avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Delegaţie avocaţială. Cerere de chemare în judecată şi apel semnate de avocat.

Actele de procedură săvârşite de avocat nu trebuie ratificate de parte, atât timp cât exerciţiul dreptului s—a întemeiat pe o împuternicire izvorâtă din lege. În raport de actuala reglementare, art. 69 C.pr.civ., avocatul îşi reprezintă clientul în temeiul unui contract de asistenţă juridică încheiat în formă scrisă, iar în baza acestui contract, avocatul se legitimează prin împuternicire avocaţială. În lipsa unor stipulaţii contrare în contract, avocatul este împuternicit să efectueze orice act, specific profesiei, pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului. Ca atare, în baza acestor acte, mandatarul poate introduce cererea de chemare în judecată şi semna cererea, poate introduce şi semna motivele de apel.
Temei de drept: art. 69 C.pr.civ.
 
Decizia civilă nr. 33/11.01.2012
Prin sentinţa civilă nr. 7161/03.05.2010 a Judecătoriei Iaşi s-a admis în parte cererea reclamantului B.A.-M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale, iar restul pretenţiilor s-a respins.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că în 28.10.2003 reclamantul a fost încorporat la o unitate militară din C., în vederea satisfacerii stagiului militar obligatoriu, acesta fiind declarat apt pentru serviciul militar. Din adeverinţa emisă la 30.01.2009 de spitalul de psihiatrie rezultă că începând cu anul 2006, reclamantul a suferit internări cu diagnostice de tulburare psihotică acută, cu simptome schizofrenice, tulburare schizo-afectică tip mixt. La data de 19.06.2007, cu prilejul examinării de către comisia de expertiză medico- legală din cadrul spitalului militar, i s-a eliberat reclamantului un certificat medical pentru diagnosticul de tulburare psihotică acută cu simptome discordante paranoide, iar la rubrica „legătura cauzală" s-a reţinut că boala este contactată în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
Împotriva sentinţei Judecătoriei Iaşi a declarat apel Ministerul Apărării Naţionale, iar prin decizia civilă nr. 231/14.03.2011 a Tribunalului Iaşi s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată de ministerul intimat; s-a admis apelul declarat de ministerul pârât împotriva sentinţei Judecătoriei Iaşi, sentinţă care a fost schimbată în tot, în sensul că s-a anulat acţiunea introdusă de reclamantul B.A.-M. împotriva ministerul pârât pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant şi s-a anulat apelul declarat de reclamantul B.A.-M. împotriva aceleaşi sentinţe, pentru lipsa calităţii de reprezentant.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că atât cererea de chemare în judecată, cât şi cererea de apel formulate de reclamantul B.A.-M. sunt semnate de avocatul ales, şi pentru ca nici contractul de asistenţă juridică nu a fost semnat, sunt incidente dispoziţiile art. 161 alin. 2 C.pr.civ.
Împotriva deciziei civile a Tribunalului Iaşi a formulat recurs reclamantul, susţinând că în mod nelegal s-au anulat apelul şi acţiunea reclamantului ca fiind făcute de o persoană fără calitate de reprezentant; în mod greşit s-a respins cererea de amânare a apelantului şi nu i s-a dat acestuia posibilitatea la un proces echitabil, deşi angajase avocat, şi urma să pună probe în apel.
Recursul formulat este întemeiat.
B.A.-M. a învestit Tribunalul Iaşi cu acţiune la data de 31.03.2009, cererea de chemare în judecată fiind semnată de avocat ul ales, în baza împuternicirii avocaţiale aflate la dosar. Cererea de apel a fost formulată la data de 29.03.2010, fiind semnată de acelaşi avocat, care a depus împuternicire avocaţială la dosar, unde, de asemenea, au fost depuse contractele de asistenţă juridică din 5.02.2009, la instanţa de fond şi cel din 3.08.2011, la instanţa de apel, încheiate între reclamant şi avocat pentru acordarea asistenţei juridice în cauză.
În raport de actuala reglementare, art. 69 C.pr.civ., avocatul îşi reprezintă clientul în temeiul unui contract de asistenţă juridică încheiat în formă scrisă, iar în baza acestui contract, avocatul se legitimează prin împuternicire avocaţială. În lipsa unor stipulaţii contrare în contract, avocatul este împuternicit să efectueze orice act, specific profesiei, pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
Ca atare, în baza acestor acte, mandatarul poate introduce cererea de chemare în judecată şi semna cererea, poate introduce şi semna motivele de apel.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 161 C.pr.civ. şi că mandatarul avocat a făcut dovada calităţii sale potrivit Legii nr. 51/1995, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant.
Faţă de acestea şi de dispoziţiile art. 312 C.pr.civ., a fost admis recursul, casată decizia tribunalului, respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant, cauza fiind trimisă la tribunal pentru judecarea în fond a cererii.