În soluţionarea laturii civile a procesului penal
operează principiul disponibilităţii părţilor.
Din declaraţia
notarială a părţii civile din data de 20.10.2009, aceasta a precizat că „în
cazul în care voi primi de la E.R.A.R.
S.A. suma de 50.000 euro în contul ….. cu titlu de despăgubiri morale şi
materiale pentru accidentul auto din data de 02.11.2007, mă oblig să renunţ la
pretenţiile reprezentând daune materiale şi morale pretinse societăţii de
asigurări E.R.A.R. S.A. formulate în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al
Judecătoriei Constanţa, nemaiavând nici o pretenţie de natură civilă (morală
sau materială) faţă de societatea de asigurări sus menţionată”.
La termenul din data de 04.10.2011, partea civilă
arată că a primit suma de 50.000 euro doar pentru operaţia de la picior, însă
pentru celelalte cheltuieli nu i s-a acordat nimic.
Insă, această susţinere a părţii civile încalcă
principiul disponibilităţii care guvernează soluţionarea acţiunii civile,
aceasta menţionând în acest sens în mod expres în faţa unui notar public la
data de 02.11.2009 că: „renunţ la pretenţiile civile, atât materiale cât şi
morale formulate împotriva E.R.A.R. S.A. în dosarul penal nr. 8164/212/2009 al
Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit
nici o despăgubire de la E.R.A.R.
S.A. pentru accidentul auto din data de 02.11.2007”.
Prin sentinţa penală nr. 97/29.01.2011
pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul penal nr. 8164/212/2009 s-a
hotărât:
„În baza art. 184 alin.2 şi 4 C.p. condamnă inculpatul M.I.
la pedeapsa de 8 luniînchisoare.
Înbaza art. 81 C.p. dispune suspendarea
condiţionată a executării pedepsei de8luniînchisoare pe o durată de 2 ani şi 8 luni
reprezentând termen de încercare potrivitart. 82 C.p.
Înbaza art. 359 C.p.p. raportat la
art.83, art.84 C.p. atrage atenţia inculpatuluiasupracazuriloracărornerespectare vor atrage
revocareasuspendăriicondiţionate.
Înbaza art. 71 C.p. interzice inculpatului
drepturile prevăzute de art. 64lit.
atezaaII aşilit. b C.p.
Înbaza art. 71 alin. 5 C.p. pe durata suspendării
condiţionate a executăriipedepseiînchisoriisesuspendăşiexecutareapedepseloraccesorii.
Înbazaart. 14şiart. 346 C.p.p. raportatlaart. 998-999 C.civ.,
art. 1000 alin.3 C.civ. obligă inculpatul M.I. însolidarcupartearesponsabilă civilmente SC A.I. SRL şi
alături de asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. (asigurătorul urmând să răspundă în
limitaplafonuluilegal) la plata următoarelorsume :
-72.893,33 lei cu titlu de daune materiale şi 100.000 lei
cu titlu dedaunemorale, înfavoareapărţii civileM.D.;
-9.258 lei cu titlu de daune materiale în favoarea părţii
civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa;
Înbazaart. 14şiart. 346 C.p.p.
raportat la art. 998-999 C.civ.
1000 alin.3 C.civ.obligăinculpatul însolidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alăturideasigurătorulS.C. E.A.R. S.A. laplata unei prestaţii periodice, lunare, în
cuantum de600 lei înfavoareapărţiicivile M.D., de la data
pronunţării prezentei hotărâri până laredobândireacapacităţiidemuncă.
Respinge restul pretenţiilor civile ca
neîntemeiate.
În baza art. 193 alin.1 si 2 C.p.p. obliga inculpatul
alaturi de asiguratorul S.C. E.A.R. S.A., catre partea civila M.D. la plata
sumei de 3600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.”
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a
reţinut următoarele:
La data de 02.11.2007, inculpatul
M.I. se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu la SC A.I. SRL Constanţa si
efectua o deplasare cu autotrenul marca DAF, cu nr. de înmatriculare CT…, ce
tracta semiremorca înmatriculată sub numărul CT…, pe DN3, dinspre localitatea
Valu lui Traian către municipiul Constanta.
Ajungand la km. 246+660 m, inculpatul a pierdut
controlul direcţiei, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu
autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare CT…, condus de partea
vătămată M.D.
In urma accidentului, a rezultat
vătămarea corporală a părţii vătămate M.D. şi a numitului H.R., pasager în
autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare CT…, care au fost transportaţi la Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Constanţa pentru investigaţii.
Partea
vatamata M.D. a suferit leziuni pentru care i-au fost necesare 1 an de zile de
îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în pericol viaţa prin hemoragie şi
contuzie meningo-cerebrală, conform raportului de constatare medico-legala
nr.l65/AC din data de 09.05.2008, emis de Serviciul de Medicină Legală
Constanţa.
Din
raportul de expertiză medicală nr. 2823/08.11.2010 întocmit de Institutul
Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă reiese că
partea vătămată M.D. a fost diagnosticată cu deficienţă globală medie prin
tulburări în metabolismul cerebral şi tulburări locomotorii, prezentând 50%
incapacitate adaptivă şi 50% capacitate de muncă pierdută.
Din raportul de expertiza
tehnica auto intocmit in faza de urmarire penala rezulta ca, starea de pericol
a fost creată în exclusivitate de inculpatul M.I. care, rulând nepreventiv, a
pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia care
circula regulamentar. Viteza de deplasare a autotractorului condus de inculpat,
în premomentul producerii accidentului, a fost stabilită la 92-93 km/h, valoare ce
corespunde cu diagrama tahograf ataşată la dosar şi care este peste limita
maximă admisă în zonă. Cauza care a condus la producerea accidentului rutier a
constituit-o conducerea nepreventivă şi cu viteză peste limita admisă a
autotrenului de către inculpatul M.I. care, în nicio situaţie, nu avea dreptul
de a trece peste axul drumului marcat cu linie dublă continuă.
Partea vatamata a aratat ca, la
data de 02.11.2007, în jurul orelor 22:40, a condus autoturismul Dacia cu nr.
de înmatriculare CT… pe DN 3, dinspre mun. Constanţa către Bucuresti; ajungând
la intrarea în localitatea Valu lui Traian, în zona pădurii, în timp ce circula
pe banda I cu o viteză de 50
Km/h, a observat farurile unui autovehicul care circula
în direcţia opusă şi care a pătruns pe sensul său de mers; partea vătămată a
arătat că a acţionat sistemul de frânare, a tras dreapta de volan, după care a
auzit o bubuitură şi şi-a pierdut cunoştinţa.
Martorul
H.R. a arătat că, la data de 02.11.2007, în jurul orelor 22:40, se afla ca
pasager pe locul din dreapta fata în autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare
CT… condus de partea vătămată pe DN 3, dinspre mun. Constanţa către Bucuresti;
la intrarea în loc. Valu lui Traian, în zona pădurii, a observat la cca. 50-100 m în faţă farurile unui
autovehicul care circula în direcţia opusă care nu păstra banda sa de
circulaţie şi apoi a realizat că acest autovehicul se îndreaptă către autoturismul
condus de partea vătămată.
Inculpatul
a aratat ca la data de 02.11.2007, în jurul orelor 22:40, a condus autotrenul
marca DAF, cu nr. de înmatriculare CT…, ce tracta semiremorca înmatriculată sub
numărul CT…, pe DN3, dinspre localitatea Valu lui Traian către municipiul
Constanta; după ce a trecut de localitatea Valu lui Traian, în timp ce circula
pe banda II, a fost depăşit peste marcajul continuu de un autoturism care a
frânat în faţa sa; pentru a evita coliziunea cu acest autoturism, inculpatul a
arătat că a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune cu autoturismul
condus de partea vătămată.
Pe
baza tuturor probelor administrate in cauza, respectiv, proces verbal de
cercetare la fata locului, declaratiile partilor implicate in evenimentul
rutier, declaraţiile martorului H.R., raportul de expertiza tehnica auto,
raportul de constatare medico-legala, raportul de expertiză medicală, instanta
va retine vinovatia inculpatului M.I. pentru infractiunea de vatamare corporala
din culpa, siincalcarea de catre acesta
a dispozitiilor art.50 alin.l lit.c din O.U.G. nr.195/2002, rep. şi art.120
alin. l lit.i din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr.195/2002, rep., urmand
sa se retina culpa exclusiva in producerea accidentului.
Va
fi inlaturata apararea inculpatului, in sensul ca a fost depăşit peste marcajul
continuu de un autoturism care a frânat în faţa sa, întrucât aceste aspecte nu
au fost dovedite cu nici un mijloc de probă.
Sub
aspectul laturii obiective, fapta inculpatului M.I., care la data de
02.11.2007, în timp ce conducea autotrenul marca DAF, cu nr. de înmatriculare
CT…, ce tracta semiremorca înmatriculată sub numărul CT…, pe DN3, a pierdut
controlul direcţiei, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cuautoturismul marca Dacia, cu nr. de
înmatriculare CT…, din eveniment rezultând vătămarea corporală a numitei M.D.
care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 1 an de zile de
îngrijiri medicale, fiindu-i pusă în pericol viaţa prin hemoragie şi contuzie
cerebrală, intruneşte elementele constitutive ale infractiunii de vatamare
corporala din culpa, prevazuta de art.184 alin.2 si 4 C.p.
Instanta
apreciaza ca fiind dovedita fapta de natura penala a inculpatului, savarsita cu
forma de vinovatie ceruta de lege, culpa cu prevedere, şi aceasta constituie
infractiune pentru care se va aplica o pedeapsa in limitele prevazute de lege.
La
individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale de
stabilire a pedepsei prevazute in art.52 C.pen. si art.72 C.pen., limitele de
pedeapsa prevazute in partea speciala a Codului penal, modalitatea concreta de
comitere a faptei, constand in producerea unui accident soldat cu lovirea unei
persoane ce a necesitat un numar mare de ingrijiri medicale, din culpa sa
exclusiva, consecintele producerii accidentului, dar si datele ce caracterizeza
persoana inculpatului care este în vârstă de 55 ani, nu este cunoscut cu
antecedente penale şi care a manifestat o vădită lipsă de interes faţă de
prezentul proces penal.
Pentru
aceste considerente, instanta va condamna pe inculpatul M.I. la o pedeapsa
situata spre minimul special prevazut de lege, de 8 luni inchisoare pentru
infractiunea prevazuta de art. 184 alin.2 si 4 C.p.
De asemenea, fiind îndeplinite
condiţiile prevăzute de art. 81
C.p. instanţa apreciază că reeducarea inculpatului, in
sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc
si fără privare de libertate, dând posibilitatea inculpatului să reflecteze
asupra propriului comportament raportat la relaţiile sociale pe care a înţeles
să le încalce prin săvârşirea infracţiunilor astfel că va dispune suspendarea
condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit
in condiţiile art. 82 C.p.
şi compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de
2 ani .
Instanţa va atrage atenţia
inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.p. a căror nerespectare are ca urmare
revocarea suspendării acordate.
În baza art. 71 C.p. va interzice
inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a si lit.b
C.p. şi în baza art. 71 alin.5 C.p. se va constata suspendată executarea
pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II
a şilit.b C.p. pe durata suspendării
condiţionate a executării pedepsei închisorii.
Cu privire la latura civila, se constata ca partea vatamata M.D.
s-a constituit parte civila cu suma de 350.000 lei daune materiale,
reprezentand cheltuieli ocazionate de spitalizare, consultaţii medicale,
deplasarea la unitati spitalicesti, plata unui îngrijitor, beneficiul
nerealizat - diferenţa dintre veniturile salariale obţinute la societatea unde
era angajată la momentul producerii accidentului şi veniturile realizate la
actualul loc de muncă, cheltuieli efectuate în vederea organizării căsătoriei,
eveniment care nu a mai avut loc datorită accidentului; despăgubiri periodice
lunare în cuantum de 500 euro si 500.000 lei daune morale pentru suferinta
provocata de accident.
De
asemenea, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa s-a constituit parte
civila cu suma de 9258 lei reprezentând daune materiale.
Instanţa constată că, în cauză,
sunt îndeplinite cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale: fapta
ilicită a inculpatului constând în provocarea unui accident rutier prin
neobservarea prevederilor legale, prejudiciile materiale suferite de părţile
civile şi morale suferite de partea civila M.D., legătura de cauzalitate
directă între fapta ilicită şi prejudicii, vinovăţia dovedită a inculpatului.
Instanta va admite, in parte,
actiunea civila formulata de partea civila M.D., in contradictoriu cu
inculpatul, partea responsabila civilmente si asiguratorul de raspundere
civila, inculpatul fiind obligat sa raspunda intrucat prin actiunea sa ilicita
a adus prejudicii partii civile, fiind indeplinite conditiile raspunderii
civile delictuale, asiguratorul S.C. E.A.R. S.A. va raspunde alaturi de
inculpat in temeiul Legii 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in
Romania, asa cum a fost modificata prin OUG nr. 61/2005 si prin Legea nr.
172/2004, iar partea responsabila civilmente va fi tinuta sa raspunda intrucat
prin actiunea ilicita a inculpatului ce se afla in timpul exercitarii
atributiilor de serviciu la societatea citata in proces s-a produs un
prejudiciu, fiind indeplinite conditiile raspunderii pentru fapta altuia.
In ceea ce priveste daunele
materiale, instanta va avea in vedere pentru partea civila M.D., faptul ca
aceasta a facut dovada cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu inscrisuri
fiind completata cu proba testimoniala cu martorii B.A. şi H.M. pentru
cheltuielile privind consulataţii medicale in cuantum de 493,33 lei,
cheltuielile cu deplasarea la unitati spitalicesti in valoare de 10.000 lei,
cheltuieli ocazionate de plata martorei H.M. care a îngrijit partea vătămată în
cuantum de 8.400 lei, cheltuieli efectuate în vederea organizării căsătoriei în
valoare de 30.000 lei, eveniment care era programat la data de 10.11.2007 şi
care nu a mai avut loc datorită accidentului, la care se adaugă beneficiul
nerealizat - diferenţa dintre veniturile salariale obţinute de partea vătămată
la societatea unde era angajată la momentul producerii accidentului şi
veniturile realizate la actualul loc de muncă în cuantum de 24.000 lei.
Având în vedere concluziile
raportului de expertiză medicală nr. 2823/08.11.2010 întocmit de Institutul
Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă din care
reiese că partea vătămată M.D. a fost diagnosticată cu deficienţă globală medie
prin tulburări în metabolismul cerebral şi tulburări locomotorii, prezentând
50% incapacitate adaptivă şi 50% capacitate de muncă pierdută, ţinând cont de
principiul reparării integrale a prejudiciului, instanţa va obliga inculpatul
în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de
asigurătorul S.C. E.A.R. S.A. la plata uneiprestaţii periodice, lunare, în cuantum de 600 lei în favoarea
părţiicivile M.D., de ladatapronunţării prezenteihotărâri
până la redobândirea capacităţii demuncă.
Referitor la restul daunele
materiale pretinse de partea vătămată M.D.,principiul "actori incumbit probatio" expres
prevăzut de legiuitor prin dispoziţiile art.1169 C.civ. presupune ca cel ce
face o propunere înaintea judecăţii este obligat a dovedi. Ori, în speţă,
partea vătămată nu au făcut dovada celorlalte pretenţii solicitate, astfel că
acestea vor firespinse ca neîntemeiate.
In ceea ce priveste daunele
morale, fata de natura leziunilor suferite de partea civila, ce au determinat
imobilizarea partii vatamate pe o durata mare de timp, resimtindu-se si dupa
acest interval de timp si ramanand in continuare cu sechele si suportand
dureri, instanta va aprecia ca pentru disconfortul fizic si suferinta partii
civile suma de 100.000 lei este in masura sa compenseze aceste suferinte,
urmand ca restul pretentiilor solicitate cu acest titlu sa fie respinse ca
neintemeiate.
Conform adresei nr. 24506 din
09.10.2009 partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a
efectuat cu titlu de daune materiale cheltuieli pe durata spitalizării părţii
civile M.D. în perioada 02.11-12.12.2007 cheltuieli în cuantum de 9258 lei,
astfel că se va dispune obligarea inculpatul M.I. în solidar cu partea
responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături deasigurătorul S.C. E.A.R. S.A. la plata
acestei sume.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat recurs asiguratorul S.C. A.A. S.A. şi partea responsabilă civilmente
S.C. A.I.T. S.R.L.
În dezvoltarea motivelor de
recurs ale asiguratorului S.C. A.A. S.A. (fostă E.R.A.R. S.A.) s-a solicitat
admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei şi rejudecând, respingerea
acţiunii civile a părţii civile M.D., întrucât aceasta a dat declaraţie
notarială prin care a renunţat la pretenţiile civile, fiind despăgubită de
asigurator cu suma de 50.000 euro.
În
dezvoltarea motivelor de recurs ale părţii responsabile civilmente S.C. A.I.T.
S.R.L. s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi respingerea în
totalitate a pretenţiilor civile formulate de M.D., prejudiciul fiind integral
recuperat, despăgubirile date de asigurator fiind chiar mai mari decât cele
acordate de instanţă.
În
recurs, asiguratorul a depus la dosar, în copie, o declaraţie notarială a
părţii civile M.D. din data de 20.10.2009, o declaraţie notarială a părţii
civile M.D. din data de 05.11.2009 şi un ordin de plată.
Deşi
legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în faţa instanţei de recurs.
Examinând
hotărârea recurată în raport de motivele de recurs şi de actele şi lucrările
dosarului, Curtea constată că cele două recursuri formulate în cauză sunt
fondate, pentru următoarele:
Din
examinarea motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile
formulate vizează doar soluţionarea laturii civile a cauzei, nefiind aduse
critici cu privire la modalitatea de soluţionare a laturii penale.
În
ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile, Curtea reţine că în civil
operează principiul disponibilităţii părţilor.
Din
declaraţia notarială a părţii civile M.D. din data de 20.10.2009, Curtea
constată că partea civilă M.D. a precizat că „în cazul în care voi primi de la E.R.A.R. S.A. suma de 50.000 euro în contul …..
cu titlu de despăgubiri morale şi materiale pentru accidentul auto din data de
02.11.2007, mă oblig să renunţ la pretenţiile reprezentând daune materiale şi morale
pretinse societăţii de asigurări E.R.A.R. S.A. formulate în dosarul penal nr. 8164/212/2009
al Judecătoriei Constanţa, nemaiavând nici o pretenţie de natură civilă (morală
sau materială) faţă de societatea de asigurări sus menţionată”.
Ulterior, ca urmare a plăţii la
data de 02.11.2009 de către asigurator a echivalentului în lei a sumei de
50.000 euro în contul indicat de către partea civilă M.D., parteaaţă de societatea de asigurări sus
menţionată" Constanţa, nemaiavând nici o pretenţie de natură civilă
(morală sauparteapartea civilă M.D. a dat o declaraţie notarială la data
de 05.11.2009, Curtea constatând că această parte civilă a menţionat în mod
expres că „renunţ la pretenţiile civile,
atât materiale cât şi morale formulate împotriva E.R.A.R. S.A. în dosarul penal
nr. 8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit nici o
despăgubire de la E.R.A.R.
S.A. pentru accidentul auto din data de 02.11.2007”.
Curtea mai reţine că la termenul
din data de 04.10.2011 partea civilă M.D. arată că a primit suma de 50.000 euro
doar pentru operaţia de la picior, însă pentru celelalte cheltuieli nu i s-a
acordat nimic.
Curtea apreciază însă că această
susţinere a părţii civile M.D. încalcă principiul disponibilităţii care
guvernează soluţionarea acţiunii civile, aceasta menţionând în acest sens în
mod expres în faţa unui notar public la data de 02.11.2009 că: „renunţ la pretenţiile civile, atât
materiale cât şi morale formulate împotriva E.R.A.R. S.A. în dosarul penal nr.
8164/212/2009 al Judecătoriei Constanţa şi nu mai solicit nici o despăgubire
de la E.R.A.R.
S.A. pentru accidentul auto din data de 02.11.2007”.
Prin urmare, Curtea constată că,
în mod injust, instanţa de fond a obligat inculpatul M.I. în solidar cu partea
responsabilă civilmente SC A.I. SRL şi alături de asigurătorul S.C. E.R.A.R. S.A. (asigurătorul urmând să
răspundă în limita plafonului legal) la plata sumei de 72.893,33 lei cu titlu
de daune materiale şi 100.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părţii
civile M.D., atâta timp cât această parte civilă renunţase la toate pretenţiile
civile ca urmare a primirii sumei de 50.000 euro.
Faţă de ansamblul considerentelor
expuse, în baza art.38515 pct.2 lit.”d” cod procedură penală, Curtea
va admite recursurile declarate de către asiguratorul S.C. A.A. S.A. şi partea
responsabilă civilmente S.C. A.I.T. S.R.L, va extinde efectele recursului şi în
ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.I., potrivit art.385/7, va casa în parte
hotărârea recurată şi, rejudecând, va respinge ca nefondată acţiunea civilă
formulată de partea civilă M.D. în contradictoriu cu inculpatul M.I., în
solidar cu partea responsabilă civilmente şi asigurătorul de răspundere civilă.
Conform art.192 alin.3 cod
procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în
sarcina statului.