Procedură
de achiziţie publică. Noţiunea de autoritate contractantă. Noţiunea de implicaţii
directe în efectuarea activităţii relevante în sectorul de utilitate publică
Art.8 şi 9, art.229 şi art.232 din O.U.G.
nr.34/2006
Nu
se pot încadra în categoria autorităţilor contractante acele persoane juridice
care desfăşoară activităţi cu caracter comercial sau industrial.
Or,
S.C. A.C. 2000 S.A., deşi răspunde unor nevoi de interes general, activitatea
sa este de natură comercială, în sensul pe care l-a avut în vedere textul la
data redactării lui.
Contractul
sectorial este un contract de achiziţie publică atunci când priveşte domenii de
utilitate publică şi are ca scop efectuarea unei activităţi relevante.
Şi
în această situaţie, cerinţele pentru calificarea unui contract de achiziţie ca
fiind un contract sectorial sunt cerinţe cumulative, iar neîndeplinirea uneia
dintre ele, înlătură caracterizarea în acest mod a convenţiei.
Printre
acestea, se numără şi condiţia ca achiziţia să privească efectuarea unei
activităţi relevante.
(Decizia
nr. 2395/R-CONT/2 noiembrie 2011)
Prin plângerea
înregistrată la data de 6 septembrie 2011, reclamanta S.C. A.L.IFN S.A. a
solicitat, în contradictoriu cu S.C. A.C.2000 S.A. Piteşti, desfiinţarea
deciziei Consiliul Naţional pentru Soluţionare Contestaţiilor
nr.3494/354C7/4060 emisă la data de 18 august 2011 şi prin care contestaţia
petentei a fost respinsă ca inadmisibilă.
În motivare,
s-a susţinut că decizia a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii
atât sub aspectul excepţiei reţinute de organul administrativ jurisdicţional,
cât şi sub aspectul fondului.
Astfel, s-a
arătat că excepţia de inadmisibilitate este greşit reţinută, dat fiind că
intimata S.C. A.C. 2000 S.A. Piteşti este autoritate contractantă în sensul
art.8 lit.b) prima şi a doua liniuţă din O.U.G. nr.34/2006, iar achiziţia ce
urma a fi efectuată prin derularea procedurii are implicaţii directe în
efectuarea activităţii relevante în sectorul de utilitate publică.
Dincolo de
acest aspect, intimata s-a declarat autoritate contractantă prin anunţul de
participare, calitate pe care ulterior şi-a negat-o.
Sub
aspectul fondului, se impune anularea raportului de atribuire, reţinându-se pe
de o parte că preţul final oferit de câştigătorul licitaţiei este nejustificat
de mic în raport de cerinţele fişei de date şi caietului de sarcini, iar
documentaţia depusă de acesta nu conţine costul asigurărilor RCA pe perioada de
derulare a contractului deşi s-a solicitat să fie înscrise toate cheltuielile
necesare, inclusiv cele pentru asigurări.
Petenta a
solicitat şi suspendarea procedurii de atribuire, apreciindu-se că prejudiciul
pe care l-ar încerca este considerabil şi se creează un precedent periculos în
ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a contestaţiilor, cerere
soluţionată prin decizia nr.2092 din 05.10.2011.
La dosar s-au
depus acte de care părţile înţeleg să se servească şi s-a ataşat dosarul de
soluţionare a contestaţiei.
Prin decizia a
cărei anulare se solicită, C.N.S.C. a respins contestaţia formulată de actuala
petentă, reţinând incidenţa în cauză a excepţiei de inadmisibilitate, motivat de
faptul că S.C. A.C. 2000 S.A. nu este autoritate contractantă, în sensul art.8
şi 9 din O.U.G. nr.34/2006. Pe de altă parte, s-a apreciat că nu sunt incidente
în cauză nici dispoziţiile art.229 din acelaşi act normativ, deoarece
rezultatul serviciilor care trebuie prestate nu contribuie la realizarea unei
activităţi relevante în sectorul de activitate publică „apă”, cum sunt ele
definite de art.232.
În aceste
condiţii, s-a reţinut că organul administrativ-jurisdicţional nu a verificat
susţinerile de fond ale actualei petente, susţineri pe care instanţa le poate
analiza numai în măsura în care, verificând cu prioritate excepţia reţinută,
statuează asupra neincidenţei ei în cauză.
Petenta a
susţinut că se încadrează în categoria autorităţilor contractante la care se
referă art.8 lit.b) prima şi a doua liniuţă din O.U.G. nr.34/2006, dar şi că
achiziţia avea implicaţii directe în efectuarea activităţii relevante în
sectorul de utilitate publică.
Potrivit art.8
lit.b), „Este autoritate contractantă în sensul prezentei
ordonanţe de urgenţă: b) oricare organism, altul decât unul dintre cele
prevăzute la lit.a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a
satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi
care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii:
- este
finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este
definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
-
se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante,
astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public”.
Intră
aşadar în această categorie organismele cu personalitate juridică, altele decât
cele enumerate la lit.a), care au fost înfiinţate pentru a satisface nevoi de
interes general, dar care nu au caracter comercial şi industrial, şi se află
într-una din situaţiile pe care le enumeră textul.
Din
această redactare, rezultă interpretarea la care s-a oprit C.N.S.C. şi anume că
nu se pot încadra în categoria la care se referă petenta acele persoane
juridice care desfăşoară activităţi cu caracter comercial sau industrial.
Or,
S.C. A.C. 2000 S.A. Piteşti, deşi răspunde unor nevoi de interes general,
activitatea sa este de natură comercială, în sensul pe care l-a avut în vedere
textul la data redactării lui.
Rezultă
aceasta din datele publice înscrise la Oficiul Naţional
al Registrului Comerţului, iar faptul că prin anunţul publicat şi-a atribuit
calitatea de autoritate contractantă, nu este suficient să înlăture cerinţele impuse
de lege.
Procedura
de achiziţie privea dobândirea în sistem leasing a patru autoutilitare, iar
contractul ce urma să se încheie este apreciat de petentă a fi un contract
sectorial.
În
conformitate cu dispoziţiile art.229 din O.U.G. nr.34/2006, „(...) prin
contract sectorial se înţelege contractul de achiziţie publică care se atribuie
în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele de utilitate
publică: a) apă (...)”.
Aşadar,
contractul sectorial este un contract de achiziţie publică atunci când priveşte
domenii de utilitate publică şi are ca scop efectuarea unei activităţi
relevante.
Şi
în această situaţie, cerinţele pentru calificarea unui contract de achiziţie ca
fiind un contract sectorial sunt cerinţe cumulative, iar neîndeplinirea uneia
dintre ele, înlătură caracterizarea în acest mod a convenţiei.
Printre
acestea, se numără şi condiţia ca achiziţia să privească efectuarea unei
activităţi relevante. Potrivit art.232 din ordonanţă „Sunt considerate
activităţi relevante în sectorul de utilitate publică prevăzut la art. 229
alin.(2) lit.a) următoarele:
a)
punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate să asigure, în
beneficiul publicului, servicii de producţie, transport sau distribuţie de apă
potabilă;
b)
furnizarea de apă potabilă unor reţele de natura celor prevăzute la lit.a)”.
Din
redactarea textului rezultă că achiziţionarea celor patru autoutilitare, chiar
dacă utile activităţii întreprinderii, nu se poate aprecia că se încadrează în
una din cele două situaţii caracterizate ca fiind activităţi relevante pentru
sectorul de utilitate publică apă.
Enumerarea
textului este limitativă şi într-o astfel de situaţie, trebuie reţinută
intenţia legiuitorului de a nu fi extinsă interpretarea textului dincolo de
raţiunile expres enumerate.
Pentru
aceste considerente, s-a apreciat că nici sub acest aspect susţinerea petentei
nu este întemeiată şi în mod corect C.N.S.C. a reţinut că licitaţiei organizate
de S.C. A.C.2000 S.A. nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art.255 şi urm. din
O.U.G. nr.34/2006, sub aspectul cenzurării actelor întocmite în procedura de
achiziţie a celor patru utilitare.
Faţă
de aceste concluzii, s-a reţinut că excepţia de inadmisibilitate este incidentă
în cauză şi în mod corect contestaţia a fost respinsă, aşa încât decizia a fost
menţinută, iar plângerea respinsă ca nefondată, observându-se şi că este
inutilă verificarea aspectelor de fond invocate şi cu această ocazie.