Legea nr. 85/2006. Acţiune de repunere în
termen de a formula cerere de creanţă – admitere. Recurs declarat de societatea
comercială debitoare -respingere. Nerespectarea de către administratorul
judiciar a Legii nr. 85/2006.
Legea nr. 85/2006
Art.
103 cod procedură civilă; art. 312, Cod procedură civilă; art. 62 din Legea nr.
85/2006; art. 73 din Legea nr. 85/2006; art. 76 din Legea nr. 85/2006.
Creditorul nu trebuie să formuleze acţiune
pentru repunerea în termen de formulare a cererii de creanţă, atât timp cât
administratorul/lichidatorul judiciar nu a îndeplinit cerinţa Legii nr.
85/2006, aceea de a notifica pe creditori; în această situaţie creditorii sunt
consideraţi în termen, de a formula cerere de creanţă.
Curtea de Apel Bacău – Secţia a II-a Civilă, de Contencios
Administrativ şi Fiscal Decizia civilă nr. 1357 din 22 iunie 2012
Asupra recursului declarat
de creditoarea S.C. P.R. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr.1117/2011,
pronunţată de Tribunalul Bacău, se reţin următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.
1117 din 13 octombrie 2011, Tribunalul Bacău a respins cererea de repunere în
termen, formulată de S.C. P. R. S.R.L.
S-a reţinut de instanţa de
fond că:
Prin cererea formulată la
data de 16.03.2011 S.C. P.R. S.R.L. a solicitat repunerea în termenul de
depunere a declaraţiei de creanţă.
Analizând cererea instanţa a
reţinut că potrivit art. 103 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi
de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal
atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.
Faţă
de aceste dispoziţii instanţa a observat că în cadrul procedurii insolvenţei, o
eventuală încălcare a dispoziţiilor privind modalitatea de efectuare a notificării
deschiderii procedurii nu poate constitui temei pentru o repunere în termenul
de formulare a cererii de înscriere a creanţelor.
Astfel, potrivit art. 76 din
Legea nr. 85/2006 cu excepţia cazului în care notificarea deschiderii
procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 7, titularul de creanţe
anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor
până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. 1 lit. b, va fi decăzut,
cât priveşte creanţele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul
creditorilor.
Prin urmare, sancţiunea decăderii
intervine doar în cazul în care notificarea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor
legale, în caz contrar creditorul fiind încă în termenul de formulare a cererii
de înscriere în masa credală.
Ori, pentru ca dispoziţiile
art. 103 din Codul de procedură civilă să fie aplicabile este necesar ca sancţiunea
decăderii să fi operat, iar termenul imperativ să fi fost depăşit.
Prin urmare, în condiţiile în
care administratorul/lichidatorul judiciar respinge ca tardivă o cerere de înscriere
a creanţei, deşi notificarea deschiderii procedurii nu a respectat dispoziţiile
legale, creditorul nu poate invoca prevederile art. 103 Cod procedură civilă,
ci trebuie să formuleze contestaţie întemeiată fie pe art. 73 din Legea nr.
85/2006 (dacă termenul stabilit de art. 73 alin. 2 nu s-a împlinit), fie pe
art. 21 alin. 2.
S.C. P.R. S.R.L. a declarat
recurs împotriva hotărârii pronunţate de Tribunalul Bacău, considerând-o
nelegală, motivat de faptul că declaraţia de creanţă a fost comunicată prin poştă
la data de 12.03.2011, deci cu respectarea termenului prevăzut de art. 62 alin.
1 lit. „b” din Legea nr. 85/2006.
Recursul a fost apreciat ca
nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a reţinut o
corectă situaţie de fapt şi, de asemenea, a făcut o corectă aplicare a prevederilor
legale; astfel, aşa cum s-a reţinut şi prin sentinţa recurată, atâta timp cât
administratorul/lichidatorul judiciar nu a notificat creditorul privind
deschiderea procedurii insolvenţei, acesta are dreptul de a formula cerere de
creanţă, în condiţiile Legii nr. 85/2006.
Pe cale de consecinţă, nu se
impune formularea unei cereri de repunere în termen, deoarece creditorul, în
condiţiile mai sus menţionate, nu poate fi sancţionat cu decăderea din termenul
de a depune cererea.
Faţă de cele mai sus menţionate, în temeiul art. 312 Cod
procedură civilă, instanţa a respins recursul ca nefondat. |