avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Calificarea cererii formulate de condamnat în raport de dispoziţiile art. 522/1 Cod procedură penală.
Art.522/1 Cod procedură penală
 
Redeschiderea cauzei în care un inculpat plecat în străinătate a fost judecat în lipsă nu se putea face legal decât în cadrul procedurii prevăzute de art.522/1 Cod procedură penală şi nu pe calea revizuirii.
 
(Decizia penală nr. 1323 din 15 decembrie 2011)
 
Prin sentinţa penală nr.1 din 26 octombrie 2011, pronunţată în dosarul nr.2244/241/2011 de Judecătoria Horezu, s-a respins, în conformitate cu dispoziţiile art.394 şi urm. Cod pr.penală, cererea de revizuire formulată de petiţionarul G.I.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin sentinţa penală nr.198 din 10 februarie 2006, pronunţată de Judecătoria Horezu, definitivă prin decizia penală nr.807/R/2011, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, G.I. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a arătat că, în cauză, nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art.394 Cod pr.penală, în sensul că nu au fost descoperite fapte sau împrejurări noi care pot duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare, deoarece instanţele care au soluţionat cauza în diferite trepte ierarhice au analizat probele administrate, din care au dedus că acesta se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnat.
Impotriva sentinţei a formulat recurs revizuientul G.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că sunt îndeplinite condiţiile privind admisibilitatea revizuirii hotărârii de condamnare.
Prin decizia penală nr. 1323 din 15 decembrie 2011, curtea a admis recursul condamnatului G.I., a casat în totalitate sentinţa şi rejudecând a trimis cauza la Judecătoria Horezu pentru soluţionarea cererii în conformitate cu dispoziţiile art.5221 Cod procedură penală.
                   Pentru a pronunţa această decizie, curtea a reţinut următoarele:
                   Este necontestată împrejurarea că revizuientul G.I. a fost condamnat, prin sentinţa penală nr.198 din 10 februarie 2006, pronunţată de Judecătoria Horezu, la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare.
Cauza a fost judecată în lipsa inculpatului, astfel cum se consemnează în preambulul sentinţei.
Sentinţa penală nr.198 din 10 februarie 2006, pronunţată de Judecătoria Horezu, a rămas definitivă prin nerecurare, iar recursul formulat, la data de 18 aprilie 2011,  de inculpatul G.I. împotriva acesteia, a fost respins ca tardiv prin decizia penală nr.807/R din 5 iulie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
Pronunţarea sentinţei penale nr.1/2011 de către Judecătoria Horezu, recurată în prezenta cauză,  s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.317 Cod pr.penală, privind obiectul judecăţii potrivit căreia „judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătate în actul de sesizare a instanţei”.
Or, din actele dosarului rezultă că inculpatul G.I. nu s-a adresat instanţei, pentru a-i fi soluţionată cererea în cadrul procedurii prevăzute de art.393 şi urm. Cod pr.penală, ci a celei prevăzute de art.522/1 Cod pr.penală, privind rejudecarea celor judecaţi în lipsă, în caz de extrădare.
Sub acest aspect, se constată, din conţinutul cererii, că inculpatul după ce învederează instanţei că a fost judecat în lipsă, întrucât se afla în străinătate (de unde a fost extrădat pentru a executa mandatul de 6 ani închisoare) solicită „să-mi fie redeschisă cauza”.
O atare redeschidere nu se putea face legal decât în cadrul procedurii prevăzute de art.522/1 Cod pr.penală, potrivit căreia „în cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate şi condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului” şi nicidecum în cadrul procedurii de revizuire prevăzută de art.393 şi urm. Cod pr.penală.
Chiar dacă recursul formulat de inculpatul G.I., la circa 5 ani după pronunţarea sentinţei penale nr.198 din 10 februarie 2006, a Judecătoriei Horezu (după ce împotriva acestuia s-a pus în executare mandatul prin intermediul Serviciului de Investigaţii Criminale fiind astfel extrădat în România, în vederea executării) s-a soluţionat în prezenţa acestuia, se constată, însă, că prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti (nr.807/R/2011) nu s-a analizat fondul cauzei, ci s-a respins, pe excepţie, recursul, ca tardiv, ceea ce echivalează tot cu o judecată în lipsă, în sensul dispoziţiilor art.522/1 Cod pr.penală, anterior citate.