Cerere de deschidere a
procedurii insolvenţei unei societăţi comerciale dizolvate de drept. Condiţii
ce trebuie îndeplinite cumulativ. Nedepunerea unor înscrisuri care să confirme
existenţa unor creanţe certe, lichide şi exigibile. Lipsa dovezii calităţii de
debitor sau a stării de insolvenţă. Respingerea cererii
Secţia a IIa civilă, de
contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 4047 din 18 mai 2012
Prin sentinţa civilă nr.7018
din 156.12.2011 a Tribunalului Maramureş sa respins cererea de deschidere a
procedurii simplificate a insolvenţei împotriva debitoarei SC B.M. SRL, prin
lichidator P.I. I.P.U.R.L.
Pentru a hotărî astfel,
Tribunalul a reţinut că prin sentinţa nr. 4964 din 04.12.2006 pronunţată în
dosarul Tribunalului Maramureş sa dispus dizolvarea SC B.M. SRL în temeiul
art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 republicată.
Societatea a fost deci dizolvată
întrucât nu a depus până la expirarea termenelor legale situaţiile financiare
anuale, demarânduse astfel procedura de dizolvare şi subsecvent cea de
lichidare voluntară potrivit alin.6 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Unicul temei al cererii de
deschidere a procedurii simplificate de insolvenţă invocat de către lichidator
îl constituie eşecul demersurilor la care a recurs pentru a intra în posesia
actelor constitutive, a actelor contabile şi a bunurilor societăţi şi pentru a
lua legătura cu reprezentanţii societăţii,elemente care ar atrage incidenţa
cazului de deschidere a procedurii reglementat de art.3 pct.25 şi art.33 alin.6
din Legea nr.85/2006.
Potrivit art.260 alin4 din
Legea nr. 31/1990 „În termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie
să depună la oficiul registrului comerţului, pentru menţionare în registrul
comerţului, un raport privind situaţia economică a societăţii. Dacă, potrivit
raportului, debitorul îndeplineşte condiţiile pentru deschiderea procedurii
simplificate de insolvenţă, lichidatorul are obligaţia de a solicita
deschiderea acestei proceduri în termen de 15 zile de la data depunerii
raportului”.
Lichidatorul nu a invocat şi
cu atât mai puţin nu a dovedit starea de insolvenţă a SC
B.M. SRL prin care potrivit
art.3 pct.1 din Legea nr.85/2006 se înţelege „acea stare a patrimoniului
debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti
disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile”.
Astfel, din adresa comunicată
de fisc a rezultat că debitoarea nu figurează cu obligaţii fiscale în
evidenţele organului fiscal.
Deschiderea procedurii
simplificate de insolvenţă în temeiul art.270 indice 1 din Legea nr. 31/1990
care stabileşte că în cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare
de insolvenţă, lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii
insolvenţei ,supunând acestei proceduri şi societăţile comerciale cu privire la
care sa dispus dizolvarea, nu conţine dispoziţii derogatorii pentru aceste
societăţi.
În consecinţă rămân supuse
condiţiilor legale generale prevăzute de Legea nr.85/2006 şi anume:1) debitorul
să facă parte din categoriile enumerate în art.1 alin.1 şi 2 din Legea
nr.85/2006;2)existenţa unei creanţe certe,lichide şi exigibile de mai mult de
90 de zile;3)lipsa/insuficienţa disponibilităţilor băneşti pentru stingerea
creanţei, ultimă condiţie care defineşte însăşi insolvenţa şi care este
esenţială aşa cum reiese din ansamblul reglementării cuprinse de Legea
nr.85/2006.
Aceste condiţii trebuie
întrunite cumulativ indiferent de titularul cererii având ca obiect deschiderea
procedurii şi cu atât mai mult în cazul în care cererea este formulată de către
lichidator potrivit art.260 alin4 din Legea nr. 31/1990, text de lege care face
trimitere expresă ”îndeplinirea condiţiilor pentru deschiderea procedurii
simplificate de insolvenţă”.
Aceste sunt considerentele
pentru care sa respins cererea lichidatorului care nu a invocat şi nici nu a
dovedit starea de insolvenţă şi implicit calitatea de debitor a SC B.M. SRL.
Împotriva acestei sentinţe a
declarat recurs P.I. I.P.U.R.L. în calitate de lichidator al debitoarei SC B.M.
SRL solicitând admiterea recursului şi pe cale de consecinţă, modificarea
sentinţei recurate şi rejudecând cauza, admiterea cererii de deschidere a
procedurii simplificate a falimentului împotriva debitoarei SC B.M. SRL.
În motivele de recurs se
arată că instanţa de fond a reţinut faptul că lichidatorul judiciar nu a
dovedit starea de insolvenţă a SC B.M. SRL prin care, potrivit art.3 din Legea
85/2006, se înţelege "acea stare a patrimoniului debitorului care se
caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata
datoriilor certe, lichide şi exigibile.
Pentru a dovedi starea de
insolvenţă a unei societăţi se impune a se cunoaşte aspectul financiar al
acesteia, pe deo parte şi creanţa pe care nu are capacitatea de a o acoperi.
Menţionează faptul că
lichidatorul judiciar a notificat debitoarea la sediul declarat, însă
demersurile de a intra în posesia documentelor contabile şi a listelor
prevăzute de art.28 din Legea 85/2006, au rămas fără rezultat. În aceste
condiţii, lichidatorul judiciar nu se poate pronunţa asupra existenţei unei
creanţe sau a cuantumului acesteia şi a capacităţii, respectiv, incapacităţii
debitoarei de a o achita.
Consideră că este esenţial
însă, a se reţine că, prin respingerea cererii introductive de deschidere a
procedurii de faliment împotriva debitoarei, nu sa stabilit, aspectul care
primează, că nu există creanţe. Inexistenţa creanţei bugetare nu atrage,
implicit lipsa unei alte categorii de creanţe. Deschiderea procedurii ar
implica, pe lângă notificările către creditorii bugetari, notificarea
creditorilorfurnizori de utilităţi, notificarea în ziar şi notificarea prin
Buletinul procedurilor de insolvenţă, deci, o serie d emodalităţi de
identificare a unor posibili creditori.
Faţă de cele menţionate,
având în vedere prevederile art.1 alin.2 lit.e şi ale art.3 pct.1, pct.25 din
Legea 85/2006 modificată, consideră că cererea de deschidere a procedurii
simplificate a falimentului împotriva acesteia, este întemeiată.
Analizând recursul declarat
Curtea reţine următoarele:
Lichidatorul judiciar P.I.
I.P.U.R.L. prin cererea înregistrată a solicitat admiterea cererii de
deschidere a procedurii simplificate şi intrarea în faliment împotriva
debitoarei SC B.M. SRL.
În motivarea cererii se arată
SC B.M. SRL, a fost dizolvată de drept potrivit art. 237 aliniatul 1 litera b
din Legea nr. 31/1990, iar prin încheierea nr.7963 din 15.11.2007 sa numit
lichidatorul judiciar P.I. I.P.U.R.L.
De la data numirii,
lichidatorul a făcut demersurile necesare pentru intrarea în posesia actelor
constitutive şi a actelor contabile ale societăţii comerciale, demersuri rămase
fără rezultat datorită faptului că administratorul statutar nu a putut fi
găsit, iar sediul societăţii comerciale nu este la adresa din registrul
comerţului. În lipsa actelor contabile, nu au putut fi identificaţi posibilii
creditori ai societăţii debitoare.
Potrivit art.3 alin.1 lit.a
din Legea nr.85/2006, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului
care se caracterizează prin insuficienta fondurilor băneşti disponibile pentru
plata datoriilor exigibile, iar insolvenţa este prezumată ca fiind vădită
atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa
faţă de unul sau mai mulţi creditori.
Potrivit art. 379 alin. 3 şi
4 C.pr.civ., creanţa certă este creanţa a cărei existenţă rezultă din însuşi
actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor
sau recunoscute de dânsul şi este lichidă atunci când câtimea ei este
determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu
ajutorul actului de creanţă (…).
Curtea observă că în speţă
recurenta nu a făcut dovada existenţei unei creanţe certe şi exigibile a cărei
neplată să justifice susţinerea unei insolvenţe prezumate sau iminente a
debitoarei.
După cum corect a reţinut
judecătorul sindic, lichidatorul debitoarei nu a depus înscrisuri care să
confirme existenţa unor creanţe ce să îndeplinească cerinţele art.379 C.pr.civ.
astfel că în mod corect a respins cererea formulată.
Mai mult, afirmarea unor
creanţe ale debitoarei nu pot justifica starea de insolvenţă a debitoarei
astfel cum este ea definită prin art.3 alin.1 lit.a din Legea nr.85/2006, ca
acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Susţinerile recurentei
referitoare la identificarea ipoteticilor creditori ulterior deschiderii
procedurii confirmă în fapt cele reţinute de judecătorul sindic că la data
înregistrării cererii de deschidere a procedurii nu există înregistrate creanţe
întrun cuantum care să justifice starea de insolvenţă care să determine
deschiderea procedurii distinct valoarea prag indicată.
Pentru toate aceste
considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către recurentă ca fiind
nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din Legea
nr.85/2006 îl va respinge şi va menţine în întregime hotărârea recurată.
(Judecător Simona AlHajjar) |