avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Contestaţia în anulare, prevăzută de art. 386 lit. d Cod procedură penală, se poate formula împotriva hotărârilor penale definitive atunci când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
 
Potrivit art. 386 lit. d Cod procedură penală ”Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
… d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă”.
 
Art. 386 lit. d Cod procedură penală
 
Petentul condamnat C.V. a formulat contestaţie în anulare împotriva sentinţei penale nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, invocând cazul de contestaţie în anulare prev. de art.386 lit.d) Cod procedură penală.
În acest sens, condamnatul a arătat că împotriva sa s-au pronunţat 2 hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă (parte vătămată C.C.), respectiv:
-         sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare;
-         sentinţa penală nr.510/22.03.2011 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunţată în dosar nr.1088/318/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1473/26.09.2011 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. 1088/318/2011, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare.
Curtea constată că dintre aceste 2 hotărâri, cea care a rămas ultima definitivă este sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, aceasta rămânând definitivă prin decizia penală nr.1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa.
Prin urmare, potrivit art.389 alin.(2) cod procedură penală, Curţii de Apel Constanţa îi revine competenţa materială pentru soluţionarea prezentei contestaţii în anulare întemeiată pe cazul de contestaţie în anulare prev. de art.386 lit.d) cod procedură penală.
 La solicitarea Curţii, s-a ataşat, la prezentul dosar, dosarul nr.1088/318/2011 al Judecătoriei Târgu Jiu şi dosarul nr. 1088/318/2011 al Curţii de Apel Craiova.
I. Examinând sentinţa penală nr. 510/22.03.2011 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunţată în dosar nr.1088/318/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1473/26.09.2011 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. 1088/318/2011, Curtea constată că inculpatul C.M. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare (cu aplicarea art.81 cod penal) pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1, 2 cod penal cu aplicarea art.3201 cod penal, art.13 cod penal şi art.74,76 cod penal faţă de partea vătămată C.C., faţă de care inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.500 lei reprezentând despăgubiri civile, reţinându-se că la data de 05.03.2010, folosindu-se de o calitate mincinoasă, inculpatul C.M. a indus în eroare pe partea civilă C.C. de la care a obţinut astfel suma de 1.500 lei.
II. Examinând sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa, pronunţată în dosar nr. 2800/256/2010, Curtea reţine că s-a dispus:
„În baza art.215 alin.1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru infracţiunea de înşelăciune;
         Condamnă pe inculpatul C.M. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.
Face aplicarea dispoziţiilor art.71 alin.1 Cod penal în referire la dispoziţiile art.64 alin.1 lit.a teza a II a şi lit. b Cod penal.
         Dispune încetarea măsurii obligării inculpatului C.M. de a nu părăsi localitatea de domiciliu fără încuviinţarea instanţei, cu excepţia deplasărilor la organele judiciare desemnate cu soluţionarea prezentei cauze şi la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, măsură luată prin decizia penală nr. 789/18.08.2010 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia penală – în dosarul nr.10.297/118/2010, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
         În baza art.88 Cod penal;
         Deduce din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului C.M. durata reţinerii şi arestării preventive de la 10.03.2010 la 18.08.2010.
         În baza art.14-16 Cod procedură penală rap. la art.998 Cod civil;
         Obligă pe inculpatul C.M. la plata de despăgubiri civile, după cum urmează: 400 lei către partea civilă M.A.; 3.000 lei către partea civilă D.A.; 3.000 lei către partea civilă T.R.; 2.600 lei către partea civilă C.M.; 2.000 lei către partea civilă C.F.; 1.500 lei către partea civilă M.M.E.; 2.000 lei către partea civilă C.P.; 600 lei către partea civilă S.T.; 1.700 lei către partea civilă P.E.; 1.000 lei către partea civilă S.C.M.; 1.500 lei către partea civilă T.M.; 500 lei către partea civilă S.G.; 1.100 lei către partea civilă F.O.; 600 lei către partea civilă K.M.; 600 lei către partea civilă C.P.; 1.500 lei către partea civilă C.C.; 300 lei către partea civilă C.M.
         Ia act că părţile vătămate D.D., T.N., S.M., R.C., T.M., G.M., T.F., R.A., C.E., G.G., N.D., D.I., S.I., C.S.A., B.A., C.I., B.S., I.M. şi M.I.P. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
         În baza art.118 lit.e Cod penal;
         Confiscă de la inculpatul C.M. suma de 14.210 lei – dobândită de la părţile vătămate D.D., T.N., S.M., R.C., G.M., T.F., C.E., G.G., D.I., C.I. şi B.S. prin infracţiune, nerestituită, şi pentru care părţile vătămate nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.”
 Ca stare de fapt s-a reţinut că în perioada ianuarie - martie 2010, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul C.M. a indus în eroare un număr de 38 persoane, prin prezentarea sa în calitatea mincinoasă de funcţionar public cu atribuţii de control, în scopul obţinerii unor sume de bani ca folos injust, cauzând astfel un prejudiciu total de 38.110 lei.
Curtea constată astfel că in sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia s-a avut în vedere săvârşirea de către inculpatul C.M. a infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1 şi 2 Cod penal în formă continuată potrivit art.41 alin.2 Cod penal faţă de 38 de părţi vătămate.
Curtea reţine că una dintre aceste părţi vătămate este partea vătămată C.C. (fapta expusă la pct. 36 în motivarea sentinţei penale nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia), fapta constând în aceea că la data de 05.03.2010 inculpatul C.M., folosindu-se de o calitate mincinoasă, a indus în eroare pe partea civilă C.C. de la care a obţinut astfel suma de 1.500 lei (sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia).
Faţă de aspectele expuse mai sus, Curtea constată că petentul condamnat C.M. a fost condamnat prin:
-         sentinţa penală nr.510/22.03.2011 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunţată în dosar nr.1088/318/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1473/26.09.2011 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. 1088/318/2011,
-         sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa, pronunţată în dosar nr. 2800/256/2010, pentru aceeaşi faptă, respectiv pentru fapta de înşelăciune din data de 05.03.2010 faţă de partea civilă C.C. (de la care a obţinut suma de 1.500 lei).
       Prin urmare, Curtea constată că petentul condamnat C.M. a fost condamnat prin 2 hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă (fapta de înşelăciune din data de 05.03.2010 faţă de partea civilă C.C.), fiind astfel incident cazul de contestaţie în anulare prev. de art. 386 lit.d) cod procedură penală.
       Se impune menţiunea că, în ceea ce priveşte sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, această faptă săvârşită de inculpat faţă de partea civilă C.C. a constituit unul dintre cele 38 acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune comisă în formă continuată de inculpatul C.M.
       În consecinţă, Curtea constată că se impune astfel a se individualiza acest act material pe calea schimbării încadrării juridice pentru a fi posibilă, potrivit art.392 alin.3 cod procedură penală, anularea doar a părţii din sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, cu privire la fapta comisă faţă de partea vătămată C.C. cu privire la care există autoritate de lucru judecat (atât în ceea ce priveşte latura penală cât şi cu privire la latura civilă) prin sentinţa penală nr.510/22.03.2011 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunţată în dosar nr.1088/318/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1473/26.09.2011 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. 1088/318/2011.
Faţă de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 392 alin.(3) cod procedură penală cu referire la art.386 lit.d) cod procedură penală, Curtea va admite contestaţia în anulare formulată de către condamnatul C.M. şi, în consecinţă:
       Curtea va desfiinţa în parte sentinţa penală nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1077/P/28.11.2011 a Curţii de Apel Constanţa pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, respectiv cu privire:
- la actul material din data de 05.03.2010 care a intrat în compunerea infracţiunii de înşelăciune săvârşită de către inculpatul C.M. în formă continuată, prev. de art. 215 alin.1,2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (pct.36 din considerentele sentinţei penale cu privire la partea vătămată C.C.),
- la obligarea inculpatului C.M. la plata sumei de 1.500 lei despăgubiri civile către partea civilă C.C.
    În baza art.334 cod procedură penală, Curtea va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracţiunea prev. de art.215 alin.1, 2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (38 acte materiale) în infracţiunea prev. de art.215 alin.1, 2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (37 acte materiale) şi infracţiunea prev. de art.215 alin.1,2 cod penal (parte vătămată C.C.) cu aplicarea art.33 lit.a) cod penal.
   În baza art. 11 pct.2 lit.b) cod procedură penală cu referire la art.10 lit. j) cod procedură penală, Curtea va înceta procesul penal cu privire la infracţiunea prev. de art.215 alin.1,2 cod penal (parte vătămată C.C.), faţă de care există autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr.510/22.03.2011 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunţată în dosar nr.1088/318/2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr.1473/26.09.2011 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosar nr. 1088/318/2011.
   Curtea va respinge acţiunea civilă formulată de către partea civilă C.C. pentru autoritate de lucru judecat.
   În baza art.215 alin.1,2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal (37 acte materiale), condamnă pe inculpatul C.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
   Se va face aplicarea prev. art.71 alin.1 cod penal cu referire la art.64 alin.1 lit.a (teza a II-a), lit.b) cod penal.
   Curtea va anula mandatul de executare emis în baza sentinţei penale nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, şi va dispune emiterea unui nou mandat de executare potrivit prezentei hotărâri.
   De asemenea, Curtea va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.M. durata reţinerii şi arestării preventive de la 10.03.2010 la 18.08.2010 şi perioada executată de la 29.11.2011 la zi. 
   Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale nr. 2301/16.11.2010 a Judecătoriei Medgidia, pronunţată în dosar nr.2800/256/2010, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
   Conform art.192 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina statului.
Dosar nr. 1430/36/2011
Decizia penală nr. 342/P/10.04.2012
Judecător redactor Dan Iulian Năstase