Admiterea plângerii împotriva
unei încheieri de carte funciară prin care O.C.P.J. respinsese cererea de
întabulare întrucât nu se făcuse dovada achitării impozitului e transferul de
proprietate conform art. 77 ind. 1 C.fisc. Dobândirea dreptului de proprietate
asupra imobilului printr-un act de adjudecare, emis în faza executării silite
Modalitatea înstrăinării prin
vânzare silită nu a fost avută în vedere de legiuitor la edictarea dispozitiilor
art. 77 ind. 1 din Codul fiscal, care privesc transmiterea conventională a
dreptului de proprietate.
Refuzul intabulării, de a
efectua înscrierea dreptului de proprietate obtinut printr-un act de adjudecare
în conditiile în care impozitul ar fi trebuit plătit de proprietarul-debitor
executat în cadrul procedurii executării silite, constituie o încălcare şi o
îngrădire a exercitării dreptului de proprietate.
Decizia civilă nr.
956/16.05.2012
Prin sentinta civilă nr.
12749 din 6 iulie 2011, Judecătoria Iaşi a respins plângerea formulată de
petenta Banca „R.I.” S.A. împotriva încheierii nr. 10587/18.01.2011 a O.C.P.I.
Iaşi
Petenta a arătat că prin
actul de adjudecare nr. 32711/20.10.2010 emis de executorul bancar a dobândit
dreptul de proprietate asupra imobilului numitilor T.E. şi T.V. cu nr.
cadastral 14507 înscris în Cartea funciară de pe hârtie cu nr. 55582 UAT, însă cererea
de intabulare a dreptului de proprietate a fost respinsă motivat de faptul că nu
s-a făcut dovada achitării impozitului pe transferul de proprietate conform
dispozitiilor art. 77 ind. 1 din Codul fiscal.
Pentru a se pronunta astfel,
judecătoria a retinut că potrivit art. 77 ind. 1 alin. 1 din Legea nr.
571/2003, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica
îndeplinirea obligatiei de plată a impozitului şi în cazul în care nu se face
dovada achitării obligatiei de plată a acestui impozit se va respinge cererea
de înscriere până la plata impozitului.
Prin decizia civilă nr.
28/16.01.2012 a Tribunalului Iaşi a fost respins apelul promovat de banca
petentă contra sentintei civile nr. 12749/6.07.2011 a Judecătoriei Iaşi, retinând
că dispozitiile art. 77 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 nu face distinctie
după modalitatea în care a intervenit transferul dreptului de proprietate.
Calitatea de contribuabil o are petenta, în patrimoniul căreia s-a transferat
dreptul de proprietate.
Împotriva deciziei civile nr.
28/16.01.2012 a Tribunalului Iaşi a formulat recurs banca.
Recursul formulat este
întemeiat.
Prin actul de adjudecatare
nr. 3271/20.10.2010 emis de executorul bancar, reclamantarecurentă a dobândit
dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 14507 înscris în
cartea funciară 128934 – provenită din cartea funciară pe hârtie cu nr. 55582.
Reclamanta-recurentă a
solicitat O.C.P.I. intabularea dreptului de proprietate, iar prin încheierile
nr. 91884/9.12.2010 şi nr. 105870/18.01.2010 ale OCPI Iaşi au fost respinse
cererile de intabulare, întrucât nu s-a făcut dovada achitării impozitului pe
transferul de proprietate conform art. 77 ind. 1 Cod fiscal, care reglementează
modalitatea de calcul a impozitului datorat pentru transferul imobilelor din
patrimoniul personal în cazul înstrăinărilor voluntare, modalitatea înstrăinării
prin vânzare silită nefiind avută în vedere de legiuitor cu ocazia edictării
dispozitiilor art. 77 ind. 1 Cod fiscal.
Titulatura textului art. 77
ind. 1 din Codul fiscal este „Definirea venitului din transferul proprietătilor
imobiliare din patrimoniul personal ”, subsumată Capitolului VIII ind. 1 care
se numeşte „Venituri din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul
personal”.
Or, în cazul înstrăinărilor
silite nu este vorba de venituri obtinute din transferul proprietătilor
imobiliare din patrimoniul personal, petenta dobândind dreptul de proprietate
asupra imobilului printr-un act de adjudecare, emis în faza executării silite,
astfel că transferul de proprietate nu s-a făcut în mod benevol.
De altfel, art. 151 ind. 7
din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
prevede că, în cazul transferurilor prin alte modalităti decât procedura
notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului
la organul fiscal competent, adică debitorul executat din cadrul procedurii
executării silite. Adjudecatarul nu dobândeşte un venit în acceptiunea legislatiei
fiscale a procedurii de executare, deci nu poate fi plătitor al impozitului,
cât timp obligatia achitării impozitului aferent oricărui transfer de
proprietate este în sarcina fostului proprietar.
Cenzurarea dreptului la
intabularea bunului pe care trebuia să o facă registratorul de proprietate este
raportată la art. 77 ind. 1 privind neplata impozitului prevăzut la alin. 1 şi
alin. 3 din text şi nu la cea referitoare la executare reglementată în alin. 6
teza a V-a art. 77 ind. 1 din Codul fiscal.
Rezultă cert că o atare
prevedere nici nu ar fi fost posibilă câtă vreme art. 77 ind. 1 vizează o
transmitere conventională a dreptului de proprietate şi nu una întemeiată pe
executarea silită.
Refuzul intabulării, de a
efectua înscrierea dreptului de proprietate al reclamanteirecurente în conditiile
neexecutării unor obligatii de către terte persoane, constituie o încălcare şi
o îngrădire a exercitării
dreptului de proprietate a reclamantei-recurente.
În raport de toate aceste
considerente şi de dispozitiile art. 312 C.pr.civ., curtea de apel a admis
recursul, a casat cele două hotărâri şi a admis plângerea formulată de banca
„R.I.” SA.
|