avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Obligarea la despăgubiri către persoanele prejudiciate prin accidente de autovehicule de către  Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii.

 

Legea nr. 32/2000, art. 251 coroborat cu dispoziţiile art. 3 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor
 
Fondul intervine ca garant pentru respectarea obligaţiei de despăgubire numai dacă autovehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau acesta nu era asigurat RCA.

                                                                                         

Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie,

Decizia  penală nr. 1183 din 9 septembrie 2011.

           

            Prin sentinţa penală nr. 31 din 22 februarie 2011 a Judecătoriei Pătârlagele, inculpatul L.D. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin. 2 şi 3 cu aplicarea art. 74 şi art. 76  lit. c Cod penal, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, conform art. 861 Cod penal, pe durata termenului de încercare de 6 ani, prevăzută de art. 862 Cod penal, atrăgându-i-se atenţia conform art. 359 alin.1 Cod procedură penală, asupra consecinţelor prevăzute de art.864 Cod penal.

            Totodată, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus şi suspendarea pedepselor accesorii pe perioada suspendării pedepsei principale sub supraveghere.

            În baza art. 863 Cod penal, instanţa a stabilit măsurile de supraveghere la care inculpatul trebuie să se supună pe durata termenului de încercare.

            Soluţionând şi latura civilă a cauzei, instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile D.V. şi D.G. şi l-a obligat pe inculpatul L.D., alături de partea responsabil civilmente Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, să le plătească fiecăreia suma de 6.050 lei cu titlu de daune civile, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomeni ulterioare, după datină, precum şi suma de 20.000 lei daune morale.

            În fine, inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat şi către părţile civile.

            Pe baza probelor administrate în cauză, s-a reţinut că la data de 04 ianuarie 2009, inculpatul L.D. aflat în stare de ebrietate a condus cu viteză peste limita legală, autoturismul marca „Wolkswagen Golf” pe drumurile publice din judeţul Buzău, situaţie în care a pierdut controlul asupra autoturismului care a ieşit iniţial cu roţile din dreapta de pe carosabil, după care a pătruns pe contrasens oblic, faţă de axa drumului intrând în coliziune cu partea laterală dreapta, cu autoturismul „Skoda Octavia”, ce se deplasa regulamentar din sens opus.

            În urma tamponării violente, a rezultat moartea victimei L.F., stabilindu-se totodată că inculpatul a prezentat o alcoolemie de 1,60 grame %o, la orele 22,30, cu  mult peste limita legală.

            Sentinţa a fost atacată cu recurs de către Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii – Bucureşti, de părţile civile D.V. şi D.G., precum şi de inculpatul L.D..

            Recurenta Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, prin motivele de recurs aflate la dosar, a susţinut că în mod greşit prima instanţă a obligat-o, alături de inculpat să plătească sumele stabilite cu titlu de daune civile şi daune morale, deoarece aceste cheltuieli cădeau în sarcina asigurătorului SC ”Euroins” SA.

            A solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei şi înlăturarea de la plata acestor despăgubiri civile.

            La rândul său, părţile civile D.V. şi D.G. au solicitat în recursurile declarate, majorarea despăgubirilor materiale şi daunelor morale, stabilite de prima instanţă.

            În ceea ce priveşte recursul declarat de inculpatul L.D., acesta a solicitat achitarea, motivând că nu a avut nicio culpă în producerea accidentului de circulaţie, invocând argumente de natură a-i înlătura total răspunderea pentru decesul victimei, atât cu privire la stabilirea alcoolemiei, cât şi cu privire la culpa sa în producerea accidentului.   

            Prin decizia penală nr.1183 din 09 septembrie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost admis recursul declarat de Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Vasile Lascăr, nr. 40 – 40 bis, pe care a casat-o în parte, în latură civilă, în sensul că a dispus înlăturarea obligării recurentei de la plata despăgubirilor civile la care a fost obligat alături de inculpatul L.D. către părţile civile.

            Totodată, s-a dispus ca despăgubirile civile acordate părţilor civile D.V. şi D.G., să fie suportate de inculpatul L.D., alături de asigurătorul SC ”Euroins România – Asigurare – Reasigurare” SA cu sediul în municipiul Bucureşti.

            A fost menţinut restul dispoziţiilor sentinţei, fiind respinse ca nefondate celelalte recursuri declarate de părţile civile şi de inculpat.

            Din considerentele deciziei instanţei de control judiciar, rezultă că potrivit art. 251 din Legea nr. 32/2000 coroborate cu dispoziţiile art. 3 din Normele puse în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.1/2008, Fondul „intervine ca garant pentru respectarea obligaţiei de despăgubire” acordând despăgubiri persoanelor prejudiciate prin accidente de autovehicule, dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau acesta nu era asigurat RCA.

            În speţa de faţă, angajarea garanţiei Fondului, ar fi fost posibilă doar în situaţia în care persoana responsabilă pentru producerea accidentului de circulaţie nu beneficia de o poliţă de asigurare RCA, valabilă la data producerii accidentului.

            Din actele aflate la dosarul cauzei, rezultă că autoturismul marca „Wolkswagen Golf” cu număr de înmatriculare B-47-YYN – proprietatea inculpatului L.D. a fost asigurat RCA la Societatea de Asigurare „Euroins” SA Bucureşti, poliţă valabilă la data de 04 ianuarie 2009 când a avut loc evenimentul rutier, soldat cu decesul victimei L.F. – soţia inculpatului.

            În atare situaţie, deşi în faza de cercetare judecătorească, această societate de asigurare a fost introdusă în cauză şi citată la fiecare termen de judecată, în mod nelegal instanţa de fond a dispus ca plata despăgubirilor civile şi a daunelor morale să fie achitate de Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, alături de inculpat,  deoarece în temeiul contractului de asigurare încheiat prin poliţa RCA, această Societate de Asigurare – Reasigurare, trebuie să răspundă alături de inculpat pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 58 din Legea nr.136/1995.

            Pe cale de consecinţă, Curtea a constatat că recursul declarat de Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii este fondat, fiind admis conform art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, în sensul celor arătate mai înainte.

            Celelalte recursuri declarate în cauză au fost respinse ca nefondate, conform art.38515 pct.1 lit. b Cod procedură penală.

 

                                                     

                           ( Judecător  Vasile Mărăcineanu )