Nerespectarea principiilor care guvernează procesul civil. Consecinte.
- C. pr. civilă, art. 129
Prin dispozitivul hotărârii trebuie să se regăsească soluţia
tuturor capetelor de cerere, iar aceste soluţii se explică prin considerente,
după închiderea dezbateriilor.
Potrivit art.
129 Cod procedură civila judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii
deduse judecăţii. Redarea dispozitivului cuprins într-o altă hotărâre judecătorescă
nu poate constitui dispozitivul unei alte hotărâri.
Neacordarea
cuvantului în fond părţilor şi reţinerea pur şi simplu a cauzei în pronunţare
încalcă principiul oralităţii şi contradictorialităţii, precum şi cel al
dreptului la apărare.
Secţia a II-a Civilă, de Contencios
Administrativ şi Fiscal
Decizia nr. 410/R din 16 februarie 2012
Prin Sentinţa 997/18 aprilie 2011, judecătorul
sindic desemnat în dosarul Tribunalului Harghita nr.741/96/2009 a constatat că
prin Decizia 73/R/21 ianuarie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş s-a
admis recursul formulat de SC A.S. SRL Sândominic împotriva Sentinţei 2257/28
iunie 2010, s-a modificat în parte hotărârea atacată în sensul că s-a admis
contestaţia formulată de SC A.S.SRL ca urmare a admiterii excepţiei nulităţii
tuturor actelor întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei publice la care a
participat contestatoarea în cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei SC T.
SRL, s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de SC
T. SRL prin lichidator judiciar R. IPURL cu privire la debitoarea SC A.S.SRL,
menţinându-se dispoziţiile referitoare la respingerea excepţiei lipsei calităţii
procesual active a R. IPURL, intimata fiind obligată la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă judecătorul
sindic a reţinut că creditoarea SC T. SRL prin lichidator judiciar a formulat
cerere de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC A.S. SRL invocând
creanţa certă, lichidă şi exigibilă neplătită timp de 30 de zile iar SC A.S.
SRL a invocat nulitatea proceselor verbale de licitaţie şi a tuturor actelor de
vânzare la licitaţie, a activului în litigiu, susţinând printre altele şi
faptul că la data vânzării la licitaţie a activului acesta era grevat de
interdicţia vânzării. S-a ţinut cont şi de faptul că pentru vânzarea activului
era necesar avizul de mediu, vânzarea fiind nulă în lipsa acestuia.
Judecătorul sindic practic a luat act de Decizia
73/R/21.01.2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, făcând în considerente precizarea
că cererea debitoarei SC A.S.SRL de repunere a părţilor în situaţia anterioară anulării tuturor
actelor întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei publice la care a participat
în cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei SC T. SRL , este neîntemeiată,
neputând fi reţinută de judecătorul sindic şi urmând a fi înlăturată. S-a arătat că prin
decizia menţionată nu s-a dispus
repunerea părţilor în situaţia anterioară iar debitoarea SC A.S.SRL putea
solicita în temeiul art.2811 Cod procedură civilă lămurirea
dispozitivului deciziei, precizându-se că dealtfel repunerea părţilor în situaţia
anterioară este o consecinţă firească a constatării nulităţii actelor întocmite
cu ocazia desfăşurării licitaţiei.
Hotărârea judecătorului
sindic a fost atacată cu recurs de SC A.S.SRL care a solicitat în temeiul
art.312 alin.1-5 Cod procedură civilă rejudecarea cauzei în fond şi admiterea
acţiunii aşa cum a formulat-o, reluând petitele acesteia.
În motivarea căii de atac s-a învederat că
judecătorul sindic nu s-a pronunţat asupra nici unui capăt de cerere ci a hotărât
„constatarea” dispozitivului Deciziei 73/21.01.2011 al Curţii de Apel Târgu
Mureş, pronunţându-se asupra unei constatări care nu constituie nici măcar o acţiune
în constatare, ceea ce de fapt nici nu s-a cerut.
S-a precizat că hotărârea judecătorului sindic
cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii art.304 pct.1 Cod
procedură civilă) că judecătorul sindic a schimbat natura acţiunii
introductive, de complângere, în realizarea dreptului în una de constatare a
conţinutului unei decizii irevocabile, acţiune inadmisibilă( art.304 pct.8 Cod
procedură civilă), subliniindu-se şi că hotărârea recurată este lipsită de
temei legal, făcându-se o greşită aplicare a legii ( art.304 pct.9 Cod procedură
civilă).
S-a invocat şi art.6 din C.E.D.O.
Intimatul R. SPRL Braşov în calitate de
lichidator judiciar al SC T. SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea
recursului, în primul rând invocând nemotivarea acestuia şi prin urmare
anularea deoarece nu se arată în concret motivele de fapt pe care se sprijină
recursul.
Pe fondul cauzei, intimatul a învederat că
debitoarea, prin cererea sa solicită admiterea unei acţiuni în pretenţii care
constituie obiectul unui alt dosar , o acţiune mascată de recurent sub forma
unei cereri de închidere a procedurii, că şi-a extins pretenţiile la mai mult
decât a dispus instanţa de recurs prin Decizia 73/R/2011.
S-a subliniat că
debitoarea, într-o cauză având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei
împotriva ei, în temeiul Legii 85/2006, republicată, nu poate formula cerere
reconvenţională, nu poate formula pretenţii faţă de creditoarea care cere
deschiderea procedurii. S-a invocat şi faptul că însăşi recurenta debitoare a
solicitat ca prin cererea de închidere a procedurii să se constate dispozitivul
Deciziei 73/2011 iar pe baza acestuia să se dispună închiderea procedurii
insolvenţei, prin urmare judecătorul sindic s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a
cerut.
Analizând hotărârea
atacată prin prisma motivelor invocate, ţinând cont şi de incidenţa
prevederilor art.3041 Cod procedură civilă instanţa a constat că
recursul este fondat şi contrar susţinerilor intimatei, este motivat în fapt şi
drept.
Potrivit actului
de la filele 219-220 dosar fond, judecătorul sindic a fost învestit cu o cerere
de închidere a procedurii insolvenţei,
de repunere a părţilor în situaţia anterioară anulării tuturor actelor
întocmite cu ocazia desfăşurării licitaţiei publice, nulitate constatată prin
Decizia nr. 73/21.01.2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, obligarea R. IPURL să
restituie toate sumele de bani încasate ilicit pentru participarea la licitaţia
organizată nelegal, să plătească dobânzile aferente şi cheltuieli de judecată.
Deşi în practicaua sentinţei se reţine că pe rol se află „pronunţarea
asupra cererii de închidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC A.S.SRL”
judecătorul sindic practic nu s-a pronunţat prin dispozitiv asupra nici unuia
din petitele formulate de aceasta
debitoare, rezumându-se la a constatat ceea ce a dispus instanţa de
recurs prin Decizia nr. 73/21 ianuarie 2011.Singurul petit asupra căruia s-a
pronunţat judecătorul sindic este cel accesoriu, privind cheltuielile de
judecată, fără să rezulte din dispozitiv care este partea care a căzut în
pretenţii.
De altfel, din
conţinutul încheierii de şedinţă din 4 aprilie 2011 termen la care s-a
consemnat că reprezentantul debitoarei depune o cerere de închidere a
procedurii insolvenţei iar administratorul judiciar a preluat un exemplar, nu
rezultă că s-a acordat părţilor cuvântul pe fondul acestei cereri ci pur şi
simplu, judecătorul sindic a reţinut cauza spre soluţionare.
Modalitatea în
care judecătorul sindic a înţeles să soluţioneze cererea formulată de
debitoare, echivalează cu o nepronunţare asupra acesteia, cu o necercetare a
fondului, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art.312 alin.5 Cod procedură
civilă şi casarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare. Faptul că în
considerente se menţionează că cererea de repunere în situaţia anterioară este
neîntemeiată, câtă vreme nu are corespondent în dispozitiv, nu constituie o
soluţionare a capătului de cerere respectiv. În dispozitivul unei hotărâri
judecătoreşti, trebuie să se regăsească soluţia tuturor capetelor de cerere iar
aceste soluţii se explică prin considerente, după încheierea dezbaterilor.
Potrivit art. 129
alin.6 Cod procedură civilă judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului
cererii deduse judecăţii, or, în cazul în speţă, judecătorul sindic nu a hotărât asupra cerinţelor formulate de
debitoare ci asupra a ceea ce de fapt nu s-a cerut. Reluarea dispozitivului,
cuprins într-o altă hotărâre judecătorească nu poate face obiectul unei cereri
de chemare în judecată şi prin urmare nu poate constitui nici dispozitivul unei
alte hotărâri, o asemenea acţiune în constatare fiind inadmisibilă iar în cazul
dedus judecăţii, judecătorul sindic nu a fost învestit cu o asemenea cerere, ci
cu o cerere de închidere a procedurii insolvenţei urmată de alte petite, asupra
cărora nu s-a pronunţat.
Pentru
considerentele arătate, verificându-se existenţa motivului de casare cu
trimitere spre rejudecare prevăzut de art.312 alin.5 Cod procedură civilă,
instanţa a admis recursul, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza judecătorului
sindic pentru a se pronunţa asupra cererilor care au fost formulate prin actul
de le filele 219-220, dosar fond, punând în discuţie, după caz şi
admisibilitatea pretenţiilor formulate în cadrul unei proceduri reglementate de
Legea 85/2006, republicată. |