avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Accesoriile aplicare unei creanţe născută anterior deschiderii procedurii insolvenţei, faţă de debitorul împotriva căruia s-a deschis procedura insolvenţei, nu pot fi datorate de acesta.
 
Dispoziţiile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, prevăd că, nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior deschiderii procedurii.        
 
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a II-a civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal,
Sentinţa nr. 4525 din  10 octombrie 2012.
                           
Prin sentinţa nr.1191  din data de 25.06.2012  pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia a II Civilă, de Contencios Administrativ, s-a admis contestaţia la tabelul definitiv formulată de debitoarea SC S SRL,  prin administrator special S.S., în contradictoriu cu creditoarea R.B. SA, s-a dispus rectificarea tabelului definitiv de creanţe în sensul înscrierii creditorului R. B. SA cu suma de 199.600,33 lei în loc de 338.732,18 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, creditoarea R.B. SA a fost menţionată în tabelul preliminar al creanţelor cu suma de 390.605,33 lei, conform declaraţiei de creanţă formulată de aceasta şi la data de 23.02.2011 garantul ipotecar D.C.I. a făcut o plată de 183.610 lei, însă creditoarea R B SA pretinde că după această plată, suma de înscriere la masa credală ar fi de 338.732 lei.
Astfel, pentru suma împrumutată iniţial creditorul R B SA a procedat la recuperarea creanţei sale uzând de dispoziţiile codului de procedură civilă şi a recuperat o parte din creanţă de la garantul ipotecar D C I şi a mers în paralel şi cu procedura insolvenţei.
Se reţine că pe calea executării silite creditoarea a recuperat suma de 181.722,30 lei de la garantul ipotecar D C I şi suma de 9.162,7 lei din diverse vânzări în contul debitoarei, conform expertizei contabile întocmită de expert contabil B. M., din expertiza contabilă efectuată în cauză  rezultând că această creditoare este îndreptăţită să se înscrie la masa credală cu suma de 199.600,33 lei.
Creditoarea R.B. SA s-a apărat arătând că având calitatea de creditor garantat are dreptul să-şi calculeze accesorii la creanţă conform dispoziţiilor art.41 alin.2 şi 3 din legea insolvenţei, însă  faţă de debitorul contra căruia s-a deschis procedura nu se mai calculează dobânzi conform dispoziţiilor art.41 alin.1 din Legea nr.85/2006, dar nu şi faţă de creditorii solidari cu acesta.
  În consecinţă, se reţine prin sentinţă, creditorul îşi va calcula, în continuare, dobânzile, majorările, penalităţile de întârziere şi cheltuielile faţă de aceşti codebitori şi că dobânzile creanţelor garantate pot fi cerute numai asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor cu care s-a garantat creanţa, dobânzile nu vor putea fi imputate asupra masei chirografare, pentru a nu fi prejudiciaţi creditorii negarantaţi.
Prin prisma acestor considerente, în baza disp. art.75 din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic a admis contestaţia la tabelul definitiv al creanţelor şi a dispus rectificarea tabelului definitiv de creanţe în sensul înscrierii creditorului R. B. SA cu suma de 199.600,33 lei în loc de 338.732,18 lei.
Împotriva sentinţei a declarat recurs creditoarea SC R B SA   criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivul de recurs  prev. de disp. art. 304 pct. 9 c.pr.civ., potrivit cărora hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Arată recurenta că, instanţa de fond a reţinut corect în motivarea sentinţei recurate faptul că interdicţia de a calcula şi adăuga accesorii la creanţele născute anterior datei deschiderii procedurii nu operează împotriva unui terţ garant ipotecar, judecătorul sindic apreciind că faţă de debitorul contra căruia s-a deschis procedura nu se mai calculează dobânzi conform dispoziţiilor art.41 alin 1 din Legea 85/2006, dar nu şi faţă de debitorii solidari cu acesta, reţinând că dobânzile creanţelor garantate pot fi cerute numai asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor cu care s-a garantat creanţa .
Deşi instanţa subliniază dreptul creditoarei de a calcula în continuare accesorii faţă de terţul garant ipotecar D C I şi de a le acoperi din sumele provenind din vânzarea bunului ipotecat, aplică incorect în hotărârea pronunţată dispoziţiile legale şi dispune rectificarea tabelului definitiv de creanţe în sensul înscrierii creditoarei R B SA cu suma de 199.600,33 lei, determinată de expert prin raportare la suma din declaraţia de creanţă a recurentei, fără a lua în calcul tocmai dreptul creditoarei de a calcula accesorii faţă de garant.
Mai arată recurenta că, în mod eronat instanţa de fond nu a aplicat în totalitate norma de drept prevăzută de art.41 din Legea 85/2006, în sensul că,  suma obţinută din vânzarea imobilului garantului ipotecar trebuia imputată creanţei pe care acesta o datora recurentei la momentul vânzării bunului adus în garanţie, întrucât faţă de garant aceasta putea să calculeze accesorii, astfel cum corect a  reţinut judecătorul sindic, în acest sens fiind şi prevederile art.71 alin.2 din Legea nr. 85/2006 care permit creditorului comun al garantului şi debitorului insolvent de a solicita să se plătească de debitoarea principală până la achitarea integrală a creanţei, cota cuvenita garantului.
In accepţiunea recurentei, sintagma „pana la achitarea integrală a creanţei" uzitată de legiuitor în cuprinsul art.71 (2) din Legea nr. 85/2006, reprezintă creanţa plus accesoriile acestea, pentru că respectivul alineat al art.71, reglementează plăţile făcute de garanţi/codebitori faţă de care creditorii pot aplica accesorii la creanţa principală.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei şi respingerea contestaţiei.
Recursul este nefondat.
 La data deschiderii procedurii faţă de debitoarea SC S SRL, recurenta a depus declaraţie de creanţă prin care a solicitat înscrierea în tabelul preliminar cu suma de 390.605,33 lei, în categoria  creditorilor garanţi, sumă cu care a şi fost înscrisă în tabelul preliminar, ulterior pe calea executării silite,  recurenta a procedat la executarea imobilului garantului ipotecar D C I, fiind valorificat  imobilul proprietatea acestuia şi s-a recuperat suma de  181.722,30 lei,  sumă care a fost achitată recurentei creditoare, de asemenea  s-a mai recuperat şi suma de 9.162,70 lei, din diverse vânzări în contul debitoarei, astfel că  după scăderea acestor sume recurenta creditoare  era îndreptăţită să fie înscrisă la masa credală cu suma de 199.600,33 lei.
Accesoriile pe care recurenta le-a calculat, susţinând că,  creanţa sa este în cuantum de 338.732,18 lei, nu pot fi datorate de  debitorul contra căruia s-a deschis procedura, în speţă intimata debitoare SC S SRL, deoarece dispoziţiile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, prevăd că, nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior deschiderii procedurii, astfel încât în mod corect şi legal judecătorul sindic a respins contestaţia recurentei, considerând că aceasta trebuie înscrisă în tabelul creanţelor cu suma de 199.600,33 lei, rămasă după scăderea sumei de 181.722,30 lei, rezultată din vânzarea silită a imobilului garantului ipotecar şi a sumei de 9.162,70 lei, rezultată din diverse vânzări în contul debitoarei, dobânzile  creanţelor garantate pot fi cerute  numai asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor cu care s-a garantat creanţa.
Acestea au fost considerentele pentru care recursul declarat de creditoare a fost respins ca nefondat.
 
(Judecător Elena Chirica)