Plata orelor suplimentare. Până la înscrierea în fals, foile de prezenţă colectivă creează aparenţa juridică a unor acte valabile potrivit principiului că în sistemul de drept românesc nu există nulităţi de drept,iar acestea trebuie declarate numai pe cal

Plata orelor suplimentare. Până la înscrierea în fals, foile de prezenţă colectivă creează aparenţa juridică a unor acte valabile potrivit principiului că în sistemul de drept românesc nu există nulităţi de drept,iar acestea trebuie declarate numai pe cale judecătorească.

Art.129 alin.5 Cod procedură civilă

Reclamantul – recurent a solicitat plata orelor suplimentare în care a prestat activitate pentru organizarea unui şantier în favoarea intimatei, invocând în sprijinul pretenţiilor sale foile colective de prezenţă, întocmite de martorul B.S.I.

În cadrul intimatei, recurentul a avut funcţia de manager de proiect şi pentru organizarea unui şantier de lucru acesta a pretins că a prestat ore suplimentare potrivit foii colective de prezenţă, însă martorul B.S.I. a arătat că întocmirea fişelor s-a făcut la sugestia recurentului şi că ele nu corespund adevărului.

De asemenea, martorul B.V. care avea calitatea de angajat al societăţii a relatat că în perioada organizării şantierului, programul de 8 ore a fost zilnic depăşit şi că reclamantul rămânea peste program pentru a-şi îndeplini atribuţiunile de serviciu. Martorul nu a putut preciza dacă foile de prezenţă colectivă au fost întocmite în mod corect.

Existenţa unor foi de prezenţă colectivă care confirmă prestarea activităţii de către recurent peste programul normal de lucru, chiar dacă acestea au fost contestate, declaraţiile martorului B.S.I., care a întocmit actele de prezenţă şi care a relatat că orele suplimentare au fost trecute la sugestia recurentului fără ca ele să fie prestate, precum şi declaraţia martorului B.V., potrivit căruia în perioada organizării şantierului se obişnuia să fie depăşit programul normal de lucru, nu putea forma convingerea instanţei că reclamantul nu a prestat ore suplimentare, ci dimpotrivă faţă de caracterul contradictoriu al probelor avea sarcina pentru aflarea adevărului să le suplimenteze în raport de dispoziţiile art.129 alin.5 Cod procedură civilă, pentru administrarea şi a altor probe, altele decât înscrisurile, în baza art.312 alin.3 Cod procedură civilă, a fost admis recursul şi casată sentinţa cu trimitere spre rejudecare.

În rejudecarea cauzei, instanţa de fond va ţine cont că până la înscrierea în fals, foile de prezenţă colectivă creează aparenţa juridică a unor acte valabile potrivit principiului că în sistemul de drept nu există nulităţi de drept şi acestea trebuie declarate numai pe cale judecătorească.

(Decizia civilă nr.2046/R-CM/07 noiembrie 2011)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamantul S.G. a chemat în judecată S.C. A.R. S.R.L. pentru a fi obligată la plata drepturilor salariale pentru orele suplimentare efectuate în decursul a doi ani şi şase luni în interesul reclamantei.

În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamantul a fost angajatul societăţii pârâte şi peste programul de lucru a muncit 982 ore suplimentare, iar drepturile salariale aferente, în mod nejustificat nu au fost plătite de către angajator.

Prin sentinţa civilă nr.1670/26.02.2010 a fost declinată competenţa teritorială în favoarea Tribunalului Argeş.

Tribunalul Argeş, prin sentinţa civilă nr.604/04 .04.2011 a respins acţiunea ca nefondată.

Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a reţinut că angajatorul a contestat veridicitatea foilor de pontaj din care rezultau cele 982 ore suplimentare, invocate de către reclamant pentru plata drepturilor salariale, martorul B.S.I. care avea atribuţiuni în întocmirea acestor fişe, a confirmat că la sugestia reclamantului au fost trecute peste program orele în care se pretinde că a prestat muncă în favoarea angajatorului.

De asemenea, martorul B.V. a confirmat că în perioada martie – aprilie 2008 s-au efectuat ore suplimentare, însă nu a putut preciza câte ore a efectuat reclamantul, probele analizate neputând confirma cu certitudine pretenţia acestuia de pe urmă.

Împotriva hotărârii a formulat recurs reclamantul, criticând sentinţa pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea căruia s-a arătat că instanţa de fond a analizat în mod eronat probele administrate în cauză, reţinând că nu au fost efectuate orele suplimentare, iar fişele de pontaj nu au fost evaluate observând că singura persoană căreia nu i s-au plătit drepturile salariale înscrise în acestea a fost recurentul.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul în limita motivului invocat, Curtea a reţinut că este fondat, pentru argumentele ce urmează: