|
Achizitie publică de lucrări.
Limitele în care instanta de control judiciar poate adopta măsuri de remediere
a deficientelor constatate în desfăşurarea procedurii de achizitie publică
Curtea de apel, ca instantă de
control judiciar a actului emis de C.N.S.C., nu poate depăşi limitele contestatiei
adresate organului administrativ-jurisdictional şi a deciziei pronuntate de
acesta, chiar dacă, cu ocazia solutionării plângerii introduse împotriva
deciziei C.N.S.C. s-ar formula cereri
noi, ce privesc o situatie de fapt ce nu a fost avută în vedere la emiterea
deciziei atacate.
Din această perspectivă,
cererea petentei, de anulare a contractului de achizitie publică, ce a fost
încheiat ulterior momentului solutionării contestatiei îndreptate împotriva actelor
emise de autoritatea contractantă, formulată direct în fata instantei de
recurs, trebuie considerată ca excedând nu doar limitelor învestirii C.N.C.S.,
dar şi limitelor în care instanta de control judiciar poate actiona, având în
vedere că, potrivit dispozitiilor art. 286 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006, cererile
privind anularea contractelor de achizitie publică se solutionează doar de sectia
comercială a tribunalului şi nu de instanta de contencios administrativ.
Luarea unor măsuri de
remediere, fie şi în mod indirect, ce ar viza contractul de achizitie publică,
justifică prin urmare cererea de revizuire, întemeiată pe dispozitiile art. 322
pct. 2 C.pr.civ.
Temei de drept: O.U.G. nr.
34/2006.
Decizia nr. 1349/25.05.2012
S.C. „A.” S.A. a organizat,
în calitate de autoritate contractantă, procedura de atribuire, prin licitatie
deschisă, a contractului având drept obiect: „Modernizarea statiei de epurare
ape uzate în aglomerarea Iaşi”, elaborând în acest sens documentatia de
atribuire aferentăşi publicând, în SEAP, anuntul de participare din 12 august
2011, conform căruia valoarea estimată a lucrării este de 47.405.641 lei, fără TVA,
iar criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic”.
La data de 28.12.2011 a fost
înregistrat Raportul procedurii, ce a fost aprobat de directorul general al
S.C. „A.” S.A. Iaşi, act prin care Comisia de evaluare a declarat admisibile
ofertele prezentate de SC „E.M.I.T.” S.P.A. şi de Asocierea „J.V.
J&P-A.-A.” S.A., hotărându-se că: „Oferta declarată câştigătoare a
contractului de achizitie publică este cea depusă de ofertantul
S.C. „E.M.I.T.” S.P.A., cu o
propunere financiară,fără TVA, de 44.548.786,31 lei şi un cost operational
anual de 1.567.347,21 lei”; rezultatul procedurii fiind comunicat Asocierii
„J.V. J&PA.-A.” S.A. prin adresa nr. 33263/2011.
Împotriva deciziei autoritătii
contractante, astfel cum a fost adusă la cunoştintă prin Comunicarea nr.
33263/28.12.2011 privind rezultatul procedurii de atribuire a contractului de
achizitie publică, denumită „Decizia de Atribuire", prin care oferta
„E.M.I.T.” a fost declarată câştigătoare, a formulat contestatie, Asocierea
„J&P.-A.-A.” solicitând Consiliului pronuntarea unei hotărâri, în
contradictoriu cu SC „A.” SA Iaşi, prin care să se dispună: anularea deciziei
de atribuire, în temeiul art. 36 alin. l lit. f), art. 36 alin. 2 lit. a) şi c)
din H.G. nr. 925/2006, ca inacceptabilăşi neconformăşi a raportului procedurii
care a stat la baza acestei decizii”, precum şi „Reluarea procedurii de
evaluare a ofertelor, fără a lua în calcul şi oferta E.M.I.T., în conformitate
cu prevederile art. 82 din H.G. nr. 925/2006”, cereri ce au fost reiterate, în
mod identic, şi la finalul contestatiei.
Prin decizia nr. 267/C11/31,
65/31.01.2012, C.N.S.C. a respins ca nefondate, contestatiile formulate de S.C.
„T.D.” S.A. şi de „J.&P.-A.”, în calitate de lider al Asocierii
„J&P-A.-A., în contradictoriu cu autoritatea contractantă S.C. „A.” S.A.,
dispunând continuarea procedurii de atribuire în cauză, de la „comunicarea
prezentei”, decizie obligatorie pentru părti.
La data de 13.02.2012,
Asocierea „J&P – A.-A.” a sesizat curtea de apel cu solutionarea unei
plângeri prin care a contestat Decizia nr. 267/C11/31, 65, prin care C.N.S.C. a
respins ca nefondată, contestatia formulată de reclamantăşi a dispus
continuarea procedurii de atribuire în cauză, solicitându-se ca, prin hotărârea
ce urma să se pronunte, să se modifice decizia Consiliului, dispunând următoarele:
-anularea adresei nr.
33263/28.12.2011 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, emisă de
autoritatea contractantă S.C. „A.” S.A.;
-reluarea de către
autoritatea contractantă a procedurii de evaluare a ofertelor admisibile, fără a
lua în considerare oferta „E.M.I.T.” S.P.A., ofertantul declarat câştigător
prin adresa autoritătii contractante nr. 33263/28.12.2011; solicitându-se, de
asemenea, şi suspendarea procedurii de achizitie publică, până la solutionarea
irevocabilă a cauzei pe fond.
În termenul de pronuntare,
respectiv la data de 22 martie 2012, petenta Asocierea „J&PA.-A.”, prin
concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat să se dispună:
-anularea deciziei nr.
267/C11/31, 65, prin care C.N.S.C. a respins, ca nefondată, contestatia
formulată de reclamantăşi înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 529/9.01.2012;
-anularea raportului
procedurii şi a actelor subsecvente (adresa nr. 33263/28.12.2011 de comunicare
a rezultatului procedurii de atribuire emisă de autoritatea contractantă SC
„A.” SA şi a raportului procedurii şi a contractului nr. 4669/15.02.2012, depus
de SC „A.” SA în dosarul nr. 170/45/2012);
-reluarea de autoritatea
contractantă a procedurii de evaluare a ofertelor admisibile, fără a lua în
considerare oferta „E.M.I.T.”, ofertatul declarat câştigător prin adresa
autoritătii contractante nr. 33263/28.12.2011.
Curtea de Apel Iaşi, prin
decizia nr. 669/26.03.2012, respingând exceptiile ridicate de intimata SC
„E.M.I.T.” S.P.A., a admis plângerea introdusă de contestatoarea Asocierea
„J&PA.-A.” împotriva deciziei nr. 267/C11/31, 65/31.01.2012, emisă de
C.N.S.C., decizie pe care a desfiintat-o în partea ce privea respingerea ca
nefondată a contestatiei formulată de „J&P-A.”, în calitate de lider al
Asocierii „J&P-A.-A.”, în contradictoriu cu autoritatea contractantă S.C.
„A.” S.A., anulând raportul procedurii, ce a fost înregistrat sub nr.
3326/28.12.2011, precum şi toate actele subsecvente acestuia; autoritatea
contractantă fiind obligată să reia procedura de achizitie, de la etapa evaluării
ofertelor declarate admisibile; respingându-se cererea de suspendare a
procedurii de achizitie publicăşi a semnării contractului, ca fiind rămase fără
obiect.
Împotriva hotărârii instantei
de control judiciar au introdus cereri de revizuire S.C. „A.”
S.A. Iaşi şi SC „E.M.I.T.”
S.P.A.
Din examinarea actelor şi
lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor şi a temeiurilor de drept invocate
de revizuentele S.C. „A.” S.A. şi „E.M.I.T.”, curtea de apel a constatat că dispozitiile
art. 322 pct. 3 din Codul de procedură civilă, care permit reformarea unei hotărâri
dată de o instantă de recurs, atunci când aceasta a evocat fondul, dacă obiectul
pricinii nu mai este în fiintă, nu sunt incidente în prezenta cauză, care are
ca obiect solicitarea de a se exercita controlul de legalitate asupra acului
emis, în regim de putere publică, de un organism independent cu activitate
administrativ-jurisdictională, astfel cum este definit C.N.S.C. prin art. 257
alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006.
Ca atare, atâta timp cât
actul administrativ-jurisdictional şi efectele deciziei emise de C.N.S.C., în
conditiile prevăzute de art. 278 din O.U.G. nr. 34/2006, continuă să subziste,
chiar şi după ce procedura de achizitie publică a fost finalizată, prin
încheierea contractului, curtea de apel a apreciat că, în lipsa unei dispozitii
exprese şi imperative, derogatorie de la principiul consacrat de art. 52 din
Constitutia României, revizuită, nimic şi nimeni nu poate restrânge sau anula
dreptul recunoscut oricărei persoane, fizice sau juridice, implicată în
procedura de achizitie publică, de a ataca cu plângere, la instanta judecătorească
competentă, decizia emisă de Consiliu, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi
de netemeinice, drept consacrat de art. 281 alin. 1 din
O.U.G. nr. 34/2006;
considerente pentru care cererile de revizuire, întemeiate pe prevederile art.
322 pct. 3 C.pr.civ. au fost respinse ca nefondate.
Drept urmare, decizia nr.
669/26.03.2012 a fost mentinută în partea ce priveşte admiterea plângerii
introdusă de contestatoarea Asocierea „J&P.A.-A., şi modificarea, în parte,
a deciziei nr. 267/C11/31, 65/31.01.2012, emisă de C.N.S.C., în sensul
admiterii, în parte, a contestatiei formulate de liderul Asocierii
„J&P.A.-A.”, în contradictoriu cu autoritatea contractantă S.C. „A.” S.A.
Iaşi, şi a anularii Raportului procedurii, ce a fost înregistrat sub nr.
3326/28.12.2011, precum şi a actului subsecvent acestuia, respectiv a comunicării
nr. 33263/28.12.2011, prin care contestatoarei i s-a făcut cunoscut rezultatul
pentru procedura de atribuire a contractului de lucrări de modernizarea statiei
de tratare ape uzate în aglomerarea Iaşi, hotărâre ce nu poate fi afectată, în
nici un fel şi sub nici un motiv, de faptul că decizia nr. 267/C11/31,
65/31.01.2012 a C.N.S.C., nu a fost dată în contradictoriu cu toti cei cinci
operatori economici care au depus oferte, ce au făcut obiectul analizei
Comisiei de evaluare, finalizată prin încheierea Raportului procedurii nr.
33260/28.12.2011.
Curtea a constatat însă ca
neîntemeiată critica pe care autoritatea contractantă a adus-o deciziei nr.
669/26.03.2012, în partea ce se referă la faptul că, prin aceasta, au fost solutionate
cereri care nu au făcut obiectul contestatiei formulate de ofertanta Asocierea
„J&P. A.-A.” şi care nu au fost examinate şi solutionate de C.N.S.C., cu
ocazia emiterii deciziei nr. 267/C11/31, 65/31.01.2012, cereri care dădeau şi
limitele în care instanta de control judiciar era în drept să verifice
legalitatea şi temeinicia actului administrativ-jurisdictiona1 contestat, şi
implicit legalitatea şi temeinicia actelor autoritătii contractante, atacate în
procedura consacrată de O.U.G. nr. 34/2006.
În acest sens, Curtea a retinut
că art. 283 din O.U.G. nr. 34/2006 stabileşte că obiect al controlului judiciar
nu îl poate forma decât plângerea formulată împotriva deciziei pronuntate de
C.N.S.C. şică aceasta se solutionează
conform dispozitiilor art. 3041 C.pr.civ., atât pentru motive de nelegalitate,
cât şi pentru motive de netemeinicie.
Ca atare, chiar dacă art. 3041
C.pr.civ. permite instantei ce exercită controlul de legalitate al actului
administrativ-jurisdictional, emis de C.N.S.C., să examineze cauza sub toate
aspectele, această normă de procedură nu poate fi interpretatăşi în sensul că ar
permite ca, în calea de atac, echivalentă recursului, să fie formulate cereri
noi, ce nu au făcut obiectul contestatiei şi respectiv al actului
administrativ-jurisdictional atacat, raportat şi la prevederile imperative ale
art. 316 şi 294 C.pr.civ.
A solutiona cereri noi, în
calea de atac pe care legiuitorul a prevăzut-o, ca parte a procedurii de
verificare a legalitătii şi temeiniciei actelor autoritătii contractante,
implicată în procesul unei achizitii publice de bunuri şi servicii, echivalează
cu o depăşire a însăşi limitelor investirii, plângerea adresată instantei neputându-se
referi decât la actul administrativjurisdictional atacat şi la actele
corespunzătoare ale autoritătii contractante, emise până la momentul
introducerii contestatiei la C.N.S.C.
Mai mult decât atât, în cauza
de fată, competentele curtii de apel, ca instantă de control judiciar, sunt
date nu doar de obiectul solicitării de a se verifica legalitatea şi temeinicia
actelor autoritătii contractante, contestate, şi a deciziei C.N.S.C., prin care
a fost solutionată contestatia formulată împotrivă celor dintâi acte mentionate,
dar şi de sfera atributiilor administrativjurisdictionale date în competenta
Consiliului, şi în mod corespunzător Curtii, ca instantă de recurs.
În acest sens, s-a constatat
că, prin art. 278 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006, legiuitorul a stabilit că:
„În situatia în care Consiliul apreciază că, în afară de actele contestate în
cadrul procedurii de atribuire, existăşi alte acte care încalcă prevederile
prezentei ordonante de urgentă, la care nu s-a făcut referire în contestatie,
atunci se sesizează atât Autoritatea Nationala pentru Reglementare şi
Monitorizarea Achizitiilor Publice, cât şi Unitatea pentru Coordonarea şi
Verificarea Achizitiilor Publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice”,
în conditiile în care, prin art. 286 alin. 1 din acelaşi act normativ, s-a
stabilit că: „Procesele şi cererile privind ... executarea, nulitatea,
anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterală a contractelor de
achizitie publică se solutionează, în primă instantă, de către sectia comercială
a tribunalului în circumscriptia căruia se află sediul autoritătii
contractante”.
Or, în cauză, este
necontestat faptul că ceea ce s-a cerut prin contestatia formulată de Asocierea
„J&P.A.-A.” s-a rezumat la solicitarea de a se anula decizia de atribuire şi
raportul procedurii care a stat la baza acestei decizii, precum şi la cererea
de reluare a procedurii de evaluare a ofertelor, fără a lua în calcul şi oferta
„E.M.I.T.”, precum şi faptul că doar cu privire la aceste cereri s-a pronuntat
C.N.S.C., obiectul vădit neîndoielnic al plângerii adresate curtii de apel
constituindu-l anularea adresei nr. 33263/28.12.2011 de comunicare a
rezultatului procedurii de atribuire şi reluarea de autoritatea contractantă a
procedurii de evaluare a ofertelor admisibile, fără a lua în considerare oferta
„E.M.I.T.”, cereri ce dau şi limitele controlului judiciar, pe care curtea îl
putea exercita.
Este adevărat că, prin
concluziile scrise, depuse în termenul de pronuntare, Asocierea „J&P.A.-A.”
a solicitat şi anularea contractului nr. 4669/15.02.2012, depus de SC „A.” SA
în dosarul nr. 170/45/2012, dar această cerere, formulată direct în calea de
atac, prevăzută de art.
281 alin. 1 din O.U.G. nr.
34/2006, depăşeşte nu doar limitele contestatiei şi a actului administrativ-jurisdictional
emis de C.N.S.C., singurele pe care instanta de control judiciar le putea
verifica sub aspectul legalitătii şi temeiniciei, dar şi sfera competentelor
generale şi speciale ale curtii de apel, raportat la prevederile art. 286 alin.
l din actul normativ mai sus citat.
În raport de această situatie
de fapt şi de cadrul de reglementare evocat, având în vedere şi faptul că singura
referire la contractul ce s-a încheiat este cea din finalul dispozitivului
deciziei atacate, fără ca în considerentele hotărârii să se fi făcut vorbire,
fie şi sumar, de existenta acordului contractual, ce a fost perfectat de S.C.
„A.” S.A. Iaşi şi de „E.M.I.T.”, la data de 15 februarie 2012, şi, mai ales, de
efectele acestuia asupra procedurii de atribuire contestate, curtea a apreciat
că sunt întrunite conditiile de admisibilitate impuse de art. 322 pct. 2 din
Codul de procedură civilă, constatare ce impune reformarea, în parte, a
deciziei atacate.
Pe cale de consecintă, având
în vedere că instanta s-a pronuntat asupra unei cereri formulate, după încheierea
dezbaterilor, direct în calea extraordinară de atac, fără ca aceasta să fi făcut
obiectul contestatiei şi a actului administrativ-jurisdictional împotriva căruia
s-a formulat plângere, potrivit reglementarilor consacrate de O.U.G. nr.
34/2006, în conditiile în care respectiva cerere de anulare a contractului nu
putea fi examinatăşi solutionată de C.N.S.C., dar nici de curtea de apel, în
primă instantă, întrucât această competentă a fost dată tribunalelor, functionând
ca instante comerciale, curtea, constatând că nu a fost legal investită cu solutionarea
cererii de anulare a acordului contractual şică cererea depăşeşte sfera sa de
competentă, care este aceea de control judiciar al unui act
administrativ-jurisdictional, a apreciat că, pe calea revizuirii, se impune
îndreptarea acestei greşeli de judecată, prin care a solutionat, în mod
indirect, o cerere ce nu a făcut obiectul contestatiei adresate C.N.S.C. şi
nici a plângerii adresate Curtii de Apel Iaşi, depăşindu-se astfel limitele în
care se putea exercita controlul de legalitate.
Din această perspectivăşi în
considerarea prevederilor art. 322 pct. 2 C.pr.civ., curtea de apel a admis
cererea de revizuire formulată de autoritatea contractantă S.C. „A.” S.A, în
sensul că a schimbat, în parte, decizia atacată, şi a respins în mod explicit,
cererea formulată de Asocierea „J&P. A.-A.” de a se anula contractul
încheiat de S.C. „A.” S.A. cu ofertantul „E.M.I.T.”, contract ce a fost
înregistrat sub nr. 4669/15.02.2012, ca una ce excede limitelor contestatiei şi
a plângerii adresate instantei.
Urmare acestui fapt, curtea,
apreciind că, atât timp cât contractul înregistrat sub nr. 4669/15.02.2012 nu a
fost anulat sau desfiintat într-o altă modalitate, acesta, ca act care
finalizează procedura de atribuire, continuă să producă efecte şi este opozabil
tuturor participantilor la procedura de achizitie publică, a considerat că,
legalmente, nu mai este posibilă reluarea vreuneia din etapele ce au premers
momentului încheierii contractului, drept pentru care se impune schimbarea
deciziei atacate şi în partea ce priveşte măsura de a fi obligată autoritatea
contractantă să reia procedura de achizitie, de la etapa evaluării ofertelor
declarate admisibile, cerere care a fost respinsă; mentinându-se celelalte
prevederi ale hotărârii atacate.
|
