, în sensul că s-a anulat acţiunea introdusă de reclamantul
B.A.-M. împotriva ministerul pârât pentru lipsa dovezii calităţii de
reprezentant şi s-a anulat apelul declarat de reclamantul B.A.-M. împotriva
aceleaşi sentinţe, pentru lipsa calităţii de reprezentant.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a
reţinut că atât cererea de chemare în judecată, cât şi cererea de apel
formulate de reclamantul B.A.-M. sunt semnate de avocatul ales, şi pentru ca
nici contractul de asistenţă juridică nu a fost semnat, sunt incidente
dispoziţiile art. 161 alin. 2 C.pr.civ.
Împotriva deciziei civile a Tribunalului Iaşi a
formulat recurs reclamantul, susţinând că în mod nelegal s-au anulat apelul şi
acţiunea reclamantului ca fiind făcute de o persoană fără calitate de
reprezentant; în mod greşit s-a respins cererea de amânare a apelantului şi nu
i s-a dat acestuia posibilitatea la un proces echitabil, deşi angajase avocat,
şi urma să pună probe în apel.
Recursul formulat este întemeiat.
B.A.-M. a învestit Tribunalul Iaşi cu acţiune
la data de 31.03.2009, cererea de chemare în judecată fiind semnată de avocat
ul ales, în baza împuternicirii avocaţiale aflate la dosar. Cererea de apel a
fost formulată la data de 29.03.2010, fiind semnată de acelaşi avocat, care a
depus împuternicire avocaţială la dosar, unde, de asemenea, au fost depuse
contractele de asistenţă juridică din 5.02.2009, la instanţa
de fond şi cel din 3.08.2011, la instanţa de apel, încheiate între reclamant şi
avocat pentru acordarea asistenţei juridice în cauză.
În raport de actuala reglementare, art. 69
C.pr.civ., avocatul îşi reprezintă clientul în temeiul unui contract de
asistenţă juridică încheiat în formă scrisă, iar în baza acestui contract,
avocatul se legitimează prin împuternicire avocaţială. În lipsa unor stipulaţii
contrare în contract, avocatul este împuternicit să efectueze orice act,
specific profesiei, pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor
clientului.
Ca atare, în baza acestor acte, mandatarul
poate introduce cererea de chemare în judecată şi semna cererea, poate
introduce şi semna motivele de apel.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 161
C.pr.civ. şi că mandatarul avocat a făcut dovada calităţii sale potrivit Legii
nr. 51/1995, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant.
Faţă de acestea şi de dispoziţiile art. 312 C.pr.civ., a fost
admis recursul, casată decizia tribunalului, respinsă excepţia lipsei calităţii
de reprezentant, cauza fiind trimisă la tribunal pentru judecarea în fond a
cererii. |