avocats.ro
jurisprudență
 
 
 
 


Suma obţinută din  valorificarea bunului adus în garanţie  se distribuie creditoarei care are o creanţă garantată cu bunul valorificat, creanţă cu care a fost înscrisă în tabelul definitiv consolidat.

 

Legea nr. 85/2006, art. 121 alin. 1 pct. 2

           

Ordinea distribuirii sumelor în cazul creanţelor garantate, este cea prevăzută la art. 121 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, unde la alin. 1 pct. 2 se prevede  categoria creanţelor creditorilor garantaţi.

 

Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a II-a civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal,

Decizia nr. 1601  din 12 iulie 2011.

 

Prin sentinţa nr. 727 pronunţată la data de  3.05.2011, Tribunalul Prahova a respins contestaţiile formulate ca neîntemeiate.

            Pentru a pronunţa această  sentinţă, prima  instanţă a reţinut că prin planul de distribuire întocmit de lichidatorul judiciar la data de 23.02.2011 a fost repartizată creditoarei A.F.P.Ploieşti suma de 187.335,02 lei, obţinută din valorificarea activului adus în garanţie la A.F.P. Ploieşti.

            S-a  reţinut că acest creditor este menţionat în tabelul definitiv consolidat actualizat la poziţia 1, în categoria creanţelor garantate prev. de art.121 alin.1 pct.1 din  Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, pentru suma de 800.000 lei şi totodată, acest creditor apare menţionat la poziţia 3 din tabel, în categoria creanţelor bugetare prev. de art.123 pct.2 din lege, pentru suma de 1.523.947 lei.

În mod corect lichidatorul judiciar a procedat la distribuirea sumelor, respectiv creditorului A.F.P. Ploieşti i s-a repartizat suma de 187.335,02 lei în contul creanţei cuprinse în tabelul definitiv consolidat, pentru ordinea de prioritate prev. de art.121 alin.1 pct.2, respectiv la categoria creanţelor garantate, iar susţinerea contestatorilor, cum că distribuirea sumelor s-a făcut pentru creditorul A.F.P. Ploieşti  la ordinea prevăzută de art.121 alin.1 pct.2 este lipsită de orice suport probator, considerente pentru care tribunalul a respins contestaţia formulată de creditorii care deţin creanţele izvorâte din raportul de muncă, ca neîntemeiată.

           Împotriva sentinţei primei instanţe, a declarat recurs creditoarea  S C în nume propriu şi în calitate de reprezentant al celorlalţi  11 salariaţi.

Recursul este nefondat.

Criticile aduse de recurenţi sentinţei primei instanţe în sensul că în mod greşit le-au fost respinse contestaţiile formulate la tabelul de distribuire a sumelor realizate în urma lichidării bunurilor averii debitoarei, sunt nefondate.

În planul de distribuire, întocmit de lichidatorul judiciar la data de 23.02.2011, se repartizează creditoarei AFP Ploieşti suma de 187.335, 02 lei, obţinută din valorificarea activului adus în garanţie la creditoare, această creditoare figurând în tabelul definitiv consolidat actualizat la data de 18 februarie 2011, la poziţia 1, în categoria creanţelor garantate, prevăzute de art.121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, pentru suma de 800.000 lei şi de asemenea această creditoare figurează şi la poziţia nr. 3 din tabel, în categoria creanţelor bugetare, potrivit art. 123 alin. 1 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, cu suma de 1.523.947 lei.

            Susţinerea recurenţilor că în mod greşit s-a distribuit acestei creditoare suma de 187.335,02 lei, rezultată din valorificarea activului adus în garanţie, deşi creditoarea nu a făcut dovada că deţine o creanţă garantată, nu este fondată, intimata creditoare deţine o creanţă garantată, fiind înscrisă în tabelul definitiv consolidat actualizat la data de 18 februarie 2011, la poziţia 1 în categoria creanţelor garantate cu suma de 800.000 lei şi dacă recurenţii considerau că această creanţă nu era garantată şi nu era dovedită trebuiau să atace în termen legal tabelul definitiv consolidat.

În ce priveşte respectarea ordinii de prioritate prevăzută de art. 123 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, nici această critică nu este fondată, deoarece erau aplicabile dispoziţiile art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, întrucât creanţa creditoarei era o creanţă garantată şi suma ce i s-a distribuit potrivit planului de distribuire, întocmit de lichidatorul judiciar, era rezultată din valorificarea bunului adus în garanţie.