avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 
Actiune civilă disjunsă. Judecarea acesteia după regulile procesului civil.Nelegalitate. Dosar penal. Calitatea părtilor – inculpat şi parte civilă, iar nu reclamant şi pârât. Imposibilitatea interventiei unor terti, conform procedurii civile. Termen de recurs. Considerente care contrazic continutul dispozitivului. Casare cu trimitere spre rejudecare
 
Curtea de Apel Cluj, Sectia penală şi de minori, decizia nr. 349/R din 13 martie 2013
 
Judecătoria Dragomireşti prin sentinta penală nr.455 din 29 august 2012 a admis actiunea civilă în pretentii formulată de reclamantul (parte civilă) P.V., în contradictoriu cu pârâta(inculpată) R.U. şi în consecintă: a fost obligată pârâta să­i plătească suma de
10.000 euro în echivalent în lei curs BNR la data executării, cu titlu de despăgubiri materiale şi suma de 100.000 euro în echivalent în lei curs BNR la data executării, cu titlu de daune morale.
S­a admis cererea de interventie formulată în interes propriu de către intervenientul Spitatul Judetean de Urgentă „Dr. Constantin Opriş” cu sediul în Baia Mare, şi obligă pe pârâtă să­i plătească suma de 15.746,50 lei cheltuieli de spitalizare.
S­a admis cererea de interventie formulată în interes propriu de către intervenientul Spitatul Militar de Urgentă *Dr. Constantin Papilian* cu sediul în Cluj Napoca, şi obligă pe pârâtă să­i plătească suma de 3.752,03 lei cheltuieli de spitalizare.
S­a constatat că SC*O.V.I.G.* S.A., cu sediul în Bucureşti, are calitatea de asigurator de răspundere civilă, hotărârea fiindu­i opozabilă.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 5.600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunta această solutie, prima instantă a retinut în fapt următoarele:
Prin actiunea civilă formulată de reclamantul P.V. în contradictoriu cu pârâta
R.U., asigurator S.C. O.V.I.G. S.A. BUCUREŞTI având ca obiect pretentii civile, disjunse din dosar penal nr. xxx/224/2012, deschis prin rechizitoriul nr. 328/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomireşti, privind pe inculpata R.U., trimisă în judecată pentru săvârşirea infractiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 184 alin. 2 şi 4 C.p., a solicitat instantei ca prin hotărârea ce o va pronunta, în urma administrării probelor, să o oblige pe pârâtă să­i plătească despăgubiri civile în sumă de 310.000 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului material şi moral suferit ca urmare a comiterii faptei de vătămare corporală din culpă din data de 14.05.2011, compus din prejudiciu material în sumă de 10.000 euro şi prejudiciul moral în sumă de 300.000 euro.
În motivarea actiunii, respectiv prin plângerea prealabilă şi constituirea de parte civilă obiect al dosarului penal nr. xxx/224/2012, reclamantul­parte civilă a arătat că la data de 14.05.2011 a fost victima unui accident de circulatie în urma căruia a suferit vătămări corporale pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 296 de zile de îngrijiri medicale şi pentru care se constituie parte civilă, respectiv solicită despăgubiri în sumă de 310.000 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului material şi moral suferit ca urmare a comiterii faptei de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1,2 şi 3 C.pen., compus din prejudiciu material în sumă de 10.000 euro, reprezentând contravaloarea medicamentelor şi produselor medicale, a analizelor, investigatiilor medicale, radiografiilor, a transportului la spital şi alimentatiei necesare pe toată această perioadă, şi prejudiciul moral în sumă de 300.000 euro.
La stabilirea daunelor morale a solicitat a se avea în vedere că, urmare a accidentului rutier suferit, a necesitat pentru vindecarea leziunilor corporale până la formularea prezentei actiuni un număr de 296 zile de îngrijiri medicale, leziunile nefiind vindecate nici până în prezent, fiind în imposibilitate de a munci şi a duce o viată normală la fel ca înainte, fiindu­i foarte greu să se întretină, având nevoie permanentă de un însotitor.
A învederat că a fost internat în Spitalul Judetean de Urgentă *Dr.Constantin Opris* Baia Mare şi Spitalul Militar de Urgentă „Dr.Constantin Papilian” Cluj Napoca, în mai multe rânduri 14.05.­06.07.2011, 13.10.­18.10.2011, 04.11­19.11.2011, ocazie cu care a suferit mai multe interventii chirurgicale necesare pentru vindecare, prin care i­au fost montate imobilizatoare cu fixator extern a gambei drepte, atele gipsate şi i­au fost prelevate grefe de piele pentru refacerea estetică a piciorului, pentru evitarea infectiilor şi pentru vindecarea normală a acestuia.
În prezent nu poate călca pe piciorul drept şi nu poate să se deplaseze decât cu ajutorul unui cadru metalic, deplasarea fiind foarte dificilă având în vedere vârsta sa. Practic piciorul drept a fost zdrobit în urma accidentului rutier, iar numărul total de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării acestuia, precum şi eventualul grad de invaliditate nu vor putea fi stabilite decât după un an de la data examinării făcută la 05.03.2012.
Având în vedere ultimele concluzii medico­legale, mai trebuie să efectueze tratament pentru vindecarea leziunilor încă un an de zile , astfel că numărul total de zile ar fi în jur de 500, fiind nevoit să suporte multe cheltuieli în acest sens şi în viitor.
După vindecarea piciorului, dacă nu va rămâne cu o infirmitate fizică va fi necesar să efectueze o lungă perioadă de recuperare datorită faptului că de un an de zile piciorul drept nu mai este functional.
La stabilirea danelor morale solicită a se avea în vedere faptul că de la data accidentului nu a mai putut desfăşura activităti productive şi nu a avut acces la viata socială.
Întrucât nici la această dată starea de sănătate nu s­a îmbunătătit, după cum rezultă din actele medico­legale, trăieşte cu frica că va rămâne infirm pe viată.
În ce priveşte suferintele psihice, a aratat că este greu de exprimat în cuvinte şi nimeni nu poate să­i spună exact când îşi va reveni.
În concluzie, a solicitat a se constata că a suferit un prejudiciu nepatrimonial, un prejudiciu de agrement şi material, ca urmare a numărului mare de zile de îngrijiri medicale nefinalizat încă, a afectării capacitătii de muncă, a atingerii unor drepturi importante ocrotite de lege – dreptul la sănătate şi integritate fizică, la viata de familie şi socială, cu consecinta acordării daunelor morale solicitate pentru a încerca o compensare a tuturor suferintelor pricinuite.
Pe lângă obligarea reclamantei la reperarea prejudiciului a solicitat obligarea acesteia şi la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, s­au invocat prevederile art. 14 şi urm. din C.pr.pen., art. 998­999 C.civ., Legea 136/1996 şi Ordinul nr. 5/2010.
În probatiune, s­au depus înscrisuri, respectiv certificat medico legal nr. 552/06.07.2011, completare I/16.09.2011 şi completare II/05.03.2012 la certificatul medico legal, chitante şi bonuri fiscale referitoare la medicamente, consultatii, produse medicale şi transport la spital, deconturi de cheltuieli reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate în spital pe perioada internărilor, scrisori medicale, retete, buletine de analiză şi bilete de ieşire din spital.
La data de 27.04.2012 Spitalul Judetean de Urgentă *Dr.Constantin Opris* Baia Mare a depus la dosar cerere de interventie în interes propriu, prin care arată că în conformitate cu prevederile art. 313 din Legea 95/2006 se constituie parte civilă în cauză cu suma de 15.746,50 lei, reprezentând costul medicamentelor şi materiale sanitare, analize şi zile de spitalizare cu dobânzi legale prev. de O.G. 9/2000.
La data de 13.06.2012 Spitalul Militar de Urgentă „Dr.Constantin Papilian” Cluj Napoca a depus la dosar cerere de interventie în interes propriu, prin care solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de spitalizare efectuate de reclamant în sumă de 3752,03 lei.
În motivarea cererii, s­a arătat că reclamantul a beneficiat de îngrijiri medicale în perioada 13.10.2011­18.10.2011 conform F.O. nr.9441 şi 04.11.2011­19.11.2011 conform F.O. nr.10173.
Avându­se în vedere circumstantele care au determinat internarea pacientului şi prevalându­se de dispozitiile art. 313 din Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătătii, a solicitat a se dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 3752,03 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu reclamantul, actualizate în raport cu intervalul de timp derulat, de la data efectuării acestor cheltuieli şi până la data executării propriu­zise.
În drept, au fost invocate prevederile art. 313 din Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătătii, art. 1381 C.civ. şi ale art. 49 şi urm. C.pr.civ.
În probatiune, s­au depus înscrisuri.
Pârâta, legal citată şi prezentă fiind la instantă, nu s­a opus admiterii actiunii formulate de reclamant însă a solicitat ca pretentiile acestuia, în măsura în care vor fi dovedite, cheltuielile de judecată, cât şi pretentiile intervenientilor Spitalul Judetean de Urgentă *Dr.Constantin Opris* Baia Mare şi Spitalul Militar de Urgentă „Dr.Constantin Papilian” Cluj Napoca, să fie plătite de Societatea de Asigurări S.C. O.V.I.G. S.A. BUCUREŞTI, având în vedere faptul că la momentul producerii accidentului avea polită de asigurare valabilă.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată,.
Analizând întreg ansamblul probator prin prisma dispozitiilor legale în materie, instanta retine următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomireşti nr. 328/P/2011, înregistrat la instantă la data de 09.03.2012 sub nr. xxx/224/2012 a fost trimisă în judecată inculpata R.U., pentru săvârşirea infractiunii de vătămare corporală din culpă prev. şi ped. de art. 184 alin. 2 şi 4 C.p. comisă prin aceea că inculpata la data de 14.05.2011,în jurul orelor 19,32, a condus autoturismul marca Renault Laguna pe strada Tătarului din oraşul Săliştea de Sus, iar în momentul intrării pe DJ 186 pe directia Săliştea de Sus­centru, a lovit­o cu partea fată a autoturismului mopedul marca Gilera condus regulamentar de către partea vătămată P.V., proiectând­o la sol şi provocându­i vătămări corporale pentru a căror vindecare au fost necesare 296 de zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată P.V. s­a constituit parte civilă cu suma de 10.000 Euro.
Inculpata a recunoscut comiterea infractiuni pentru care a fost trimisă în judecată atât în faza de urmărire penală, cât şi în fata instantei de judecată.
Din cercetările efectuate în cauza penală a rezultat că la data de 14.05.2011, pârâta­inculpată conducea autoturismul marca Renault Laguna, proprietatea sotului său R.S., pe strada Tătarului, oraş Săliştea de Sus.
În momentul în care a ajuns în intersectia nedirijată a străzii Tătarului cu Dj 186, fără a se asigura, aceasta a virat stânga intrând pe DJ 186 spre centrul oraşului Săliştea de Sus , lovind cu bara autoturismului mopedul marca Gilera, condus regulamentar de către partea vătămata P.V. pe directia Săliştea de Sus – Săcel.
In urma impactului mopedul a fost proiectat la sol, producându­se vătămarea corporală a părtii vătămate, autoturismul condus de inculpată a fost avariat în partea fată, aceasta de altfel oprind imediat la fata locului pe acostamentul DJ 186.
In urma efectuării cercetării la fata locului, s­a stabilit locul impactului banda dreapta a DJ 186 pe directia de deplasare a mopedului (Săliştea de Sus­Săcel), aproape de axul drumului.
Reclamantul­parte vătămată s­a deplasat la medicul legist, fiindu­i eliberat certificatul medico­legal nr.552/06.07.2011, în cuprinsul căruia s­a stabilit că a fost internată în perioada 14.05.­06.07.2011 la Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Baia Mare cu fracturi cominutive etajate diafiza tibiala si peroniera dreapta cu deplasare. Politraumatism prin accident rutier , prin strivire , fractura cominutiva bifocala gamba dreapta tip III B , operata. Osteita sechelară de gamba infectie cu Klebsiella, stare toxico septica, anemie posthemoragica, sectiuni musculare externe. La data de 14.05.2011 se intervine chirurgical CO nr.461/2011 – toaleta chirurgicală reducere sângerânda osteosinteza cu fixator extern , eschilectomie. Imobilizator cu fixator extern gamba dreaptă, pansament. Mers imposibil.
S­a concluzionat că partea vătămata prezintă leziuni traumatice care s­au putut produce în cadrul unui accident rutier în data de 14.05.2011 si necesită 50­55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicatii.
In urma survenirii complicatiilor la leziunile suferite, în data de 16.09.2011 părtii vătămate i se eliberează un supliment la certificatul medico­legal nr.552/06.07.2011, stabilindu­se că în urma accidentului din data de 14.05.2011, P.V. a necesitat un timp de îngrijiri medicale de 135 zile pana la data examinării, fiind recomandată reexaminarea peste 6­8 luni.
Urmare a reexaminării părtii vătămate, la data de 05.03.2012 i se eliberează o nouă completare a certificatului medico­legal nr.552/06.07.2001, în ale cărei concluzii s­a stabilit că a necesitat până la 05.03.2012 un număr de 296 zile îngrijiri medicale, leziunile fiind încă nevindecate, precum şi că numărul total de zile de îngrijiri medicale si eventualul grad de invaliditate va fi evaluat la 1 an de la data examinării.
Fată de această situatie, instanta apreciază că despăgubirile materiale solicitate pentru zilele de îngrijiri medicale sunt întemeiate, dacă se are în vedere faptul că reclamantul fiind o persoană activă şi prestând activitatea de electrician auto ar fi câştigat în cele 300 de zile de îngrijiri medicale suma de 90.000 lei, respectiv câte 300 lei pe zi, aşa cum reiese din declaratia martorilor V.D. şi V.I. Într­o situatie mai putin favorabilă ar fi realizat 45.000 lei, dacă ar fi obtinut venitul cel mai mic de 150/zi. Oricum solicitarea făcută este rezonabilă şi dovedită, prin certificatele medico­legale, prin expertiză, prin declaratiile martorilor, dar şi prin recunoaşterile părtilor.
Referitor la daunele morale, care la rândul lor sunt partial întemeiate, instanta retine următoarele:
Traumatismul suferit, pe lângă durerea suportată până în prezent, a cauzat reclamantului ­parte civilă o stare psihică depresivă, în primul rând pentru complicatiile avute, multiplele operatii şi interventii,iar în al doilea pentru că era o persoană foarte activă şi muncitoare, astfel că a fost pus în situatia de a sta la pat o perioadă foarte mare de timp.
Nu în ultimul rând, prin expertiza medico –legală s­a stabilit că în urma accidentului susnumitul rămâne cu invaliditate definitivă de gradul III, în procent de 50%. Aşadar a rămas cu o infirmitate pe viată, ceea ce îi afectează capacitatea de muncă şi viata socială, motiv pentru care va trebui să facă recuperare în permanentă.
În ce priveşte suferintele psihice, este greu de contabilizat perioada în care îşi va reveni sau în care se va obişnui cu starea sa.
Prin fapta sa pârâta – inculpată a adus atingere unor drepturi importante ale reclamantului – parte civilă care sunt ocrotite de lege – dreptul la sănătate şi integritate fizică, la viata de familie şi socială.
Ceea ce ridică discutii este cuantumul acestora. De aceea, fată de cele retinute mai sus, instanta apreciază că suma de 150.000 euro în echivalent în lei la data executării este îndestulătoare.
Răspunderea civilă delictuală se întemeiază pe ideea reparării unui prejudiciu. În cazul răspunderii civile delictuale, întinderea răspunderii nu este conditionată de gradul de vinovătie a autorului faptei ilicite, independent de faptul ca acesta a actionat cu intentie, din neglijentă ori din imprudentă, acesta este dator să repare în întregime prejudiciul cauzat prin fapta sa ilicită. La art. 998 – 999 C.civ. se arată că *constituie temeiul juridic al răspunderii civile delictuale, în baza căruia persoana păgubita poate solicita daune celui care, prin fapta sa contrară legii – actiune sau omisiune – este responsabil pentru cauzarea prejudiciului. Acesta reprezintă un cadru juridic larg şi destul de permisiv pentru persoana păgubită care urmăreşte repararea prejudiciului ce i­a fost cauzat, aceasta, pentru admiterea actiunii sale, fiind nevoită doar să dovedească existenta prejudiciului, a caracterului ilicit al faptei săvârşite de persoana care a cauzat prejudiciul (caracterul ilicit fiind conferit de simpla nesocotire a dispozitiilor legale), a faptului că prejudiciul este rezultatul săvârşirii faptei ilicite şi a culpei celui care a prejudiciat.Totodată, în conformitate cu art. 14 alin. (1)­(3) C. pr. pen. *repararea pagubei* prin intermediul actiunii civile alăturate celei penale *se face potrivit dispozitiilor legii civile*. Înseamnă că actiunea civilă din cadrul procesului penal se supune aceloraşi reguli privind admisibilitatea si modalitatea de solutionare ca şi actiunea civilă formulată pe cale separată.
S­a constatat că între fapta ilicită recunoscută şi dovedită şi rezultatul produs există legătură de cauzalitate, fiind astfel întrunite conditiile răspunderii civile delictuale.
Reclamantul a făcut dovada pretentiilor solicitate şi fată de pozitia pârâtei, care a fost de acord cu actiunea reclamantului, precum şi apreciindu­se că prin atingerea adusă integritătii corporale a reclamantului se impune acordarea unor daune morale şi materiale prin care să se asigure o ocrotire deplină atât a drepturilor subiective în general, cât si a drepturilor care exprimă personalitatea umană, astfel că fată de considerentele retinute şi văzând dispozitiile art.998 c.civ., instanta va admite actiunea, conform dispozitivului sentintei.
S­a admis cererea de interventie formulată în interes propriu de către intervenientul Spitatul Judetean de Urgentă *Dr. Constantin Opriş* Baia Mare, urmând ca pârâta să fie obligată să­i plătească suma de 15.746,50 lei cheltuieli de spitalizare, precum şi cererea de interventie formulată în interes propriu de către intervenientul Spitatul Militar de Urgentă *Dr. Constantin Papilian* Cluj Napoca, urmând ca pârâta să fie obligată să­i plătească suma de 3.752,03 lei cheltuieli de spitalizare.
S­a constatat că SC*O.V.I.G.* S.A., cu sediul în Bucureşti, str. Aviatorilor, nr.28, corp B, sector 1 are calitatea de asigurator de răspundere civilă, hotărârea urmând să­i fie opozabilă. Situatie în care şi solicitarea pârâtei­inculpate este realizată, în sensul ca toate pretentiile admise ale reclamantului ­parte civilă să fie suportate de către această societate.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 5.600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocatial(5000 lei) şi deplasările la instantă ale acestuia, adică contravaloarea combustibilului(câte 150 lei pentru fiecare deplasare), pentru care a prezentat bonuri de la PECO.
De retinut că reclamanta nu s­a opus acordării acestora, dimpotrivă a arătat că este de acord cu plata lor.
Împotriva acestei solutii au declarat recurs inculpata R.U. şi partea civilă P.V..
Prin calea de atac promovată, inculpata R.U. a solicitat diminuarea despăgubirilor civile stabilite în sarcina sa.
Partea civilă P.V., prin recursul declarat, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond întrucât motivarea sentintei contrazice dispozitivul acesteia, caz de casare ce se încadrează în art. 385 ind.9 pct.9 C.p.p.
Curtea examinând recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la concluzia că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:
Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea retine că dacă motivarea hotărârii justifică o anumită solutie, iar dispozitivul cuprinde o statuare diferită, contrară, atunci nu există unitate între expunere şi dispozitivul hotărârii, ceea ce încalcă prevederile art. 356 şi 357 C.proc.pen.
Din considerentele sentintei civile nr. 455 din 29.08.2012 a Judecătoriei Dragomireşti, rezultă că instanta a avut în vedere la aprecierea cuantumului daunelor morale datorate de inculpată, părtii civile, suma de 150.000 euro, dar în dispozitivul hotărârii, inculpata a fost obligată doar la 100.000 euro daune morale fată de victimă.
Mai mult, în aceleaşi considerente ale hotărârii, nu se mai face vorbire despre temeiurile care ar îndreptăti instanta să acorde o anumită valoare a acestora, după care în dispozitiv, se statuează suma de 100.000 euro drept cuantum al lor, deşi în motivare judecătoria a avut în vedere ca sumă necesară dezdăunării victimei valoarea de 150.000 euro cu titlu de daune morale.
Pe de altă parte, chiar dacă latura civilă a cauzei a fost disjunsă de latura penală, trebuie observat că dosarul dedus judecătii este unul penal cu nr. xxx/224/2012 al Judecătoriei Dragomireşti, având ca obiect vătămare corporală din culpă prev.de art. 184 Cod penal.
Pe cale de consecintă, părtile nu sunt reclamant şi pârât, ci inculpat şi parte civilă, sentinta care se pronuntă este una penală şi trebuie judecată de magistrati ai sectiei penale, iar dreptul de recurs este de 10 zile de la pronuntare sau comunicare, nefiind posibile nici cererile de interventie ale unitătilor sanitare în proces, acestea având calitatea de părti civile.
Având în vedere că motivarea considerentelor contrazice dispozitivul sentintei, determină instanta de recurs a se afla în imposibilitate de a exercita controlul judiciar asupra solutiei şi de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.
Constatându­se existenta cazului de casare prevăzut în art. 385 ind. 9 alin. 1 pct.9 C.proc.pen., în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază solutia dată laturii civile vizând cuantumul daunelor morale, în baza art. 385 ind.15 pct.2 lit.c C.proc.pen., se vor admite recursurile declarate de inculpata P.V. şi de partea civilă P.V. împotriva sentintei civile nr.455 din 29 august 2012 a Judecătoriei Dragomireşti, pe care
o va casa în întregime şi va trimite cauza spre rejudecare instantei de fond, respectiv Judecătoriei Dragomireşti. Câtă vreme instanta de fond nu a indicat corect cuantumul daunelor morale, instanta de recurs nu a putut analiza în concret diminuarea despăgubirilor cerute de inculpată, necunoscând valoarea certă avută în vedere de magistratul fondului la cuantificarea acestora.
La rejudecarea cauzei, se vor avea în vedere îndrumările obligatorii ale instantei de recurs. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului în baza art. 192 pct.2 lit.c C.pr.penală. (Judecător Delia Purice)