Conducerea unui autoturism pe
drumurile publice cu o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legal. Circumstanţe
atenuante judiciare.
O.U.G. nr.195/2002, art.87 alin. 1
Cod penal, art.74 şi art. 72
Fapta de a conduce un autoturism
pe drumurile publice, cu o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte 2 gr.%o nu impune
reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare personale în favoarea
inculpatului.
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia
Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie,
Decizia penală nr. 906 din 26 iunie 2012.
Prin sentinţa penală nr. 96 din data de
03.04.2012 Judecătoria Vălenii de Munte în temeiul art.87 al.1 din O.U.G.
nr.195/2002 rep. cu aplicarea art.320 indice 1 alin.7 C.proc.pen. si art.74
rap. la 76 lit.d C.pen, l-a condamnat pe inculpatul Ţ.D., la o pedeapsa de 8
luni închisoare, iar în baza art.71 alin. 1 şi 2 Cod penal au fost interzise
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a, lit.
b) şi lit. c) Cod penal în acest din urmă caz dreptul de a conduce pe drumurile
publice.
Conform art. 81 şi art. 82 Cod
penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe o durată de
2 ani şi 8 luni, ce constituie termen de încercare pentru inculpat, iar
potrivit art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării condiţionate a executării
pedepsei s-a dispus şi suspendarea executării pedepselor accesorii.
Pentru a pronunţa această soluţie
instanţa de fond a reţinut că la data de 23.10.2011, în jurul orelor 01,00, în
timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan pe DJ 102 M, inculpatul a fost
oprit în trafic de către lucrători de politie, iar în urma testării cu aparatul
alcooltest s-a stabilit că acesta
prezenta o concentraţie de 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Faţă de aceasta împrejurare
inculpatul a fost condus la Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte, în vederea
recoltării probelor biologice de sânge, probe ce au relevat o alcoolemie de
2,35 gr% - 2,15 gr%.
În drept, fapta inculpatului s-a
apreciat ca întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de
art.87 al.1 din O.U.G. nr.195/2002 rep.
La individualizarea pedepsei au
fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72
Cod penal respectiv: limitele de pedeapsa prevăzute de textul incriminator
pentru faptele săvârşite reduse ca efect al aplicării art. 320 indice 1 alin.7
C.proc.pen. cu o treime; gradul de pericol social concret al faptelor precum si
circumstanţele personale ale inculpatului.
S-au reţinut cu titlu de
circumstanţe atenuante prevăzute de art..74 Cod penal atitudinea inculpatului
după săvârşirea faptei, constând în prezentarea acestuia în faţa organelor de
urmărire penală si recunoaşterea faptei atât la urmărirea penala cât si în faţa
instanţei de judecată, precum şi că inculpatul nu are antecedente penale este
căsătorit, are patru copii, iar potrivit caracterizării depuse la dosarul
cauzei acesta se bucura e o bună reputaţie în localitate si printre colegi de
muncă.
În ceea ce priveşte modalitatea
de executare a pedepsei aplicate, s-a considerat ca fata de natura faptei si circumstanţelor
personale ale inculpatului scopul pedepsei va putea fi atins si fără privarea
de libertate a acestuia, simpla pronunţare a pedepsei constituind un
avertisment suficient pentru inculpat.
Împotriva acestei soluţii a
declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, criticând-o
pentru nelegalitate şi netemeinicie, precizând printre altele că nu se impunea
reţinerea circumstanţelor atenuante, în raport de starea de fapt reţinută în
rechizitoriu şi pericolul concret al faptei.
Examinând recursul formulat, prin
prisma actelor şi lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât şi sub toate
aspectele conform disp. art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea a
apreciat că această cale de atac este fondată aşa cum se va arăta în
continuare.
Din probele administrate în cauză
respectiv, proces verbal de depistare, extras alcooltest, cerere de analiza,
buletin de examinare clinica, buletin de analiza toxicologica alcoolemie,
declaraţii de martor si declaraţiile inculpatului, Curtea a constatat că
situaţia de fapt a fost corect stabilită de către judecătorul fondului.
Această situaţie de fapt în mod
justificat a fost încadrată în drept ca întrunind elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
În ceea ce priveşte
individualizarea pedepsei, Curtea observă că într-adevăr aceasta nu a fost
corect stabilită, precizându-se că faţă de modalitatea în care a fost comisă
infracţiunea şi mai exact faţă de concentraţia ridicată alcoolemiei respectiv,
de 2,35 gr% la prima probă şi 2,15 gr% la cea de a doua, pe care a avut-o
inculpatul în momentul depistării sale în trafic, reţinerea circumstanţelor
atenuante în favoarea acestuia nu se justifică.
Astfel, având în vedere aceste
aspecte, Curtea în temeiul dispoziţiilor art. 385/15 pct. 2 lit. d) Cod procedură
penală, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii
de Munte, a casat în parte în latură penală sentinţa recurată şi a înlăturat
circumstanţele atenuante reţinute de instanţa de fond în favoarea inculpatului
Ţ.D.
