avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Adopţie internă. Încuviinţarea deschiderii
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 3324 din 29 august 2013
Prin sentinţa civilă nr. 195 din 3 iulie 2013, pronunţată de Tribunalul Cluj … a fost respinsă cererea formulată de către petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj în contradictoriu cu intimata L.M.M.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că, citată fiind în cauză, intimata L.M.M. s-a prezentat în faţa instanţei şi a declarat că nu este de acord cu deschiderea procedurii adopţiei interne faţă de minorul L.A., situaţie în care s-a apreciat ca fiind necesară efectuarea unei anchete sociale la domiciliul acesteia, ocazie cu care s-a constatat că venitul intimatei L.M.M. acest este în cuantum de 600 lei, reprezentând bani obţinuţi din cerşit şi întreţinerea unei biserici, intimata locuind într-un imobil închiriat situat în mun.Cluj-Napoca, str.M., …, care este racordat la reţeaua de curent electric şi apă, încălzirea realizându-se cu lemne.
De asemenea, intimata locuieşte împreună cu concubinul său G.F. şi copilul lor L.B. , în vârstă de 10 luni.
Un aspect important relevat de ancheta socială efectuată în cauză este acela că intimata manifestă deschidere în vederea reînscrierii într-o unitate de învăţământ şcolar şi înscrierea într-un proiect implementat de Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din subordinea Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca vizând integrarea pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă, aceste proiect vizându-l deopotrivă şi pe concubinul intimatei.
Prin raportare la aspectele relevate de ancheta socială ordonată în cauză tribunalul a conchis că mama naturală a minorului din cauză nu manifestă dezinteres faţă de copilul L.A., dimpotrivă este dispusă să-şi reglementeze situaţia şcolară şi cea profesională, pentru a fi aptă atât din punct de vedere educaţional, emoţional, psihologic cât şi financiar să-i asigure stabilitatea necesară copilului în cauză.
Pe de altă parte trebuie avute în vedere dispoziţiile art.8 alin 4 din Legea 272/2004 potrivit cărora copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţenia, numele şi relaţiile de familie, în condiţiile prevăzute de lege, fără nici o ingerinţă, precum şi dispoziţiile art.14 alin 1 din acelaşi act normativ potrivit căruia copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.
Conform art.33 din Legea nr.272/2004 copilul nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului iar în art.34 alin 2 din lege se precizează în mod explicit că orice separare a copilului de părinţii săi, precum şi orice limitare a exerciţiului drepturilor părinteşti trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a serviciilor şi prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzătoare a părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii.
În acelaşi timp în conformitate cu art.26 alin 1 lit b din Legea nr.273/2004 planul individualizat de protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, are ca
finalitate adopţia internă dacă după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 de zile nu şi-au retras această declaraţie.
Or, în speţă, dimpotrivă, mama copilului L.M.M. s-a opus deschiderii procedurii adopţiei interne pentru aspectele relevate în cuprinsul anchetei sociale ordonate în cauză.
Caracterul judiciar al procedurii, garantează faptul că adopţia se realizează doar în condiţiile în care copilul poate fi considerat “adoptabil”, în raport cu necesităţile sale de protecţie.
Copilul va fi declarat adoptabil prin hotărâre judecătorească numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, şi anume: adopţia să fie o măsură de protecţie alternativă care corespunde interesului superior al copilului şi necesitatea acesteia rezultă din planul individualizat de protecţie, condiţii, care, aşa cum am evocat anterior, nu sunt îndeplinite în prezenta speţă, întrucât mama şi-a manifestat pe deplin disponibilitatea de a se ocupa de creşterea şi educaţia copilului L.A..
Interesul superior al minorului este acela de a beneficia de o creştere şi educare în condiţiile unui mediu familial bazat pe afecţiune, sprijin material şi moral, interes care poate fi realizat în familia naturală, astfel că tribunalul a apreciat că se impune respingerea cererii formulate de către petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, în contradictoriu cu intimata L.M.M..
Împotriva sentinţei a declarat recurs DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI CLUJ, solicitând modificarea în totalitate a sentinţei atacate şi în consecinţă, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că minorul L.A. provine dintr-o relaţie pasageră a mamei L.M.M., nefiind recunoscut de către tată, că în regim de urgenţă, prin dispoziţia nr. 1537/2011, minorul a fost plasat la un asistent maternal profesionist, iar în baza sentinţei civile nr. 528/2011 a Tribunalului Cluj s-a dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu plasament la acelaşi asistent maternal profesionist.
La data de 30.09.2012 s-a stabilit împreună cu mama minorului un program de vizitare pe o durată de 2 luni, însă mama nu s-a prezentat la aceste vizite, dar cu ocazia unei vizite la sediul Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Cluj, mama a declarat că nu are loc de muncă, se întreţine din cerşit şi locuieşte în comuna Vultureni la concubinul ei, G.F., care prin declaraţia nr. 614/2012 a arătat că nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului în cauză.
De la data de 3.10.2012 mama copilului nu a mai contactat managerul de caz pentru a stabili un program de vizitare a minorului sau pentru a solicita informaţii cu privire la acesta.
La 2.08.2012 mama copilului a mai dat naştere unui copil, L.B., împreună cu care a fost văzută în repetate rânduri la cerşit, fiind depistată de organele de poliţie în timp ce apela, expunând minora, la mila conducătorilor auto.
Recursul a fost întemeiat în drept doar pe dispoziţiile art. 299 Cod proc.civ., însă curtea apreciază că motivele invocate se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., text de lege prin prisma căruia va proceda la analizarea acestora.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este fondat şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită pentru următoarele considerente:
Minorul L.A., a cărui naştere a fost înregistrată tardiv în baza sentinţei civile nr. 1965/15.12.2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca, este fiul intimatei L.M.M. , nefiind recunoscut de către tată.
Datorită faptului că intimata L.M.M. se întreţinea din cerşit, folosind copilul pentru această activitate, minorului L.A. i s-a stabilit plasamentul la asistentul material profesionist N.P. conform sentinţei civile nr. 528/7 iunie 2011 a Tribunalului Cluj. Din conţinutul acestei hotărâri rezultă că intimata L.M.M. şi-a asumat responsabilitatea pentru întocmirea actelor de identitate pentru ea şi copil, că nu va mai folosi minorul pentru practicarea cerşetoriei. După această dată, intimata a fost identificată din nou pe străzile municipiului Cluj-Napoca cerşind împreună cu minorul, ocazie cu care a fost consiliată, luându-şi angajamentul că nu va mai apela la mila publică, obligaţie pe care nu şi-a respectat-o, fiind surprinsă de mai multe ori de organele de poliţie practicând cerşetoria şi folosind minorul pentru obţinerea de venituri din această activitate.
Intimata L.M.M. a angajat o altă relaţie de concubinaj cu numitul G.F., din care a rezultat un minor, împreună cu care intimata a fost văzută, din nou, la cerşit în municipiul Cluj-Napoca.
Cu ocazia informării intimatei despre dispoziţiile Legii nr. 273/2004 aceasta a refuzat să-şi dea consimţământul la deschiderea procedurii adopţiei fiului său, deşi a arătat că nu are posibilităţi de reintegrare a copilului, că locuieşte împreună cu concubinul său şi minorul rezultat din relaţia cu acesta, într-un imobil care nu este racordat la utilităţi, încălzirea realizându-se cu lemne.
Conform art. 26 lit. b din Legea nr. 273/2004, „ după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 de zile nu şi-au retras această declaraţie. Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declaraţii, precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin asupra declaraţiilor iniţiale.”
Conform art. 29 alin. 1 lit. a şi c din Legea nr. 273/2004, „încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai dacă:
a) planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă;
c) părinţii copilului sau, după caz, tutorele, îşi exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 8, precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind consimţământul părinţilor se aplică în mod corespunzător”.
Din conţinutul acestor texte de lege rezultă că legea vorbeşte despre două declaraţii distincte ale mamei minorului care trebuie să existe la dosar, şi anume, o declaraţie din care să rezulte faptul că mama şi-a dat consimţământul la adopţie şi o altă declaraţie distinctă cerută de lege, în sensul că mama nu doreşte să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, declaraţie care trebuie să fie înregistrată şi asupra căreia poate reveni în termen de 60 de zile.
În cauză, este real că aceste condiţii cumulative nu sunt îndeplinite. Dispoziţiile art. 29 lit. c din Legea nr. 273/2004 fac însă trimitere la dispoziţiile art. 8 din acelaşi act normativ, potrivit căruia, „instanţa judecătorească poate trece peste
refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă”, iar conform alin. 2 „se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimţământului”.
Curtea nu neagă faptul că părinţii sunt responsabili de evoluţia şi dezvoltarea copilului şi că fiecare copil ar trebui să fie crescut de părinţii săi naturali, însă curtea apreciază că lipsa declaraţiilor este făcută de mama minorului cu rea credinţă, că nu este în interesul superior al copilului să nu se încuviinţeze deschiderea procedurii adopţiei interne, că de fapt, mama acestuia nu doreşte în realitate să se ocupe de copil, iar opoziţia acesteia la deschiderea procedurii adopţiei interne este formală.
În sprijinul acestei constatări vine şi faptul că după stabilirea programului de vizitare a minorului de către reclamantă, intimata a participat împreună cu concubinul său la o singură vizită stabilită la 30.09.2011, însă ulterior nu s-a mai prezentat la vizitele fixate.
Reclamanta a efectuat demersurile necesare în vederea obţinerii consimţământului din partea intimatei, fapt rezultat din mandatul de aducere şi procesul verbal de executare a mandatului de aducere întocmit de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj, din care rezultă că intimata nu mai locuieşte cu concubinul ei în Cluj-Napoca, str. M. …, că a părăsit acest domiciliu, fără a lăsa adresa unde poate fi găsită sau un alt domiciliu.
Pentru considerentele reţinute, urmare admiterii recursului, curtea va modifica sentinţei civile nr. 195/3 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Cluj în sensul că va admite acţiunea formulată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj în contradictoriu cu pârâta L.M.M., va încuviinţa deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minorul L.A. născut la data de 08.04.2012, fiul lui natural şi L.M.M. şi va suspenda drepturile şi obligaţiile părinteşti ale pârâtei L.M.M. în ceea ce îl priveşte pe minorul L.A. şi dispune exercitarea acestora de către Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.