Accesoriile aplicare unei creanţe
născută anterior deschiderii procedurii insolvenţei, faţă de debitorul
împotriva căruia s-a deschis procedura insolvenţei, nu pot fi datorate de
acesta.
Dispoziţiile art. 41 alin. 1 din Legea
nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, prevăd că, nicio dobândă, majorare
sau penalitate de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va
putea fi adăugată creanţelor născute anterior deschiderii procedurii.
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a
II-a civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal,
Sentinţa nr. 4525 din 10 octombrie 2012.
Prin sentinţa nr.1191 din data de 25.06.2012 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia a
II Civilă, de Contencios Administrativ, s-a admis contestaţia la tabelul
definitiv formulată de debitoarea SC S SRL,
prin administrator special S.S., în contradictoriu cu creditoarea R.B.
SA, s-a dispus rectificarea tabelului definitiv de creanţe în sensul înscrierii
creditorului R. B. SA cu suma de 199.600,33 lei în loc de 338.732,18 lei.
Pentru a pronunţa această
soluţie, prima instanţă a reţinut că, creditoarea R.B. SA a fost menţionată în
tabelul preliminar al creanţelor cu suma de 390.605,33 lei, conform declaraţiei
de creanţă formulată de aceasta şi la data de 23.02.2011 garantul ipotecar
D.C.I. a făcut o plată de 183.610 lei, însă creditoarea R B SA pretinde că după
această plată, suma de înscriere la masa credală ar fi de 338.732 lei.
Astfel, pentru suma împrumutată
iniţial creditorul R B SA a procedat la recuperarea creanţei sale uzând de
dispoziţiile codului de procedură civilă şi a recuperat o parte din creanţă de
la garantul ipotecar D C I şi a mers în paralel şi cu procedura insolvenţei.
Se reţine că pe calea executării
silite creditoarea a recuperat suma de 181.722,30 lei de la garantul ipotecar D
C I şi suma de 9.162,7 lei din diverse vânzări în contul debitoarei, conform
expertizei contabile întocmită de expert contabil B. M., din expertiza
contabilă efectuată în cauză rezultând
că această creditoare este îndreptăţită să se înscrie la masa credală cu suma
de 199.600,33 lei.
Creditoarea R.B. SA s-a apărat
arătând că având calitatea de creditor garantat are dreptul să-şi calculeze
accesorii la creanţă conform dispoziţiilor art.41 alin.2 şi 3 din legea
insolvenţei, însă faţă de debitorul
contra căruia s-a deschis procedura nu se mai calculează dobânzi conform
dispoziţiilor art.41 alin.1 din Legea nr.85/2006, dar nu şi faţă de creditorii
solidari cu acesta.
În
consecinţă, se reţine prin sentinţă, creditorul îşi va calcula, în continuare,
dobânzile, majorările, penalităţile de întârziere şi cheltuielile faţă de
aceşti codebitori şi că dobânzile creanţelor garantate pot fi cerute numai
asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor cu care s-a garantat creanţa,
dobânzile nu vor putea fi imputate asupra masei chirografare, pentru a nu fi
prejudiciaţi creditorii negarantaţi.
Prin prisma acestor considerente,
în baza disp. art.75 din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic a admis contestaţia
la tabelul definitiv al creanţelor şi a dispus rectificarea tabelului definitiv
de creanţe în sensul înscrierii creditorului R. B. SA cu suma de 199.600,33 lei
în loc de 338.732,18 lei.
Împotriva sentinţei a declarat
recurs creditoarea SC R B SA
criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivul de
recurs prev. de disp. art. 304 pct. 9
c.pr.civ., potrivit cărora hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea
greşită a legii.
Arată recurenta că, instanţa de
fond a reţinut corect în motivarea sentinţei recurate faptul că interdicţia de
a calcula şi adăuga accesorii la creanţele născute anterior datei deschiderii
procedurii nu operează împotriva unui terţ garant ipotecar, judecătorul sindic
apreciind că faţă de debitorul contra căruia s-a deschis procedura nu se mai
calculează dobânzi conform dispoziţiilor art.41 alin 1 din Legea 85/2006, dar
nu şi faţă de debitorii solidari cu acesta, reţinând că dobânzile creanţelor
garantate pot fi cerute numai asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor
cu care s-a garantat creanţa .
Deşi instanţa subliniază dreptul
creditoarei de a calcula în continuare accesorii faţă de terţul garant ipotecar
D C I şi de a le acoperi din sumele provenind din vânzarea bunului ipotecat,
aplică incorect în hotărârea pronunţată dispoziţiile legale şi dispune
rectificarea tabelului definitiv de creanţe în sensul înscrierii creditoarei R
B SA cu suma de 199.600,33 lei, determinată de expert prin raportare la suma
din declaraţia de creanţă a recurentei, fără a lua în calcul tocmai dreptul
creditoarei de a calcula accesorii faţă de garant.
Mai arată recurenta că, în mod
eronat instanţa de fond nu a aplicat în totalitate norma de drept prevăzută de
art.41 din Legea 85/2006, în sensul că,
suma obţinută din vânzarea imobilului garantului ipotecar trebuia
imputată creanţei pe care acesta o datora recurentei la momentul vânzării
bunului adus în garanţie, întrucât faţă de garant aceasta putea să calculeze
accesorii, astfel cum corect a reţinut
judecătorul sindic, în acest sens fiind şi prevederile art.71 alin.2 din Legea
nr. 85/2006 care permit creditorului comun al garantului şi debitorului
insolvent de a solicita să se plătească de debitoarea principală până la
achitarea integrală a creanţei, cota cuvenita garantului.
In accepţiunea recurentei,
sintagma „pana la achitarea integrală a creanţei" uzitată de legiuitor în
cuprinsul art.71 (2) din Legea nr. 85/2006, reprezintă creanţa plus accesoriile
acestea, pentru că respectivul alineat al art.71, reglementează plăţile făcute
de garanţi/codebitori faţă de care creditorii pot aplica accesorii la creanţa
principală.
S-a solicitat admiterea
recursului, modificarea sentinţei şi respingerea contestaţiei.
Recursul este nefondat.
La data deschiderii procedurii faţă de
debitoarea SC S SRL, recurenta a depus declaraţie de creanţă prin care a
solicitat înscrierea în tabelul preliminar cu suma de 390.605,33 lei, în
categoria creditorilor garanţi, sumă cu
care a şi fost înscrisă în tabelul preliminar, ulterior pe calea executării
silite, recurenta a procedat la
executarea imobilului garantului ipotecar D C I, fiind valorificat imobilul proprietatea acestuia şi s-a
recuperat suma de 181.722,30 lei, sumă care a fost achitată recurentei
creditoare, de asemenea s-a mai
recuperat şi suma de 9.162,70 lei, din diverse vânzări în contul debitoarei,
astfel că după scăderea acestor sume
recurenta creditoare era îndreptăţită să
fie înscrisă la masa credală cu suma de 199.600,33 lei.
Accesoriile pe care recurenta
le-a calculat, susţinând că, creanţa sa
este în cuantum de 338.732,18 lei, nu pot fi datorate de debitorul contra căruia s-a deschis
procedura, în speţă intimata debitoare SC S SRL, deoarece dispoziţiile art. 41
alin. 1 din Legea nr. 85/2006, prevăd că, nici o dobândă, majorare sau penalitate
de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată
creanţelor născute anterior deschiderii procedurii, astfel încât în mod corect
şi legal judecătorul sindic a respins contestaţia recurentei, considerând că
aceasta trebuie înscrisă în tabelul creanţelor cu suma de 199.600,33 lei,
rămasă după scăderea sumei de 181.722,30 lei, rezultată din vânzarea silită a
imobilului garantului ipotecar şi a sumei de 9.162,70 lei, rezultată din
diverse vânzări în contul debitoarei, dobânzile
creanţelor garantate pot fi cerute
numai asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor cu care s-a
garantat creanţa.
Acestea au fost considerentele
pentru care recursul declarat de creditoare a fost respins ca nefondat.
(Judecător Elena Chirica)
|