avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 
Deschiderea procedurii insolventei asupra debitoarei la cererea creditoarei. Stabilire onorariu pentru practicianul în insolventă desemnat.
 
Art. 11, alin. (1), lit. c din Legea nr. 85/2006
Potrivit prevederilor art. 11, alin. (1), lit. c, „judecătorul sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi apartine.”
În conditiile în care creditorul care a solicitat deschiderea procedurii, a cerut desemnarea unui anume practician, ce a fost anterior selectat în procedura internă desfăşurată la institutia bugetară, judecătorul sindic nu poate să încuviinteze această solicitare în alte conditii de remunerare decât cele care au stat la baza selectării sale initiale.
Legea insolventei reglementează posibilitatea de numire provizorie a practicianului propus de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii, neputând fi disociată această solicitare de cuantumul onorariului solicitat prin oferta practicianului care a determinat agrearea sa de către titularul cererii de deschidere a procedurii insolventei.
 
Decizia civilă nr. 202/25.02.2013 Dosar nr. 6066/88/2012/a1
 
Prin cererea adresată acestei instante la data de 04.10.2012 şi înregistrată sub nr. 6066/88/2012, iar la judecătorul sindic sub nr. 357/2012, creditoarea D.G.F.P. Tulcea a chemat in judecata pe debitoarea S.C. P.T. SRL Tulcea, jud. Tulcea, pentru deschiderea procedurii insolventei în temeiul Legii nr. 85/2006.
În motivarea cererii, creditoarea a precizat că are asupra debitoarei S.C. E. SRL Tulcea, jud. Tulcea, o creantă certă, lichidă şi exigibilă în sumă de 1.847.009 lei reprezentând obligatii către bugetul de stat.
S­a mai arătat că debitoarea nu a motivat în nici un fel neexecutarea obligatiei de plată.
Prin sentinta civilă nr.6847 din 26.10.2012 Tribunalul Tulcea a admis cererea formulată de creditoarea D.G.F.P. Tulcea, în temeiul art. 3 pct.25 din Legea nr. 85/2006 rap.la art. 1 alin. 2 lit. f) din Lg.85/2006 a dispus deschiderea procedurii de insolventă în forma generală fată de debitoarea S.C. P.T. SRL Tulcea, şi în temeiul art.34 din Lg.85/2006 a desemnat în calitate de administrator judiciar pe Cabinet Individual de Insolventă I.M., cu o retributie de 2500 lei, şi un procent de 8% din fondurile obtinute din lichidarea bunurilor ce compun averea debitoarei şi din recuperarea de creante.
Pentru a pronunta astfel prima instantă a retinut că debitoarea S.C. P.T. SRL Tulcea, datorează creditoarei D.G.F.P. Tulcea suma de 1.847.009 lei, reprezentând obligatii către bugetul de stat, termenele de plată fiind expirate, este prezumată a fi în insolventă, conform art.3 alin.1 lit.a din Legea nr. 85/2006, impunându­se, în consecintă, deschiderea fată de aceasta a procedurii insolventei.
Aşa fiind, s­a admis cererea şi s­a dispus deschiderea procedurii de insolventă în forma generală fată de debitoarea S.C. P.T. SRL Tulcea, jud. Tulcea.
Având în vedere ofertele depuse la dosar de către practicienii în insolventă, dar şi faptul că, creditoarea a solicitat expres numirea unui administrator judiciar, respectiv CII I.M., în cauză a fost desemnat, în calitate de administrator judiciar CII I.M., şi a stabilit pentru administratorul judiciar o remuneratie fixa in cuantum de 2500 lei pentru activitatea premergătoare efectuării lichidării si o remuneratie in procent de 8% din fondurile obtinute din lichidarea bunurilor ce compun averea debitoarei.
Împotriva acestei solutii a formulat recurs creditoarea D.G.F.P. Tulcea criticat­o sub aspectul nelegalitătii şi netemeiniciei sub aspectul remuneratiei acordată administratorului judiciar Cabinet Individual de Insolventă I.M.
Arată că în oferta depusă de către practicianul în insolventă C.I.I. I.M. în procedura de selectie a practicienilor în insolventă agreati de ANAF se mentionează onorariul lunar exclusiv TVA în cuantum de 15 lei şi onorariul de succes de 0,1 % din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA.
Astfel, în data de 03.10.2012 creditorul bugetar garantat D.G.F.P. Tulcea a solicitat judecătorului sindic desemnarea acestuia în calitate administrator/ lichidator judiciar urmare ofertei depuse către Comisia de selectare a practicienilor în insolventă precizând de asemenea la termenul de judecată faptul că există neconcordantă între oferta depusă la dosarul cauzei şi cea depusă la secretariatul Comisiei de Selectare a Practicienilor în insolventă constituită la D.G.F.P. Tulcea conform Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr.1009/2007 privind procedura de selectie a practicienilor în insolventă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, cu consecinta micşorării retributiei de la 2.500 lei la 15 lei şi a procentul de la 8 % din fondurile obtinute din lichidarea bunurilor debitoarei la 0,1 % .
În drept, a invocat dispozitiile Legii 85/2006 şi art. 3041 Cod procedură civilă.
Administratorul judiciar a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, Curtea retine caracterul său fondat pentru următoarele considerente:
Prin sentinta civilă nr. 6847/2012 a Tribunalului Tulcea s­a dispus deschiderea procedurii asupra debitoarei SC P.T. SRL, la cererea creditoarei DGFP Tulcea, fiind numit ca administrator judiciar CII I.M., cu o retributie de 2500 lei şi un procent de 8% din fondurile obtinute din lichidarea bunurilor ce compun averea debitoarei şi din recuperarea de creante.
Din perspectiva stabilirii remuneratiei cuvenite practicianului în insolventă a criticat creditoarea DGFP Tulcea solutia pronuntată de judecătorul sindic, reclamând faptul că în mod nejustificat s­a stabilit un cuantum al onorariului diferit de cel avut în vedere de creditorul majoritar, ceea ce încalcă criteriile avute în vedere la selectie desfăşurată conform Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 1009/2007.
În raport de aceste critici, Curtea constată că recursul este fondat, întrucât judecătorul sindic a stabilit un alt onorariu pentru practicianul desemnat la cererea creditoarei DGFP Tulcea, hotărârea astfel dată fiind netemeinică.
Astfel, potrivit prevederilor art. 11, alin. (1), lit. c, „judecătorul sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi apartine.”
În conditiile în care creditorul care a solicitat deschiderea procedurii a cerut desemnarea unui anume practician, ce a fost anterior selectat în procedura internă desfăşurată la institutia bugetară, judecătorul sindic nu poate să încuviinteze această solicitare în alte conditii de remunerare decât cele care au stat la baza selectării sale initiale.
A proceda altfel echivalează cu o imixtiune a judecătorului sindic în dreptul creditorului de a propune numirea unui anume practician, deşi legea insolventei limitează atributiile sale numai la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolventei.
Este real că judecătorul sindic este cel care stabileşte onorariul cuvenit administratorului judiciar pe care­l desemnează, cu titlu provizoriu sau definitiv, pe baza ofertelor depuse la dosar, în situatia în care nu intervine o cerere de desemnare formulată de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii. Scopul legii în ceea ce priveşte aspectul stabilirii onorariului cuvenit practicianului desemnat pentru operatiunile specifice insolventei este acela de a asigura o concurentă reală şi loială între practicieni atunci când aceştia îşi oferă serviciile pentru preluarea atributiilor în fiecare dosar.
Separat de acest context, în care judecătorul sindic este chemat să desemneze practicianul pe baza ofertei de servicii depuse în dosar, Legea insolventei reglementează posibilitatea de numire provizorie a practicianului propus de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii, neputând fi disociată această solicitare de cuantumul onorariului solicitat prin oferta practicianului care a determinat agrearea sa de către titularul cererii de deschidere a procedurii insolventei.
A proceda altfel reprezintă o legitimarea a unei conduite neloiale în care se află practicianul în insolventă care, în vederea câştigării procedurii de selectie organizate de creditorul bugetar, întelege să se prevaleze de o ofertă prin prisma căreia este agreat pentru numirea de către acel creditor bugetar, pentru ca ulterior, în fata judecătorului sindic chemat să răspundă cererii creditorului titular al actiunii, să­şi modifice oferta de servicii într­un cuantum net superior, cunoscând împrejurarea că judecătorul sindic nu poate respinge cererea de desemnare formulată de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii.
În fata unei asemenea situatii judecătorul sindic este chemat să­şi exercite rolul său de garant al bunului mers al procedurii, alegând să accepte desemnarea practicianului propus de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii în conditiile pe care acest creditor le­a avut în vedere la momentul formulării propunerii de desemnare, pentru a nu crea o discrepantă majoră între modalitatea de selectie internă derulată la institutia bugetară şi modificarea în fata instantei de judecată a regulilor care au condus la propunerea unui anume practician de către creditorul în fata căruia s­a derulat această procedură de selectie.
Pentru aceste considerente Curtea va retine că judecătorul sindic a pronuntat
o hotărâre netemeinică, prin stabilirea unui onorariu cuvenit practicianului numit la cererea creditoarei DGFP Tulcea într­un alt cuantum decât cel pe care acest administrator judiciar l­a solicitat atunci când a participat la selectia internă organizată de recurentă, ceea ce determină, în raport de dispozitiile art.312 Cod proc. civ. şi ale art. 3041 Cod proc. civ., admiterea recursului, consecinta fiind cea a modificării în parte a sentintei atacate, în sensul stabilirii onorariului cuvenit practicianului CII I.M. la valoarea ofertei depuse în procedura de selectie derulată de DGFP Tulcea, respectiv 15 lei, conform înscrisului depus la fila 6 din dosarul de fond.