Adopţie internă. Încuviinţarea deschiderii
Curtea de Apel Cluj,
Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 3324 din 29 august 2013
Prin sentinţa civilă nr. 195 din 3 iulie 2013, pronunţată
de Tribunalul Cluj … a fost respinsă cererea formulată de către petenta Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj în contradictoriu cu
intimata L.M.M.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut
că, citată fiind în cauză, intimata L.M.M. s-a prezentat în faţa instanţei şi a
declarat că nu este de acord cu deschiderea procedurii adopţiei interne faţă de
minorul L.A., situaţie în care s-a apreciat ca fiind necesară efectuarea unei
anchete sociale la domiciliul acesteia, ocazie cu care s-a constatat că venitul
intimatei L.M.M. acest este în cuantum de 600 lei, reprezentând bani obţinuţi
din cerşit şi întreţinerea unei biserici, intimata locuind într-un imobil închiriat
situat în mun.Cluj-Napoca, str.M., …, care este racordat la reţeaua de curent
electric şi apă, încălzirea realizându-se cu lemne.
De asemenea, intimata locuieşte împreună cu concubinul
său G.F. şi copilul lor L.B. , în vârstă de 10 luni.
Un aspect important relevat de ancheta socială
efectuată în cauză este acela că intimata manifestă deschidere în vederea reînscrierii
într-o unitate de învăţământ şcolar şi înscrierea într-un proiect implementat
de Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din subordinea Consiliului local
al Municipiului Cluj-Napoca vizând integrarea pe piaţa muncii a persoanelor de
etnie romă, aceste proiect vizându-l deopotrivă şi pe concubinul intimatei.
Prin raportare la aspectele relevate de ancheta socială
ordonată în cauză tribunalul a conchis că mama naturală a minorului din cauză
nu manifestă dezinteres faţă de copilul L.A., dimpotrivă este dispusă să-şi
reglementeze situaţia şcolară şi cea profesională, pentru a fi aptă atât din
punct de vedere educaţional, emoţional, psihologic cât şi financiar să-i
asigure stabilitatea necesară copilului în cauză.
Pe de altă parte trebuie avute în vedere dispoziţiile
art.8 alin 4 din Legea 272/2004 potrivit cărora copilul are dreptul de a-şi păstra
cetăţenia, numele şi relaţiile de familie, în condiţiile prevăzute de lege, fără
nici o ingerinţă, precum şi dispoziţiile art.14 alin 1 din acelaşi act normativ
potrivit căruia copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte
directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a
dezvoltat legături de ataşament.
Conform art.33 din Legea nr.272/2004 copilul nu poate
fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei acestora,
cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub rezerva
revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesul superior
al copilului iar în art.34 alin 2 din lege se precizează în mod explicit că
orice separare a copilului de părinţii săi, precum şi orice limitare a exerciţiului
drepturilor părinteşti trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a
serviciilor şi prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea
corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere,
acordate în baza unui plan de servicii.
În acelaşi timp în conformitate cu art.26 alin 1 lit b
din Legea nr.273/2004 planul individualizat de protecţie, astfel cum este
acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, are ca
finalitate adopţia internă dacă după
instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la
gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se
ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 de zile nu şi-au
retras această declaraţie.
Or, în speţă, dimpotrivă, mama copilului L.M.M. s-a
opus deschiderii procedurii adopţiei interne pentru aspectele relevate în
cuprinsul anchetei sociale ordonate în cauză.
Caracterul judiciar al procedurii, garantează faptul că
adopţia se realizează doar în condiţiile în care copilul poate fi considerat
“adoptabil”, în raport cu necesităţile sale de protecţie.
Copilul va fi declarat adoptabil prin hotărâre judecătorească
numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, şi anume: adopţia să
fie o măsură de protecţie alternativă care corespunde interesului superior al
copilului şi necesitatea acesteia rezultă din planul individualizat de protecţie,
condiţii, care, aşa cum am evocat anterior, nu sunt îndeplinite în prezenta speţă,
întrucât mama şi-a manifestat pe deplin disponibilitatea de a se ocupa de creşterea
şi educaţia copilului L.A..
Interesul superior al minorului este acela de a
beneficia de o creştere şi educare în condiţiile unui mediu familial bazat pe
afecţiune, sprijin material şi moral, interes care poate fi realizat în familia
naturală, astfel că tribunalul a apreciat că se impune respingerea cererii
formulate de către petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Cluj, în contradictoriu cu intimata L.M.M..
Împotriva sentinţei a declarat recurs DIRECŢIA GENERALĂ
DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI CLUJ, solicitând modificarea în
totalitate a sentinţei atacate şi în consecinţă, admiterea acţiunii aşa cum a
fost formulată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că minorul
L.A. provine dintr-o relaţie pasageră a mamei L.M.M., nefiind recunoscut de către
tată, că în regim de urgenţă, prin dispoziţia nr. 1537/2011, minorul a fost
plasat la un asistent maternal profesionist, iar în baza sentinţei civile nr.
528/2011 a Tribunalului Cluj s-a dispus înlocuirea plasamentului în regim de
urgenţă cu plasament la acelaşi asistent maternal profesionist.
La data de 30.09.2012 s-a stabilit împreună cu mama
minorului un program de vizitare pe o durată de 2 luni, însă mama nu s-a
prezentat la aceste vizite, dar cu ocazia unei vizite la sediul Direcţia
Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Cluj, mama a declarat că nu are
loc de muncă, se întreţine din cerşit şi locuieşte în comuna Vultureni la
concubinul ei, G.F., care prin declaraţia nr. 614/2012 a arătat că nu doreşte să
se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului în cauză.
De la data de 3.10.2012 mama copilului nu a mai
contactat managerul de caz pentru a stabili un program de vizitare a minorului
sau pentru a solicita informaţii cu privire la acesta.
La 2.08.2012 mama copilului a mai dat naştere unui
copil, L.B., împreună cu care a fost văzută în repetate rânduri la cerşit,
fiind depistată de organele de poliţie în timp ce apela, expunând minora, la
mila conducătorilor auto.
Recursul a fost întemeiat în drept doar pe dispoziţiile
art. 299 Cod proc.civ., însă curtea apreciază că motivele invocate se încadrează
în dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., text de lege prin prisma căruia
va proceda la analizarea acestora.
Examinând recursul declarat, prin prisma
motivelor invocate, curtea apreciază că este fondat şi în consecinţă, în baza
art. 304 pct. 9 şi art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită pentru
următoarele considerente:
Minorul L.A., a cărui naştere a fost înregistrată
tardiv în baza sentinţei civile nr. 1965/15.12.2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca,
este fiul intimatei L.M.M. , nefiind recunoscut de către tată.
Datorită faptului că intimata L.M.M. se întreţinea din
cerşit, folosind copilul pentru această activitate, minorului L.A. i s-a
stabilit plasamentul la asistentul material profesionist N.P. conform sentinţei
civile nr. 528/7 iunie 2011 a Tribunalului Cluj. Din conţinutul acestei hotărâri
rezultă că intimata L.M.M. şi-a asumat responsabilitatea pentru întocmirea
actelor de identitate pentru ea şi copil, că nu va mai folosi minorul pentru
practicarea cerşetoriei. După această dată, intimata a fost identificată din
nou pe străzile municipiului Cluj-Napoca cerşind împreună cu minorul, ocazie cu
care a fost consiliată, luându-şi angajamentul că nu va mai apela la mila
publică, obligaţie pe care nu şi-a respectat-o, fiind surprinsă de mai multe
ori de organele de poliţie practicând cerşetoria şi folosind minorul pentru obţinerea
de venituri din această activitate.
Intimata L.M.M. a angajat o altă relaţie de concubinaj
cu numitul G.F., din care a rezultat un minor, împreună cu care intimata a fost
văzută, din nou, la cerşit în municipiul Cluj-Napoca.
Cu ocazia informării intimatei despre dispoziţiile
Legii nr. 273/2004 aceasta a refuzat să-şi dea consimţământul la deschiderea
procedurii adopţiei fiului său, deşi a arătat că nu are posibilităţi de
reintegrare a copilului, că locuieşte împreună cu concubinul său şi minorul
rezultat din relaţia cu acesta, într-un imobil care nu este racordat la utilităţi,
încălzirea realizându-se cu lemne.
Conform art. 26 lit. b din Legea nr. 273/2004, „ după
instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la
gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se
ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 de zile nu şi-au
retras această declaraţie. Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declaraţii,
precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin
asupra declaraţiilor iniţiale.”
Conform art. 29 alin. 1 lit. a şi c din Legea nr.
273/2004, „încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai
dacă:
a) planul individualizat de protecţie are ca
finalitate adopţia internă;
c) părinţii copilului sau, după caz, tutorele, îşi
exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 8,
precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind
consimţământul părinţilor se aplică în mod corespunzător”.
Din conţinutul acestor texte de lege rezultă că legea
vorbeşte despre două declaraţii distincte ale mamei minorului care trebuie să
existe la dosar, şi anume, o declaraţie din care să rezulte faptul că mama şi-a
dat consimţământul la adopţie şi o altă declaraţie distinctă cerută de lege, în
sensul că mama nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului,
declaraţie care trebuie să fie înregistrată şi asupra căreia poate reveni în
termen de 60 de zile.
În cauză, este real că aceste condiţii cumulative nu
sunt îndeplinite. Dispoziţiile art. 29 lit. c din Legea nr. 273/2004 fac însă
trimitere la dispoziţiile art. 8 din acelaşi act normativ, potrivit căruia, „instanţa
judecătorească poate trece peste
refuzul părinţilor fireşti sau, după
caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin
orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul
la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al
copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu
motivarea expresă a hotărârii în această privinţă”, iar conform alin. 2 „se
poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi
legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod
repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului”.
Curtea nu neagă faptul că părinţii sunt responsabili
de evoluţia şi dezvoltarea copilului şi că fiecare copil ar trebui să fie
crescut de părinţii săi naturali, însă curtea apreciază că lipsa declaraţiilor
este făcută de mama minorului cu rea credinţă, că nu este în interesul superior
al copilului să nu se încuviinţeze deschiderea procedurii adopţiei interne, că
de fapt, mama acestuia nu doreşte în realitate să se ocupe de copil, iar opoziţia
acesteia la deschiderea procedurii adopţiei interne este formală.
În sprijinul acestei constatări vine şi faptul că după
stabilirea programului de vizitare a minorului de către reclamantă, intimata a
participat împreună cu concubinul său la o singură vizită stabilită la 30.09.2011,
însă ulterior nu s-a mai prezentat la vizitele fixate.
Reclamanta a efectuat demersurile necesare în vederea
obţinerii consimţământului din partea intimatei, fapt rezultat din mandatul de
aducere şi procesul verbal de executare a mandatului de aducere întocmit de
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj, din care rezultă că intimata nu mai
locuieşte cu concubinul ei în Cluj-Napoca, str. M. …, că a părăsit acest
domiciliu, fără a lăsa adresa unde poate fi găsită sau un alt domiciliu.
Pentru considerentele reţinute, urmare admiterii
recursului, curtea va modifica sentinţei civile nr. 195/3 iulie 2013 pronunţată
de Tribunalul Cluj în sensul că va admite acţiunea formulată de Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj în contradictoriu cu
pârâta L.M.M., va încuviinţa deschiderea procedurii adopţiei interne pentru
minorul L.A. născut la data de 08.04.2012, fiul lui natural şi L.M.M. şi va
suspenda drepturile şi obligaţiile părinteşti ale pârâtei L.M.M. în ceea ce îl
priveşte pe minorul L.A. şi dispune exercitarea acestora de către Preşedintele
Consiliului Judeţean Cluj.
| 
