avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Admiterea plângerii împotriva unei încheieri de carte funciară prin care O.C.P.J. respinsese cererea de întabulare întrucât nu se făcuse dovada achitării impozitului e transferul de proprietate conform art. 77 ind. 1 C.fisc. Dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului printr-un act de adjudecare, emis în faza executării silite
 
Modalitatea înstrăinării prin vânzare silită nu a fost avută în vedere de legiuitor la edictarea dispozitiilor art. 77 ind. 1 din Codul fiscal, care privesc transmiterea conventională a dreptului de proprietate.
Refuzul intabulării, de a efectua înscrierea dreptului de proprietate obtinut printr-un act de adjudecare în conditiile în care impozitul ar fi trebuit plătit de proprietarul-debitor executat în cadrul procedurii executării silite, constituie o încălcare şi o îngrădire a exercitării dreptului de proprietate.
 
Decizia civilă nr. 956/16.05.2012
 
Prin sentinta civilă nr. 12749 din 6 iulie 2011, Judecătoria Iaşi a respins plângerea formulată de petenta Banca „R.I.” S.A. împotriva încheierii nr. 10587/18.01.2011 a O.C.P.I. Iaşi
Petenta a arătat că prin actul de adjudecare nr. 32711/20.10.2010 emis de executorul bancar a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului numitilor T.E. şi T.V. cu nr. cadastral 14507 înscris în Cartea funciară de pe hârtie cu nr. 55582 UAT, însă cererea de intabulare a dreptului de proprietate a fost respinsă motivat de faptul că nu s-a făcut dovada achitării impozitului pe transferul de proprietate conform dispozitiilor art. 77 ind. 1 din Codul fiscal.
Pentru a se pronunta astfel, judecătoria a retinut că potrivit art. 77 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 571/2003, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligatiei de plată a impozitului şi în cazul în care nu se face dovada achitării obligatiei de plată a acestui impozit se va respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
Prin decizia civilă nr. 28/16.01.2012 a Tribunalului Iaşi a fost respins apelul promovat de banca petentă contra sentintei civile nr. 12749/6.07.2011 a Judecătoriei Iaşi, retinând că dispozitiile art. 77 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 nu face distinctie după modalitatea în care a intervenit transferul dreptului de proprietate. Calitatea de contribuabil o are petenta, în patrimoniul căreia s-a transferat dreptul de proprietate.
Împotriva deciziei civile nr. 28/16.01.2012 a Tribunalului Iaşi a formulat recurs banca.
Recursul formulat este întemeiat.
Prin actul de adjudecatare nr. 3271/20.10.2010 emis de executorul bancar, reclamanta­recurentă a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 14507 înscris în cartea funciară 128934 – provenită din cartea funciară pe hârtie cu nr. 55582.
Reclamanta-recurentă a solicitat O.C.P.I. intabularea dreptului de proprietate, iar prin încheierile nr. 91884/9.12.2010 şi nr. 105870/18.01.2010 ale OCPI Iaşi au fost respinse cererile de intabulare, întrucât nu s-a făcut dovada achitării impozitului pe transferul de proprietate conform art. 77 ind. 1 Cod fiscal, care reglementează modalitatea de calcul a impozitului datorat pentru transferul imobilelor din patrimoniul personal în cazul înstrăinărilor voluntare, modalitatea înstrăinării prin vânzare silită nefiind avută în vedere de legiuitor cu ocazia edictării dispozitiilor art. 77 ind. 1 Cod fiscal.
Titulatura textului art. 77 ind. 1 din Codul fiscal este „Definirea venitului din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal ”, subsumată Capitolului VIII ind. 1 care se numeşte „Venituri din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal”.
Or, în cazul înstrăinărilor silite nu este vorba de venituri obtinute din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal, petenta dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului printr-un act de adjudecare, emis în faza executării silite, astfel că transferul de proprietate nu s-a făcut în mod benevol.
De altfel, art. 151 ind. 7 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede că, în cazul transferurilor prin alte modalităti decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, adică debitorul executat din cadrul procedurii executării silite. Adjudecatarul nu dobândeşte un venit în acceptiunea legislatiei fiscale a procedurii de executare, deci nu poate fi plătitor al impozitului, cât timp obligatia achitării impozitului aferent oricărui transfer de proprietate este în sarcina fostului proprietar.
Cenzurarea dreptului la intabularea bunului pe care trebuia să o facă registratorul de proprietate este raportată la art. 77 ind. 1 privind neplata impozitului prevăzut la alin. 1 şi alin. 3 din text şi nu la cea referitoare la executare reglementată în alin. 6 teza a V-a art. 77 ind. 1 din Codul fiscal.
Rezultă cert că o atare prevedere nici nu ar fi fost posibilă câtă vreme art. 77 ind. 1 vizează o transmitere conventională a dreptului de proprietate şi nu una întemeiată pe executarea silită.
Refuzul intabulării, de a efectua înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei­recurente în conditiile neexecutării unor obligatii de către terte persoane, constituie o încălcare şi
o îngrădire a exercitării dreptului de proprietate a reclamantei-recurente.
În raport de toate aceste considerente şi de dispozitiile art. 312 C.pr.civ., curtea de apel a admis recursul, a casat cele două hotărâri şi a admis plângerea formulată de banca „R.I.” SA.