Obligativitatea
depunerii declaraţiei privind achiziţia terenului la compartimentul de
specialitate al autorităţii administrative publice locale în termen de 30 de
zile de la data achiziţiei.
Cod fiscal, art. 259 alin. 6
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a II-a civilă, deContencios Administrativ şi Fiscal,
Decizia nr. 1817din 12
septembrie 2011.
Curtea de Apel
Ploieşti a admis recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA COMUNEI C, împotriva sentinţei nr.423 din data de 11
februarie 2011, a
modificat în tot sentinţa recuratăşi,
pe fond, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a
hotărî astfel, Curtea a reţinut următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului B, uzău sub nr. 5359/114/2010 reclamanţii
SC, SV şi SA au chemat în judecată comuna C prin primar, solicitând ca prin
hotărârea ce va fi pronunţată să fie exoneraţi de plata dobânzilor în sumă
totală de 917,94 lei şi restituirea acestora.
În fapt,
reclamanţii, în calitate de moştenitori ai autorilor SC, SS şi SA pentru
rolurile 15011, 15534, respectiv 15561, susţin că în data de 17.08.2010 au
plătit efectiv impozitul.
Aceştiaau arătat că prin nota de platădin 1.04.2010, au fost informaţi că trebuie
să plătească dobânda la impozitul stabilit, pentru terenurile extravilane în
sumă de 718, 39 lei.
S-a mai arată
că în data de 17.08.2010, dobânda aferentă sumei ce reprezintă impozitul pentru
terenurile extravilane era de 917,94 lei.
Reclamanţiiau precizat că au solicitat Primăriei comunei
C să revină asupra plăţii dobânzii aferente impozitului pentru terenurile
extravilane însă au primit un răspuns negativ.
Prin sentinţa
nr.423 din 11 februarie 2011 Tribunalul
Buzău aadmis ca întemeiată acţiunea,
exonerând pe reclamanţi de plata dobânzii în sumă de 917,94 lei aferentă
impozitului pentru anul 2010 privind terenurile extravilane. A obligat pârâta
Primăria C să restituie reclamanţilor această sumă.
Împotriva
sentinţei primei instanţea declarat
recurspârâtacriticând-o pentru nelegalitate şi
netemeiniciesolicitându-se admiterea
recursului, casarea sentinţei recurate şi pe fondrespingerea acţiunii reclamanţilor ca
neîntemeiată, recursul fiind întemeiatpe dispoziţiile Codului de procedură civilă, pe prevederile OUGnr. 36/2000 şi ale Codului fiscal.
Curtea
analizând actele şi lucrăriledosarului,
motivelede recursşi dispoziţiile legale în vigoarea admis recursulpentru motivele ce se vor arătaîn continuare:
Potrivit
disp.art.259(6) din Codul Fiscal,orice persoană care dobândeşteteren are obligaţiade a depuneo declaraţie privindachiziţia
terenuluila compartimentul de
specialitateal autorităţii
administrativepublicelocale, în termen de 30 de zileinclusiv, care urmează după data achiziţiei .
În cazul de
faţă, aşa cum rezultă din documentaţia depusă la dosar,reclamanţii au depuscu întârziere aceste declaraţii, motivcare a condus laaplicarea de dobânzi potrivit legislaţiei
fiscale .
Împrejurarea
că aceştiaau achitat în timp util
impozitulaferent anului 2010, nu are
relevanţăcât timp,dobânzileprovin din anii anteriori.
Obligaţia ce
revinecomisiei comunale de a înscrie
titlurile de proprietateîn registrul
agricol nu înlătură obligaţiafiscală a
proprietarilor de imobilesă le declare
la fiscîn termenul legal de 30 de zilede la dobândire, în vederea impunerii
acestuia.
Aşadar, fiecare proprietar de
teren are obligaţia de a se
prezenta cu titlul de proprietate pe teren
la primărie pentru a-şi deschide
rol agricol, în timp util, şi nu după aproximativ 3 ani, cum s-a întâmplat în
cazul de faţă, cu o parte din titluri.