Contestaţie decizie de pensionare. Cadre militare. Instanţă competentă. Justificarea interesului reclamantului în anularea deciziei de recalculare a pensiei.

Contestaţie decizie de pensionare. Cadre militare. Instanţă competentă. Justificarea interesului reclamantului în anularea deciziei de recalculare a pensiei.

Potrivit art.1 alin.1 din O.U.G. nr.1/2011: „Pensiile prevăzute la art.1 lit.a şi b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie potrivit art.5 alin.4 din aceeaşi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.

La data de 01.01.2011 a intrat în vigoare noua lege privind sistemul unitar al pensiilor publice nr. 263/2010 care prevede la art. 154 alin. 1 – faptul că: ”cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor sectoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul”.

Prin urmare, la data promovării acţiunii de faţă, se aplicau prevederile art. 154 alin.1 din Legea nr. 263/2010, astfel că, în mod corect, acţiunea a fost introdusă la instanţa în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul reclamanţii, în contradictoriu cu pârâţii din prezenta cauză care au calitate procesuală conferită de lege.

Şi după intrarea în vigoare a OUG nr. 1/2011, reclamanţii justifică un interes legitim, personal, născut şi actual atâta vreme cât deciziile emise în baza Legii nr.119/2010 nu au fost anulate de emitent sau prin intermediul unei acţiuni în justiţie, continuând să existe în circuitul civil.

Art. 1 din O.U.G. nr.1/2011

Art. 154 alin. 1 din Legea nr. 263/2010

Reclamantul R.G., prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere, a solicitat in contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Administraţiei şi Internelor, anularea deciziilor de recalculare a pensiei de serviciu si menţinerea in plata a deciziilor pentru calcularea pensiei de serviciu, stabilite in baza dispoziţiilor Legii nr.164/2001 si Legii nr.179/2004; obligarea pârâţilor la restituirea diferenţei dintre pensia de serviciu stabilita in baza Legii nr.164/2001, respectiv Legii 179/2004 si pensia recalculata conform Legii nr.119/2010 si H.G nr.735/2010, de la data de 01.01.2011 si pana la repunerea in plata a pensiilor iniţiale; obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferente sumelor reprezentând diferenţa dintre cele două deciziei de calculare, respectiv recalculare ale pensiilor de serviciu; dobânda calculata pana la data plăţii efective a pensiilor.

In motivarea cererii, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere a arătat că membrii săi au avut calitatea de cadre militare (militari, poliţişti, funcţionari speciali), fiind beneficiarii unor pensii de stat conform activităţii desfăşurate. Precizează că prin decizia de recalculare contestata in cadrul prezentei proceduri, s-a produs o diminuare nejustificata a cuantumului pensiilor membrilor de sindicat reprezentaţi.

Consideră că şi în situaţia in care Curtea Constituţionala a României a constatat constituţionalitatea Legii nr.119/2010 prin Decizia nr.871/25.06.2010, instanţele de judecată nu sunt împiedicate să facă aplicarea dispoziţiilor art.20 din Constituţie si să dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte deoarece membrii săi beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei de serviciu de care au fost lipsiţi prin dispoziţii legale interne iar prin recalcularea pensiilor membrilor săi, se încalcă principiul drepturilor câştigate, consacrat pe cale jurisprudenţiala.

In drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.164/2001, ale Legii nr.179/2004 si art.13 alin.1 din H.G. nr.735/2010.

Ministerul Administraţiei şi Internelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetentei teritoriale a Tribunalului Constanta, arătând că prezentul litigiu nu decurge din aplicarea prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si alte drepturi de asigurări sociale, ci a Legii nr.119/2010, privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

S-a invocat de asemenea lipsa de interes a cererii întrucât în conformitate cu O.U.G. nr.1/2011 pensiile recalculate si ale căror cuantumuri sunt mai mici decat cele aflate in plata in luna decembrie 2010, se menţin in plată la cuantumul net din luna decembrie 2010, pana la momentul emiterii noii decizii de revizuire.

În cursul lunii februarie s-au achitat diferenţele de drepturi la pensie reţinute in cursul lunii ianuarie 2011.

Referitor la ultimul capăt de cerere privind plata dobânzii legale la suma reţinută din cuantumul pensiei in cursul lunii ianuarie 2011, pârâtul arată că obligaţia de restituire a sumei nu este purtătoare de dobânzi, conform art.2 din O.G. nr.9/2000.

Prin sentinţa civilă nr.3503 din data de 10 iunie 2011, pronunţată în dosarul civil nr.2124/118/2011, Tribunalul Constanţa a respins ca nefondate excepţiile privind necompetenta teritoriala a instanţei şi lipsa de interes a cererii.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamantul R.G. prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi în Retragere.

A dispus anularea deciziei de recalculare a pensiei emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor nr.153639/27.12.2010 şi pe cale de consecinţă a menţinut în plată decizia privind calcularea pensiei de serviciu nr.153639/15.01.2000.

S-au respins restul pretenţiilor ca neîntemeiate.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele aspecte:

- S-a apreciat că Tribunalului Constanţa este competent să soluţioneze cauza deoarece deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu au fost emise in temeiul Legii nr.119/2010, privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, de către Casa de pensii a MAI.

Ulterior, la data de 01.01.2011, a intrat in vigoare noua lege privind sistemul unitar al pensiilor publice nr.263/2010, care la art.154 alin.1 dispune ca cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor sectoriale de pensii se adresează instanţei in a cărei raza teritoriala îşi are domiciliul sau sediul reclamantul.

Prezenta acţiune civilă fiind promovată pe rolul instanţei la data de 08.02.2011 nu poate fi supusa - din punct de vedere al competenţei - decât normelor edictate de Legea nr.263/2010, in vigoare la momentul înregistrării cererii.

Cum Casele Sectoriale de Pensii aflate in subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei si Internelor si Serviciului Roman de Informaţii au fost infinitate prin dispoziţiile art. 132 alin.1 din Legea nr.263/2010, ca succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate, instanţa a reţinut că doar acestea pot fi chemate in judecata, in calitate de parate, in cadrul unei acţiuni vizând contestarea deciziilor de recalculare a pensiilor membrilor asociaţiei reclamante, având in vedere ca, din interpretarea textelor legale aplicabile in materie, rezulta ca începând cu data intrării in vigoare a noii legi a pensiilor - 01.01.2011, fostele structuri organizatorice responsabile cu pensiile au fost desfiinţate.

- S-a respins ca nefondată şi excepţia lipsei de interes in promovarea prezentei acţiuni, având în vedere ca pe numele sunt emise doua decizii de pensionare, respectiv atât decizia de stabilire a pensiei de serviciu emisa in temeiul Legii nr.164/2001, cat si decizia de recalculare a pensiei de serviciu in conformitate cu prevederile Legii nr.119/2010. Cat timp prima decizie nu a fost anulata de emitent sau prin intermediul unei acţiuni in justiţie, aceasta continuă a exista in circuitul civil, astfel încât membrii asociaţiei reclamante au interesul constatării drepturilor lor in raport cu una dintre aceste decizii, in speţa prima. Interesul, definit ca folosul practic urmărit de cel ce a pus in mişcare acţiunea civilă, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intra in conţinutul acesteia, subzistă inclusiv in ipoteza, reglementata de art.1 alin.1 din O.U.G. nr.1/2011, privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica si siguranţa naţională, derulării până la sfârşitul anului 2011 a unei proceduri având drept scop revizuirea pensiilor acestora pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar.

- Pe fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut următoarele aspecte:

În conformitate cu dispoziţiile art.1 al Legii nr.119/2010, pensiile speciale ale militarilor, poliţiştilor si altor categorii de persoane au devenit pensii in înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul unitar de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, de la data intrării in vigoare a legii. Integrarea in sistemul public de pensii a atras după sine si recalcularea pensiilor speciale, art.3 al Legii nr.119/2010 stipulând ca pensiile stabilite conform prevederilor legilor cu caracter special se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000.

In privinţa pensiilor provenite din sistemul de apărare, ordine publică si siguranţa naţionala, prin O.U.G. nr.1/2011, Guvernul României a instituit o procedura de revizuire, din oficiu, a pensiilor stabilite in conformitate cu Legea nr.119/2010, pana la data de 31.12.2011 recunoscându-se anumite erori in procedura de recalculare a drepturilor la pensie cuvenite beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare naţionala, ordine publica si siguranţa naţionala, erori ce au avut ca efect prejudicierea drepturilor acestei categorii de persoane. Cum însuşi emitentul actului normativ s-a angajat la remedierea situaţiei create pana la data de 31.12.2011, instanţa a reţinut că existenta in circuitul civil a deciziilor de recalculare a pensiei cuvenite membrilor asociaţiei reclamante emisa in conformitate cu Legea nr.119/2010 este de natura a influenta negativ drepturile cuvenite acestora, astfel încât aceste decizii au fost anulate in conformitate cu prevederile art.5 din Codul Civil.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, instanţa a reţinut că nu ne găsim în situaţia unei obligaţii asumată contractual, astfel cum rezultă din disp. OG nr. 9/2000 iar Sindicatul nu a învederat nicio dispoziţie legală care să atragă plata de dobânzi.

I. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Arată recurentul ca hotărârea a fost pronunţată în contradictoriu cu o persoană juridică fără calitate procesuală pasivă, deoarece capacitatea de a sta în nume propriu în instanţă, în calitate de pârât a unei instituţii publice poate fi apreciată doar în raport de capacitatea administrativă a instituţiei, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operaţiuni administrative în regim de putere publică.

Apreciază ca şi pe fond soluţia instanţei de fond este greşită deoarece au fost aplicate greşit dispoziţiile legale incidente în cauza.

Odată cu intrarea în vigoare a legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a HG nr.735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilit potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a procedat la recalcularea pensiei conform reglementărilor din cuprinsul actelor normative incidente.

Art.1 alin. 1 din OUG nr.1/2011 reglementează faptul că „Pensiile prevăzute la art. 1 lit.a şi b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. 4 din aceeaşi lege, se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari”.

II. A declarat recurs şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor care apreciază că soluţia instanţei de fond nu este în concordanta cu dispoziţiile legale aplicabile spetei.

Întrucât s-a considerat necesar instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii, scopul fiind acela de a nu sancţiona persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reuşit în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor prin Legea nr.119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere la art.6 din OUG nr.1/2011, s-a reglementat că:

„(1) pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi a salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se menţin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire.

(2) Diferenţele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârşitul lunii februarie 2011”.

Totodată , lipsirea totală de efecte juridice a deciziilor de recalculare a pensiei, în situaţiile de la art.6 din OUG nr.1/2011 rezultă şi din analizarea expunerii de motive a acestui act normativ.

În acest sens se constată cu uşurinţă faptul că legiuitorul a motivat soluţia legislativă pe împrejurarea esenţială că în termenul prevăzut de Legea nr. 119/2010 nu s-au putut identifica în totalitate documentele necesare pentru punerea în aplicarea a procesului de recalculare a pensiilor a aproximativ 140.000 de persoane, situaţie în care, pentru stabilirea cuantumului pensiei cu respectarea principiului contributivităţii, a stabilit o nouă procedură tehnică pe baza căreia să se determine cuantumul pensiei în acord cu dispoziţiile legale.

Legiuitorul a înţeles să lipsească de orice efecte juridice deciziile contestate şi atâta timp cât prin art. 6 alin.2 din OUG nr.1/2011 s-a restabilit şi situaţia anterioară emiterii deciziei respective, nu mai subzistă niciun interes legitim al reclamantului/reclamantei pentru anularea acesteia, consecinţa anulării deciziei de recalculare dispusă de instanţa de fond fiind identică cu consecinţa produsă de art.6 din OUG nr.1/2011, şi anume, lipsirea de efecte juridice a deciziei şi restabilirea situaţiei anterioare.

Restabilirea situaţiei anterioare nu înseamnă însă anularea sau lipsirea de efecte juridice a Legii nr.119/2010 sau a OUG nr.1/2011, ci aceasta se referă strict la efectele deciziei de recalculare ca act în care se individualizează modul în care s-a aplicat Legea nr.119/2010 de către autoritate şi anume, se consideră că aceasta nu a existat şi nici nu a produs nici un efect.

Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate, de probele administrate şi de dispoziţiile legale incidente în cauza, Curtea constată ca recursurile sunt nefondate:

- În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de recurenţi, se constată că aceasta este nefondată având în vedere că acţiunea a fost promovată în contradictoriu cu Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor - care este emitentul deciziilor contestate - şi Ministerul Administraţiei şi Internelor în subordinea căruia funcţionează această casă de pensii.

Potrivit art. 132 alin. 1 din Legea nr. 263/2010: „Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi au sediul în Municipiul Bucureşti”.

- alin.(2): ”Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. 1 sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiilor din instituţiile menţionate la alin. 1”.

Prin art. 196 lit.”a” din Legea nr.263/2010, s-a prevăzut că: ”la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale”.

- Pe fondul cauzei, Curtea apreciază că hotărârea este în concordanţă cu dispoziţiile legale incidente în cauză.

In conformitate cu dispoziţiile art.1 al Legii nr.119/2010 pensiile speciale ale militarilor, poliţiştilor si altor categorii de persoane, au devenit pensii in înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul unitar de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, de la data intrării in vigoare a legii.

Integrarea in sistemul public de pensii a atras după sine şi recalcularea pensiilor speciale, art.3 al Legii nr.119/2010 stipulând că pensiile stabilite conform prevederilor legilor cu caracter special se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000.

Prin O.U.G. nr.1/2011 Guvernul României a instituit o procedură de revizuire, din oficiu, a pensiilor stabilite in conformitate cu Legea nr.119/2010, pana la data de 31.12.2011 recunoscând erorile in procedura de recalculare a drepturilor la pensie cuvenite beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare naţională, ordine publică si siguranţa naţională, erori ce au avut ca efect prejudicierea drepturilor acestei categorii de persoane.

Însă, până la momentul anularii de către emitentul ei sau de către o instanţă de judecată, aceste decizii rămase in circuitul civil poate încă sa influenţeze drepturile reclamanţilor astfel că in mod corect s-a dispus de către instanţa anularea acestora, cu consecinţa menţinerii in plată a deciziilor iniţiale de acordare a pensiei de serviciu stabilite in baza Legii nr.164/2001, privind pensiile militare de stat.

- Corect a fost respinsă şi excepţia lipsei de interes a cererii privind anularea deciziilor deoarece şi după intrarea în vigoare a OUG nr. 1/2011, reclamanţii justifică un interes legitim, personal, născut şi actual atâta vreme cât deciziile emise în baza Legii nr.119/2010 nu au fost anulate de emitent sau prin intermediul unei acţiuni în justiţie, continuând să existe în circuitul civil.

Interesul reclamanţilor subzistă şi în condiţiile intrării în vigoare a O.U.G. nr.1/2011, întrucât prin această ordonanţă nu s-a prevăzut anularea deciziei de recalculare a pensiei emise în baza Legii nr. 119/2010.

Pentru aceste motive, Curtea apreciază că, în mod corect, prima instanţă a dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiei cu consecinţa menţinerii pensiilor aflate în plată anterior recalculării, această hotărâre fiind în acord cu dispoziţiile art. 1 din OUG nr. 1/2011, care prevăd menţinerea în plată a pensiilor în cuantumurile avute în decembrie 2010, respectiv anterior recalculării până la data emiterii deciziei de revizuire.

Decizia civilă nr. 425/AS/06.12.2011

Dosar nr. 2124/118/2011

Judecător redactor Mariana Bădulescu